Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-02-23 / nr. 16
Nr. 16. la3 E - Brasiovu, 23. Februariu - Gazeta Transilvaniei. 1852. Gazeta ese de dăe ori adecă: Mercurea si Sâmbata, Colea odată pe sertemana, adesa: Sambata, unu sem, si pe annul intregu 14 f. m. e. Se prenumera la tóte postele imperatesci, cum floru este pe unu annu 10 f. m. c., pe diumatate annu 5 f.; car pentru tetri straine 7 f. pe toti cunoscutii nostri DD, seprespondenti. Pentru serie „retur” se ceru 4 cr. m. e. JPMronageria austriacă. Nuc. 21297233. “Officio se. Spus si ințiatgte pentru darea unui stipendii transsilvani Goldbergiani. După descoperirea inaltului ministeriă de instrucțiune din 24. Jan. a. s. Nr. 661/59, a deveniti vacante uni stirendin transsilvanii Solabergiani de una sută doedesi fl. m. s. anuali, menitii pentru auditorii de medicină și chirurgie la universitatea din Viena. Competitorii acestui stirendiu at a se legitima prin testimonii prescrise despre abilitatea ler si la aceste studii, și anume, cum că a fintii cu distingere studiile, cerute pentru o cultură mai înaltă. Afoga de aceasta face lipsă a atâtura la fiecare petițiune uni reversi, spmsa competitoriul, dupa, pentru si marele principat Transilvania, iar in sasii contrarii, ca va gheotoaie absolvirea stadielegii facultatei iși va sonsanti serviciul seii primitul stirendin indegerti. In fine are impartâșitul de ajutoriui acesti in finele fiecarui anii scolasticii a și agata prin diregatorii scolare, șieși superiore inaintea gubernului transsilvaniei demnitatea de a percepe, mai incolo stipendiul, și al și cere. “"Tote petițiunile instructe după formalitatea cerută sunt a se așterne zona în ultima Aprile a. s. la e. g. guvernementu militare și civile alranssilvaniei cu atatii mai cîgtoșii. Nindea aste mai târziie nu se vom respecta nici de câtă, Sibiiu. 11, Februariu 1852, ati Vrarionii Dacă unii dintre Danii prenumeranți” se câiesci, ren. . v 2 . Al litru neregulata primire a Gazetei, nu faci astfelii, din câtii cum facemi și noi, când ui se intaghia posta — din causa tempestațilorii. — Cu toate aceste Danii reclamatori sunt gavați, ca se facu aceasta forânare, trimițindă gestamațiile neresettuite (care se pun postale) nu la redacțiune, ci la espedițiunea Gazetei. La prenumerare pe „Foia societății de medici și naturiști, etc.”, impârtașită în Nr. trecuti, D. Nichifor Iliescu in Blasiu serbesce de splegatorii. - Foia, o mai dicemi, ca nu se pote destul recomenda, ca una ce nu taia neci câtă in politică. — Ceea ce privesce la modificarea in sogresrondinție și intarzierea cu publicarea lori (asta numai dpra cum ne sonsedii imprejurările) Danii eog. voru indesao — cu cruțiare și cu asteriaghe. : A L Blasiu, 24. Febr. Cu finitul lunei acesteia, se finesce și 1. Semestga al anului scolasticii 1851/2, care inseta farà depunerea essaminelogu (luândă afara scolele normale) în ințielesul planului organisațiunei, carele numai acolo prescrie essamine cu Anivii antetului semestru, unde substa ceva indoiala despre progressul scolarilori singulari. Pentru ca publicul se primească in sonos sințiargorasigen faspta in decursul sem. 1, pre de o parte cu bucurie insemnii, cum cu atâtii situnția corpului professorale intru desceptarea, luminarea și infiestrarea lineghimei cu ssiințiele prescrise, satii și silinția tenerimei scolarie cu pre puțină escepțiune — a fosti, și este neobosită, earâ pre de altă parte cu durere sum silit a mârturisi spunea, pe lângă tota neobosită, silinți intru zgorazige, dorituli esteptii nu se rote de toti, și intru tote „dobendi. — Și lapsa np e alta de sati miseritatea, lipsa , midintoselogii, cu care se ar ajuta aceasta propâșire, și foga de care speti și Aria este, institutuli nostru de aici e miserii, mai ales si dela pusele eveniminte trecute forte gumenti pentru fisica, afora de uni singuri ună nu, pentru tematica, afara de ună circină (compasi), care adese ori umblă ca o collecțiune pentru istoria naturale, afarâ numai » Și râpesce multă temiri, de prea puscolarilori nu se aflâ Și unu autore tipâritii! — și descrierea studiilorii sa pseda multă montâtii scolariloră, câtă și professori„— Asta greutate sar pot, batagu din parte pripga, desa s'ag Cilase ori de unde cârți scolastice tipârite , potrivite dupa gama, in se firesce introdusă cu facultate mai inalta, planulă 'n scolastică, și s'ar cere facultate dela inaltulă ministeriă de momentă care se rota propune și intrebuinții, pene ce sar tiragi după cum se face in gimnasiulir. catolică din Clu ne allânduse tradusi in manele scolarilori autori ge'mani preserisi de ministeriu, se află de cei magiari tiraghiți in Uase simți odată din indoițioasa rosițiane. - Apoi inca nu sunt agrediați că professor, câți aici trebui, și câți se rosteset după plană la mănașii completii.