Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-06-30 / nr. 27

scularea de curând întâmplată are cele mai dorite u­rmări. Atăt gubernul, cât și na­­ția sânt pătrunse de drepturile sale, care era datori­a le apăra. Se zice, că Gubernul ar avea în măni hărtii, cu care se adeve­­rează vrednicile de pedeapsă apucături a lui Vunkc și a lui Petronievici. Serviciilor li se opri, ca nici unul cu acești sfetnici dipuși să nu fică vreo comunicații. Așa lunta purtată pe viață și moarte de că­­tre acea partilă asupra familiei Obren­o­­vici, va înceta cu surparea acesta. Despre vreo înpăcuire nici nu poate fi verva. Fru­­musețele istorioare în vremea vacantă de prinț, di­­ușesc sfatul unora. Vi­ndecă vrea să se poarte cu prințul, ca și cu o păpușă, pe care prinții o joacă cum vreau „și apoi cu un prilej cum a'l trimite pe ceea lume, iar familia a o alunga din țară. Pentru astfel cu de planuri formate, sânt dovezi la mână. Turn­ Observatorul lu­strian prin o­știre din 10­ Iunie de la Constantinopol și e veni­­tă, încă ne arată depărtarea lui Cosreev Pașa din postul de mare venir, precum și numirea prezidentului de stat Rauf Pașa în locul lui. Observatorul adaugă: „Depu­­nerea lui Cosrel Pașa o­­ au făcut numai din prijiri a­ministrative, și pentru acea­­sta nici în cea mai mică legătură nu stă cu cauza eghipteana. Starea de acuma a ministeriului turcesc, după rangul miniștrilor este: 1) Marile vezir Rauf Pașa, află a treia oară în acesta post. 2) Ministrul șitotului, Feti Ahmed cunoscut prin soliili­cile în viina, Paris și London. 3) Seraschierul și comandartul primariu a armiei pe u­scat, Mustafa Nuri Pașa, odinioară secretariu de cabinet și favorit al sultanului Lichmuld, iar­ de atunci gu­­vernator a mai multor provin­ii. a) Căpitan Pașa sau marele admiran, Slil Pașa, ginerele sultanului Mahmud și de atunci seraschier, iar mai târziu mi­­nistru negoțului. 5) Ministrul trevilor din afară, Reșit Pașa, al cărui nume este cunoscut în toa­­tă Europa. 6) Căpitanul de garaz și măiestr un pri­­mariu de curte Riza Pașa, odinioară fa­­vorit și prieten al Sultanului Mahm­ud și în serbiu din treaptă în treaptă în­nălțat pănă la acest rang.­stantinopol, Hastiv Pașa, fostul guvernator în Sa­­lonic 8) Ministrul­ui finanst­iuci Saiv Pașa, în. La împărătească domnul Arhiluau Friseric din Austria, care se petrece de mai multă vreme în orient și anumit în Con­­la 4. Iunie trecu din­colo în Cicomidia, unde la petrecu și c. c. In­­term­untius al lustriei b. de Stiigmeg. Starea sănătății în capitală este bunsă. O corespundință din constantinopol de­­la 3. Iunie la „Gazeta univ.. de­și poate fi că ea cuprinde unele laturi nu de tot sigure, totul pentru câteva onim­e deli­­cate care le atinge, o socotim vrednică a o face câtva cunoscută. „Nu vă fac a lua aminte, zice corespondentul, „cumpan­­­a scimbare ce au luat marele, universalele relății, întoarceria, care deodată se arată în starea lucrurilor. Rusia și Anglia nu pot merge mai încolo una cu alta; în Asia toate s'au format așa, căt comedia în London, a cării actori primari era Brunou și pnamereter 1î nici la canetul actului în­­tâiu nu putu ajungi. După știrile din ur­­mă, pr­imite de către lordul Ponsonsi din prima pe la Trapezunt, influența rusească în Asia se pare a fi nimicită cu totul, se pare că în miezul acestei părți a lumii, cu apăsarea colosului de nord se pregăte­­ște a se îndrum­a o împrotivire, o rea­­cție, care Rușii nu o vor putea întimpina din vreme și care pe dânșii trebuie să-i fa­­că vreșmași ne­mpăcați a­i Englezilor. În­­tr'o nemărginită întindere își stau amân­­doi rivalii împretiră, și aceea ce în­âin­­ii cu puțini ani se socotea a fi vitul unor capete ce n'au de lucru s'au adroberit prin aceasta. La flurile­ Iacsartes și Ocsus, la marea caspie și Aral se dă pe față un luh cu totul anti-rusesc, numeroasele nea­­tărnatele Canaturi în Buharia (țară mare), și din dărăntul ac­estora în țările Afga­­nilor, s'au împriunat supt patronatul Angliei spre a se împrotivi proiectelor Ru­­cini, care se pare a cugeta, ca toate ace­­stea țări să le prefacă într'o împărăție asiatică de mijloc, care prin slăbiciunea și prin începutul său să fie silită a căuta patronatul Rusiei;­­ înverșunarea Rusiei împrotiva Angliei anevoii se va vădi deocam­­dată cu putere mai mare; cu toate acestea ea stă și singur prin respectul ce însuflă reonnșnuitele rezultate ale politicei ru­sești, este stâmpărată. Îîntimplările în Cauca­­dia nu sant în stare a împrietini pe Ru­­pașa, D Prinian­tua sfatului care se ampuru țin­ brunon împuternilitul son a Rusiei și palmițeton minticrun dngiiei.

Next