Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-02-25 / nr. 9

34 - - acest monopol duprin orașe și tărguri, sant­elocozi atât particularii a cumpăra sare de la căt­re și tărguri. Șeful depertamentului, Alecsandru Ghica. Nr. 208 Anul 1840 Ianuarie 31, Bucuregi. Cinstita obicinuita Obșteasca Adunare prin condițiile ocnelor care eau întărit de Mă­­ria Sa Pria înzațatul postru Domn cu Ofisul supt Nr. 49. La articolul al 53-lea au hotărăt cele următoare: „Ca să nu să năpăstuiască întru cântărărea sării cără­­torii ei pe la șcelile Dunării, contra cați să fie datori în soroc de șase luni dela 1­ iu Ianuarie anul următor a înființa pe la toate ocnele și schelile cântare numite lesimal, airdisite pe ocale și cercetate de stăpănire, ca printr'aceasta să se precur­­meze năpăstuirile ce ar fi mijlocit și ar putea mijloci cu cântarile ce au urmat pă­­nă acum supt numite de hal­a, și sărma, ca și lăcuitorii să știe curat că încarcă povară pe suma adevărată ce are în cară­­le lor, și aceasta supt grea răspundere a contracțiilor. Spre dovadă că oblăduirea înpreună cu Cinstita Obștească Adunare îngrijind pentru plăcuta petrecere a lăcuitorilor, au chibzzuit și prin urmare, au și hotărăt ca cântărirea între contra cori și cărăuși să se săvârșască în viitor cu mijlocul acesta de disimal, spre a să depărta tot felu de bănuială despre bre un prileju ce sar cuge­­ta ca să pricinuiască cărătorilor asuprire. Iar la paragraf f­iu de supt articolul al zecilea, să zice, asemenea cumpărătorii de sare având bileturile cămărașilor pen­­tru sarea cumpărată, vor fi nesupărați de­­spre ori­ce revizuire, daca odată bor­eși din bătăturile ocnelor. Acestea dar să vor trece în gazetă spre știința publicului, fiind că acest Departa­­ment totdeodată prin circularele sale, po­­runcă au îndatorat pe Ocărmuiri ca să le facă cuno­scut prin toate satele, spre șiin­­ța obștii lăcuitorilor. Șeful Depertamentului, Alecsandru Ghica. Pr. 270 anul 1840 Fevruarie 5. Cucuriști. Sănătate lăcuitorilor din Prin ținutu­­rile Calahiei și Moldaviei după științele priimite până astăzi să află întru toată întregime ei potrivit cu dorința oleștească. Iar în a dreapta parte a dunării din­coace de calvaruri boiala ciumii tot urmează pen­­tru căii: l­a Turtuclia, în cursul vremii de la 22 și până la 29, ale trecutului Ghenarie, au murit 12 oanmeni, la Silistra tot într'acea vreme de mai sus au murit 14 oameni, pentru celelalte în­­să locuri mob­bsite ne putândusă lua până acum curate relații de la trimișii într'a­­dine­cinovnici din parte locurilor din pri­­cina depărtării, rămâne ca, asemene științe să se facă cunoscute când se vor prim­i de la dânșii care se așteaptă cât de curând. Aceste științe se fac tutulor de obște cunoscute. general Inspector al Carantinelor liniei dunării Mavros. Po­ 62 anul 1840, Fevruarie 4. (Want­ de luis­) franți. De mult se vorbește, cum că Solul fran­­țuzec din London P Generalul Sevastiani se va întoarce îndărăpt la Paris, mergând în locul lui L. Guizot, o schimbare diplo­­matică, ce multora leau venit ne­așteptată, cu a­tâta mai vârtos cu cât se știe că Ri­­ga lui­ Filip au avut de bună rămănerea lui Sebvastiani la Ca­binetul de la London. Jurnalul la Preste­ne înștiințează cum că, L. Sevastiani la 13. Fevr. sosi în Paris.­­ Din lum­ea sogiră știri la foile franțu­­zești cum că Lud-el-Cader nici un mijloc de întrigi lasă neîntrebuințat în protiva fran­­țozilor, el trimite aghenți în toate părți­­le, carii prin propovăduirile lor cele fana­­tice să întărăte pe neamurile de credința Mohamedană împrotiva Franțozilori pe Îm­­păratul din Marocco și pe fiul său cel mai mare nu încetează al îndemna, ca să iea parte la „Sfântul răsboiu, Britanii mișe. Cununia Reginei Victoriei cu Prințul Al­­bert de Sacsencoburg și Gota sau săvărșit m 10. Fevruarie. Prefiriște, că această stră­­lucită însoțire au dat prilej la toată Capitala de o sărbătoare preplăcută, în zăbărgatul zilei sgomotoasa mulțime era în mișcare. Cucuitul tunurilor și resunetul trimbiților vestea venirea acei sărbători. Dea lungul ulițelor, pe care era să treacă alaiul, fuseră toate casele în feliurimi di chipuri înfrumsețate cu steaguri și cu in­­scripții, arătând totd­odată pregătirile pentru iluminația de seara. Toate fere­­strile pănă sus pe supt coperișe, chiar cu primejdia privitorilor, și cu plată foarte mare era cuprinse. Atât partea b­ărbătească cât și cea femeiască purta crăul cel alb de nuntă, tâmpul era ploios și totuși ve­­deai mulțimea așteptând cu statornicie mi- vinde ne­poprit în tot coprinsu­tului nu mai mult ca, adecă atât prin sate cât și țăranii Prințipa­­prin pra­­gurile obnelor și a de zece parale bune oca­­și o

Next