Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-02-26 / nr. 9
--- --- F- 21 cr. fără potăf. la Faa ȘIAGAMEGA. praiun aștii foi din preună cu Foea pentru minte INIMĂ și Aditeratură este pre Un jumatatidian cu poșta 3 cr. arg. Pentru înștiințări să plătesc pănă la 6 rănduri 8 cr. di aci în sus 1 cr. argint de un rând Krasnov. 26. Fett pagie, Triutilbmil. Avem să așteptăm cât mai curând reîntruparea desăvârșită a Comitaturilor Crasna Solnoc D de mijloc Zărand și a districtului Corat cu Ungaria Spre acest sfărșit dela prea'naltul loc sau rănduit o Comitii mestecată din Unguri și Translabani. Ungia Corăbierea pe Dunăre să pornește. Vaporun Drini porni la 25. Febr. cătră Pojon. Vapoarele „Valor „Lipad și Maria încă vor întcepe asfășia spatele Dunării. Podul de luntri între Cuda și Pesta să așază la loc. Sfatul cresc locotitoriu în hotărirea sa din 5. Fevr. a. c. au dat slobozenie caronului Gheorgie Sina a începe la lucrarea drumurilor de fer precum între Vista Rab dlurim ș Sonor, așa și între Somo și Cuda din care pricină jurisdicțiile .Judecătoriile ce sânt de alungul limei drumurilor de fer, sânt poftite a sprijini pe toți inginerii și alți oameni înțelesul însuș a legilor patrie. Viena. Peii sau descoperit o nelegiuire neauzită. Un neam de tată ascultând dievoleștile sfaturi a țiitoarei sale, pentru ca să rămâe toată averea la aceasta, pe o fiică ce avea oau încuilat într'o cămară strănută întunecoasă, unde după mărturisiria în sus a nenorocitei fete ea petrece acolo ca de 17 ani și acuma este de 30 de ani. Dinaintea temnițței hrănea spurcatul de tată 3 câni a căror cost hrănea și pe ticăloasa tărfă. Vl acum să prinsă din preună puțiitoarea așeptânduși amândoi pedeapsa. Cagiu. Jurnalele și opinia publică sună de pace. Partea cea mai mare a ministeriului, ea a hotărăt a priimi di bune hotărările Conferenției din London. Camerile, ca ea li să proput acest lucru să adună la 19. Feevr.o vestea, cum că riga Leopold ar fi hotărăt, că de nu ar priimi Camerile pomenita hotărăre, atunci dânsul este gata ată zăpada de Coroana Ceagiului. Irmst. Starea Flotei frănțești la Republica Meccica este neodihnită. Mecticanii nu voesc a să pleca la condiții de pace. De curând năvăliră asupra Franțozilor dominând din trănșii soldați și ofițeri mulți. Dar franțozii au știut să și isbândească franțuzește Bombele lor siliră pe cetatea Veracrus a capitula. Acuma concentrează și mai mari puteri asupra acestii Republici. Pumerul Gastionalului din 7. Fevre au oprit în lăuntru din pricină că au întărătat oștirele frăncești ca să între în Belgia. Jurnalul de Delta precum și alte Foi vorbesc de niște pertobentanide care, ar vrea să răscoală pe subofițerii frănciești de la granițele Belgiului. E vorbă și de o