*) - Aroip obiectele alia, desemnulu, gimnastica, limba francesă, cum e caliși altele seai si uitati iremii directorii din mediuloculi corpului professorale, dupa inite= lesulii aceluiași plani, carele spno ssîndhi mai de aprope lipsele și trestiele scolastice mai lesne se le scie ci și corespundințiele cu inastulii guberni obiectele scolari le porta totă D. Erro, deși altmintre seala cu livurile celle multe, ale amplei sale diesese destulii de impovoratii. La 20 și 21 ale curg. se ținega essaminile semestrali in clasile 1, la care fiindă și M. La D. Erra fasie, după cum se intere și indestulare in respunsurile pruncilor și ii premia. Intr’ adeverit era, unii ce imbucuratorii, a audi nesse respunsuri precise și la ințielesi din gurile anogii pruncuți din obiectele predate in limba materna, și e lucru compatimitorii ai vede cum se câsnescu cu celle predate in limba strâina. In 22 sera prin stâruințiă pnoguzelosi, se facu in vechea ressedinția episcopesca o petrecere in folosulă reuniunei fem. gem, cu care ocasiune D. Eppu, din preuna cu DD. canonici, deși nu lnaga parte toți sprg desenția sa din acea petrecere, și are tare zelul, cu contribuirea și sprigionirea ei. Aseminea, comissariii de subcercii, îmragrasinduse de si se afla cu o grea familia imrotogatii, și de națiune strâină, se arată ca unu galante contribuitorii, și alți officiali atâtii de aici, satii și dela cetatea de Baltă, intregul corpi profesorescii, araga de unulu — ș.a. ș.a. *) Uite! și dacă ami fi mai in stare, am vre și ami pote ingriji bine pentru subsistințiă unoră barbați scolastici, harnică, farâ privire la confessiune ori tagmă, ci cu singurul respecti câtrâ capacitățile lori, după cum faci și alte confessiuni și națiuni, rușinândă pe toți alți nesosotiți de la Rontui pene la marea Atlantic „n'am fi lipsiți de uni corpi intregi zgofesogale, nesi tinerimea de invațiarea pâogă studii talanți, nesi de mentori lirsinți. " 1852. " Dela s. r. gubernementi civile și militare din Transsilvania. - : aportii unele semiție nu se poti propune practice, na + geerul lui Eride;nu, & vreo 300 bucați de minege i suprema în crestimne, satii e n și c cârți, - ali, și ici asemine, „ unde așisderea. “De ararma și total miserii, nu, a organisaliune nici preface în a scoletorii, „pentru câuza și vindecarea, nu acelle nensemnate. In mânile are o masnina, tellurii! o bibliotecă, afoga estraordinarie i ca FOLILETOHUL. INSTRUCȚIUNEA PROVILORGĂ pentru regularea reporturilor de comerțiumi industriă în țeara de coroană Transilvania. (Urmare: HI. Meserie. 5. 70. Meseriele ce împart: a) în concesiunate și b) în livere. Meseriele restrinse formează o suptdespărțire a celor din tăiu. Între ambele se află meserie rădăcinate și rănzeciose. 5. 80. Meserie concesiunate sunt acele, pentru ale căror căutare, din privințe generale industriase sau din altele publice, ce re cere mejlocirea unei concesiuni proprie dela superioritate pe lăngă documentarea mai multor condițiuni hotărite prin nopmaris, astfeliu sunt: curățitorii de umblători (budarii) coloritorii, labhirătorii, aurarii, apoticarii (spițerii), pănerii, făcătorii de bandage și de legăture pentru brăntare, berarii, producătorii de lespezi și de țevi de plumub, vinărsarii (dacă'și mănă meseria de sine, despărțit de economie, și nu spre a'și vinde productele sale cereale) și producătorii de alte fluidități arse spirituale precum: rosaliu, licer, fum, punciușel, frigătorii, făntănarii, legătorii de cărți, tipografii, sclopetarii, arcibugierii, perierii, producătorii de lucruri comice, cuprinzănduse aici și producătorii de culoare, de mărfe de sunat, aprine, suliman, parfumeriă, de pucioasă pentru buți, oțetarii, producătorii de surogatul cafelei, ciocoladarii sci, meseria chirurghică și a bărbierilor, a felcerilor de cai, (doftori de cai), strugarii, tipăritorii (de materie feliurite), producătorii de ierburi uscate, lucrătorii cu fer și oțel (lăcătarii, aaurii de tot feliul, cuțitarii, acarii, faurii de instrumente, tristărarii, șoi. pintenarii, pilarii șol, văpsitorii de toate categoriele, botinarii,bucnării, măcelarii, afumătorii de carne, făcătorii de cărnat, serbătorii de măruntaie, ospetarii și popinarii de tot soiul (ducătorii de cost, restauratorii, vănzătorii de fripture, încorurătorii de drumuri, popinarii de vin, de bere, de vinare, cafegii scl.) producătorii de vitre, sticlărarii, aurarii și argintarii, de împreună cu toți artiștii de galanterie, în metale nobili și în petre (juvaergii, orologierii, producătorii de ochilari, de coperișe la nine, silmarii din metale nobili și luminătorii), întinzătorii de fire din aur și argint, în scritorii în metale și în sigiluri, olarii, moașele, pălărierii și producătorii de filtre, peptănarii,