Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-02-25 / nr. 9

2 f.24cr., Fără poșta 2f. prițul anestii foi din prim­ă cur­ea pentru minte inimă și li­­teratură este pe un jumătate de an cu poșta u­cr. arg. Pentru înștiin­­țări să plătesc pănă la 6 rânduri 8 cr. de aci însus 1 cr. argint de Un rând- cui 9- la FEANALĂRAULUA. Krasnotv, 25. Fetrgungie., Tistilvania. bălgrad (Ana Lagolina) în c,­c.­cată de bani, care se află în acastă ceta­­te sau tipărit în anul trecut 1859, un mi­­lion și 900.000 fiorini argint în mone­­te de aur; 200.000 fr. argint în monete de argint. Ruseberg, (în Comit. Hunedoarei) în vremea când din bogatele băi de fer, pre­­cum și de alte metale nenovile ale patriei noastre nu vedeam decât metalul curățit în bucăți mari, s­au cel mult tras în și­­ne (pente), frații G­ofman mai inainte cu câ­țiva ani iși înfipteze ochi asupra ținutu­­rilor din Hunedoara, unde cum știmu, a­­fară de băi bogate de lut, se află și al­­tene de metale nenobilns. Dlnșii apucară măturile de a lucra băile după teoriile cele mai nouă și înlesnitoare, nici nu fuseră mulțumiți a scoate folos singur din vân­­zarea ferului nelucrat, ci tot acolea în loc așezară mai multe făurii, în care să se lucreze ferul (precum și alte metaluri așa în ziua de astăzi feliurimi de unelte neapărat trebuințoase, care mai nainte ni se aducea gata lucrate din țări streine (Stiria ș. al le aflăm aci acasă, în anii cești mai din urmă, aceiași frați Gofman și Carol Madersbach, poftiți de cătră Maghistra­­tul Timișoarei au și așternut planul și socoteala pentru zidirea unui pod peste ca­­nalul de acolo. Tot acești b­ărbați zidiră și podurile la Lugoj și Mehalia, iar la zidirea podului de la Greț și la cel din viena au făcut concurs. E de însămnat însă cum că podurile isprăvite, sau proiec­­tate de dănșii nu sunt poduri compuse din lanțuri, ci poduri spânzurătoare, compuse din țilindrii și arcuri, toate lin fer văr­­sat, și după o teorie cu totul pâlă pănă acuma nici întro parte­a lumii întrebuin­­țată. Viena. Maiestatea Sa c. c. sau îndurat a nuni pe Feldmarșal-lațienantul Graful Avghenie Bratislav de al Său general-adjutant, și pe Adjutantul de aripă, Colonelul B. de Moll de al doilea General-Adjutant. Ser­­menea Maiestatea Sa c. c. sau îndurat a numi pe Consiliariul de taină, Feldmarșal­­lațienant și Vice-prezidentul a sfatului de R­espoiu, b. de Prohasca, de Șef al Secției Militare în al Său sfat al Sta­­tului. Tra Românească, invast. Departamentu al Vistie­­rii dă în cunoștință următoarele: în a­­nul 1855 aprilie, prin desființata Vlorie a Ocnelor când acest orcup să căuta pe sea­­ma Statului, sau min­t ca prin toate ora­­ștele de căpetenie să fie sarea monopol și nici lăcuitorii nici orășanii să nu poată vinde, decât numai cel însărcinat de că­­tră acea Vforie, acest drept în urmă au trecut la Vforia consumații după contrac­­tul ce au încheiat cu stăpănirea pe anii 1856, 1857, 1858, și 1859, iar dela 1­ ia­­nuarie 1840, vânzândusă acest orcup cu deosevite condiții asau desființat cu totu

Next