Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-03-26 / nr. 25
N - să , Brasiovu, 26. siilianiei, Lazeta ese de ciue ori adesa: Mercurea si Sambata. Foiea odată pe sertemana, adesa: Sambata. Pretiulru este pe unu annu 10 f. m. e, pe diumatate annu 5 f.; ear pentru terri straine 7 f.pe unu sem, si pe annul intregu 14 f. m. e. Se prenumera la tóte fostele imperatesci, cum si la toti cunoscutii nostri DD, correspondenti. Pentru serie „fetita” se ceru 4 cf. m. s. La Aagus Monagenia apstgriasa. Publică multi asige. Serenitatea fl. mon. conv. Sa, iprbizogini de omenire capi al patriei nostre, principele gubernator iu Iagolein de Schwarzene Der, prin multă gratisa la adresa din 2. Aprilie indreptată satga Reuniunea fem. romane etc., Se a indugata pe linga descoperirea larintescilorii doghinite, respirate pentru increscamentul institutului acestui, a spori fondul reuniunei in folosul crescerei orfelinelori cu 50 o data noii scori și noua calege. Această grațiosa faptă filantropicâ a Serenitații Si Sale a produs in inimile nostre celle mai delicate și mai vii simșu minte de decota adegiriția și stimă; ba trece varii timpuri peste timpuri, și ea va fi in stare a revoca cea mai dulce aducere aminte pene și la avansata posteritate; câci analise ghepni pneilogii pâstra sp scumpâtate această ziația multă influințiatore la bunul spesesti al societății acesteia, pe când ii astadi se vedi distincte prin strălucitul nume: principe Carol I de Jemjagzembege. Comitetul Reuniunei f.g. plină de reverințiă , câtră Serenitatea Sa, demnul locuminte , al Maiestații Sale cesaro-regie apostolice se simțiesce totu de odată pre nogositi ca i se ai offeritii plăcută aceasiune de ași lua cutediare, ca in devotamentul parasitei cresceri a sensului femeessti gomații se și esprime prin aceasta in numele jalnicelori ogfeline publică și profanda mulțiumire. Vraniocvi, 6. Aprile 1852. . Comitetul Ceuninnei femeilogii romane in :IFERenSabinia, 23. Martir. Joi în 20. Magiusa a luati deprinde de cursulii tinulu essamine semestrali la seola elementare din sommana Cesinaghi, quare cupprinde rote locului al doile intre institutele de categoria acesta, ce le are natiunea româna. Între regioanele, quare cu afflarea de fasia au onorată segbatoghia acesta scolastică, ai fostă Drgotororii si directore ală esolelogii nationali de beserica ghesaghituna Moise Fole, D. directore locale I. Brote, DD. parocii locali, diregatorii sommanei si alti dogitori de a cede zgogressiti tinerimei stadiose. Numegată scolarilorii, quarii au frequentatii ssola acesta in D. Joane Procopiu semestrelui a trecut si peste 300, intre quarii sau afflată și 44 fetitie. Atatii scolarii quată si scolăritiele au fostii imragtiti in 3 slassi, din quare slassea infegiate pentru nemegositatea ei a trebuit a se subtimparti in doe despartimente. La propunerea invătiaturei au fosti vnsageriati slassei in classea III, D. d. Voicestii in classea II si D. J. Vansila si d. Muntoiu in despartimentele pe linga partea ce u'au estaminatii scolarii faga distinctiune de sessti au fostule la diferite lucruri femeiesci de mână, zgegania, cusută, impletită și altele. Obiectele de invatiatura ce sau propusi si din quare cititură și scrisului in limba română și germană, catechismulu, istoria biblică, stâru - Nel.ititură cel curati și inimati ali scolarilori, probele scrise cu mariiiginte si secură, respunsurile cele essade si precise la vitge. . 3 y . yu . N rgaguse celi sau propusi assprga obiestelogii invatiate, ai buri convinsi pe toti, qu. D. digestoge locale 1. Brote sprtii a quăruia priviriiare immediata sta scola acesta îsi spnoasee sfera officiului sei, qua DD. invătiatori și ai implinită detoriele insarcinarii cu zetu și tia, qua scolarii au intrebuintiată timpulă scolasticii sp spesessii si spori, si quă dequă sari redica defestele ce sai atinsă qua imredie? invătiătura, sagu pote dobindi totii progressulii ce se pote cere dela unii assemenea se vă institutți. Essaminarea o bucuriă unică de lucruriloră in felulu sei, o ingredintiare solidă, qua numai attonei quând tișni pe quare sa se funde die intoghiștii natiunei intregi, de cu gnagi sau pespratii fetitiele pe lingă invatiatura de carte, a ossasinnatii personeloru de fasia imragta si de foloasele crescerei si invatiatatei allaturea cu sessul bagbateseti, vomi ave dreptu gusrs”a privighiată de arrgore assarga ogdivei si prequum cu occasiunea acesta, merita laude pentru invatiatura diregatorii communei qua sa se fulesca quă au ssola de atâta fregantia, si re dispune asesta sommana mare si rotinte, directore Moise ingrijirea cu stâri a sso a multiumitii Delegă invatiatori