Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-07-15 / nr. 58
238 ... critice ar trebui să iea la cercetare cu totă bărbăția și curagiul sortea și păsul unor asemenea persoane eclesiastice. Așa de exemplu parohul din Budiiu fu aruncat la prinsore numei pentru că nu știea spune în care parte se află fiiul său Alesandru - Năsăud, 10. Iulie. La rugarea a mai multor preoți sub conducerea vicariului făcută în numele tuturor grănițerilor din regimentul Prea romănesc au vinevoit comendatul a mijloci la general comando, ca pe 10. Iulie să vină în Năsăud doi deputați din fiecare sat spre ași descoperi grav aminele. Seara în 9, au fost toți de față mirenii și preoții cei mai inteligenți. Lobul desbaterii sau alee Țintirimul bisericei romănești. La 8 oarcante meridiane au deschis un. Colonel ca prezes adeunarea prin tgetirea orănduelei presidiale, după care ca desbaterile mai libere să curgă, după ce ar fi bomendat și observarea ordelui bun sau depărtat. Cu un spirit curat ferit de orice întrigă, după firea acestui popor care și în acestea tulburate timpuri să află în cea mai mare liniște după ce mai întăiu cu o gură sau declarat, că ei de perurea voesc a rămănea militari grenițeri, credincioși maiestății, ș'au spus nevoile în următoarele puncte: a) Fiindcă din istorie să știe cum că lăcuitorii din valea Rodnei înainte de militarizație au fost tocma așea liberi ca și sașii din districtul Bistriței, reclamă drepturile avute în privința pămăntului și a pădurilor, iară celelalte 15 sate din comitatele Clujului, Dăbăcei și a Turzei să rorgă a li să da și lor aceleaș drepturi. b) Numele fiscval să se șteargă de tot precum și nrmele de iobagii din conscripție. f) Veniturile arenzilor să vină în casăle satelor. d) Administrația să fie liberă, controla să o poarte o comisie mestecată din preoți și mireni sub președerea D. comendant de regiment. e) Monturul acasă să fie din pănură lucrată de muierile lor, cănd ar fi afară să capete trebuincioasa înbrăcăminte dela Stat. f) Capitalul de 17.000 fier, argint adunat de la ofițeri pentre lemne de dânșii date să rămănă elocat în casa ftatelui și din interesu să se ajute tineri carii vor învăța la școale înalte și meserii. g) Robotele ori de ce pume să înteze, izidirea edificiilor erariale, precum și a ce felile de reparatură să se dea în sicitație. h) Representare la dietă prin deputați aleși. i) Ofițialii să știe limba poporului. c) Dacă în acest regiment să vor înpărți ofițeri străini, și romăni din acest regiment argorogtione să se promoveză la alte regimente, care le avem, matematică și 1) Fiindcă Maiestatea Sa în manifestul dat grenițerilor sau îndurat a asigura limba, naționalitatea Șis Rrugarea au fost numai in privința limbei slujbei, care să fie a întregei armate; iară de cumva aceasta ar fi la alte regimente cea maternă, asemenea și noi pretindem. m) Pe lăngă școalele să se introducă o școală o catedră de limba maghiară. a) Înainte de a pune jurămănt pe constituție să ni se facă aceasta cunoscută în limba romănă. o) Atăt în privința lucrurilor militare căt și economice voesc a rămănea subt conducerea oficialilor cu acea adaogere, ca bătrănii totdeauna să aibă mai mare încurgere în lucrurile economice ca pănă acuma; fară de cumva s'ar face în privința aceasta ceva schimbare, și în reale să fie ocărmuitori civili, aceștia să fie singuri romăni; și în Năsăud să aibă megistrat. 1) Înbunătățirea preoților și a dascalilor normali și triviali. Acestea toate prin o replică compusă în limba germană să vor așterne Maiestății Sale prin deputați. UNGARIA ȘI CROAȚIA. Pesta, 20. Iulie: Pănă acum se perdu timp mult numai cu organisarea dietei și cu alte amănunte. Din cămpul bătăii știm numai atăta sigur, că în 15. Iulie lupta între unguri și sărbi curse pe la toate punturile cu înverșunare cumplită și cu mare perdere de amăndoă porțile Resultatul limpede încă nu se știe; știrile private sună mai rău pentru unguri, cele oficiale în contra sărvilor. Bătaia fa la Ecea și Rece mai ferbinte. Taroș și Cumand din ținutul Chichindei se prefăcură în cenușe, mulți locuitori fuseră pușcați sau trecuți prin ascuțitul sabiei ca în timpurile barbare. Acele doă naționalități se luptă pentru a fi sau a nu fi. Ministrul Batiani prin cerculariu încrentă pe atăți ofițeri ai gardei naționale, căci deși sănt denumiți cu mai multe săptămăni nainte, totuș au merg la posturile lor (nu cutează?!) Lugoji. Pe Stratimirovic și Colc, căpitanii sărbilor răsculați ungurii îi spănzurară în 19. Iulie la Timișoara. Asemenea fu spănzurat și judele din Sobotița sărb de nație, în Oravița. AUSTRIA. Viena, 16. Iulie. Adunarea generală a deputaților din provinciile ereditare pănă în ziua sus numită din patru ședințe pregătitore supt presidiul deputatului celui mai bătrăn Cudler. Numărul deputaților pănă acum este de 251. GALIȚIA. Tarnopol, 12. Iulie. Aseară pe la 8 ore miliția austriacă adusă cățiva boieri poloni, din Rusia carii trecură peste granița austriacă călări și bine armați. VEi zic, că despotismul cu pare se tratează polonii în Rusia, sau silit a face pa