pentru sudorile ce ai versati în insarcinarea lor, cea grea si ostenitoriă; a incuragiatu o fântână la quare de incatiataga pentru natiunea intregă. Uni orândui ai luati parte notabilitatile, la fundarea toate quare și conservarea unui sau afflată fasia la segbatoria acesta scolastică, si la quare sau indicatii deosebite toaste pentru toti fasatoghiii de bine si ajjutatorii culturei nationali, tota solemnitatea dilei acesteia. Varrog ta toghisti acestora, amieti alu tineghimei stidiose la quite viitorii fericiti pentru natiunea sea, preguati sa petrunsii de celi mai curati simtimentă de bucurie pentru a fostii marture, pre atati fundatiile a attinsi D. Joane Procopiu, si de quare, spre nenorocire patimescii si alte state române. În interesul unori assemenea assiediamente le doresce qua intrebarile quare sa se desvolte si sa inflorescă, rapportatoriul ii își făcea nesontenitii și cu aceasta patru Domni incațiatori: I. a Saraghinteasca complacere ai la invatiatura fetitielor, ia si omagiosii respecti i Imatiatoagia Domna Maria Seogrecisiii, rii da totii incetatii, a avati insarcinare speciale de a Eurra seversitulu essaminelui, leitului acestuia ce contribue în meditatiune pe quare assprga asia D. protopopi multiamitii D. directore locale L. Brote si buna purtare; in fine sa doreasca o desvoltare mai intinsa, inqualii mână și totii odata pe scolari qua aa inimată pe a da institua inchieiatii a remasi cuisi sessulu femeiessti midiloculă fară o sa pota ajjunge a a spera formarea unei generati de aci inainte să se silessa defectelor si pentru bunei in ia incuragiatii qua după mijilocele de quaacestei acestea: si assote, re si frugale toti cine age Lă FOILETONUL. Întroducerea lui Montalambert în academia franțuzească, și cuvăntările zice cu această prasiune. Academia franțuzească este unul din acele institute naționale, care și au ținut independința, în toate timpurile. Acest institut încinge pe membrii săi cu un nimbu, care îi înalță foarte în opiniunea publică, de aceea dobăndirea unui scaun între cei 40 de nemuritori, cum se numesc în glumă academicii, a fost și este ultima ambițiune nunumai pentru autori și docți de profesiune, ci încă și pentru bărbați de stat de renume european bărbați destinși cei mai măndri nu ce rușinează nicidecum a colinda de la ușile ăstor nemuritori, pentru ca să cerșească voturile. Academia franțuzească și a scăpat statutele sale printre toate fortunele ce au trecut preste Franța. Numerul membrilor e de 40; scaunul deșertat prin moartea verunui membru se împlinește prin alegere cu majoritate de voturi. Întroducerea solenelă a a cărui membru ales cu majoritate totdeauna s'a socotit de un eveniment. Domnul Montalambert puțin destins ca autor, dar cu atăt mai renumit ca orator parlamentar, dobăndi scaunul asi Dral. Sala abia cunoscutului istoric conservativ, încape căteva sute de auzitori, îmbulzeala de a se afla față la această solenitate, unde se știa că Ghiza, ca director al academiei, va vorbi în public pentru întăia dată de la revoluțiunea din Februarie, a fost atăt de mare, încăt un rus plăti cu 250 franci un vilet de intrare. Este obiceiu ca totdauna de nou întrodusul academic se facă paneghirica predecesorului al căruia scaun îl ocupă, la care apoi i se respunde din partea altui academic. D. Montalambert vorbi despre Droț, autare și respunsă Ghiza Cuvăntările aceste cu atăt pot să fie mai interesante, cu căt ele se ziseră neforfecate de censură, libertatea vorbirei în Franța și a scăpat un unghiuleț în acest institut. Cuvăntarea D. conte de Montalambert. Domnilor! Între provințele noastre răsăritene se află un ținut al căreia nume e icoana istoriei sale, a neatărnărei sale celei vechi, a curagiului fiilor săi. Burgundia e Tirolul Franței; o natură măreață și pitorească înplinește ac locul monumentelor, și aci inima bărbatului se pare a împrumuta ceva din puterea și mărimea ăstei naturi. Pe costele munților Jura, aduse la cultură prin călugări, în mijilocul pădurilor de brazi și a adăncilor văi săpate de dulce și de una vărsată întrănsul, ce formă un soiu de omeni aspri, energici și inteliginți, cari odinioră erau forte șaluzi de vechile lor libertăți, și cari pururea au rămas renumiți atăt pentru focul lor cel resboinic, căt și pentru înrădăcinata lor alipire către credința catolică și nu mai puțin pentru îndrăsneala și cerbicoasa jertfire pentru Domnii lor.)) „Numai cu ascuțitul sabiei ce vor supune, și trebue tăiați pănă la cel din urmă,” zisă despre dănșii acum des sute ani un căpitan franțez, care le fustase vitejia, cănd cercă ai rupe de către monarhia *) Deo et Caesari era devisa Besansonet. ă .