Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-09-27 / nr. 76
Nr. 76, unu sem. si pe annul intregu 14 f.m. o. Se prenumera la tote postele imregatevei, cum si la toti cunoscutii nostri DD, correspondenti. Pentru serie „fetita” se ceru 4 c. m.ce, Gazeta ese de doe ori adesi: Mercurea si Bimbata, Foiea odată pe septemână, adecă: Bambata, Pretiul loru este pe unu annu 10 f. m. e, pe diumatate anua 5 Nr. 3510. Monageria austriacă. Officiose. 1959. 2 Publicare. Cu sfirsitul lunei lui Septembre 1852, capra sprii agata protosolsii de conte si consemnatiunile somanitati togii, pe socoteala futorei despagubiră pentru perdutele robote se lichidară si pe calea c. r. directiuni finantiari de teaga se matiga pe la respectivele ofisie e. g. de contributiune în rata dinteiu la 11,950 îndreptatiti in 2077 somunitati 881,897 V.,21u cer. si in fata a doua la 11,958 îndgertatiti in 2077 comanitati 881,684 A. 4915 cr. adesa in sumă 1,763,582 A. 11,%, sg. Va să disa: uni mitiona serte sute sese desi si trei desii, cinci sute ortii deci si doi florini 11%%, cruceri in moneta conventionale. Dela s. g. comisiune urbariale de țeară din Transilvania. Sibiiu in 30. Septemvre 1852. Pentru gubernatorele militare si civile 3 Vogdelo Il. M.C. “Nr. 2156. 1852. In diumetatea a 2 a lui Sept. a. e. se au pedepsitu cu bani pentru prevaricatiuni de catra c. r. caritania a cetatei urmatorii individi: 8 ensă, pentru ca si au lasatu passurile, candu fura la apele minerale in Ebratac, la diregatoria locale de acolo, cu cate 1 f. Suma in m. e. 3 si 5 ensi pentru injuraturi in strada publica cu cate 2 f. Suma 10 î. 4 ensi pentru amanarea presentarii servitoriloru cu cate 2 f. laolalta „1. „ 8 . 2 ensi pentru cortenirea de osreti si gaini neinsinuati, unul cu 2 altul cat si 35. 1 caminariu (hornariu, urldariu) pentru lenevirea curatirii caminului cu 51. 3 ensi pentru jocu, hazardu, jocu murdariu de castigu in carti cu cate 10 f. toti cu 30 f. 1 ensu pentru necuratirea ce o facu in strada cu 21. Suma 66 f. Brasiovu, 30. Sept. 1852. S. g. Saritania a Setatei, esa j f.; ear pentru terri straine 7 f. pe Venezia, îl. Sept. St. n. 1852. (Urmare.) Sept. 12. Le vediui si preaste tote impreuna cu teatrulu Malingan, Fenice etc. Minunatu locu de scalda de mare se e Lidulu! Intri in mare ca la 100—200 de pasi, liberu. Undele ce se rapediescu dein minuta in minuta catra margine, scaldatoriulu se astepta cu nespusa multtumire, si semte ca cum nar mai voi se dem ele, Lazaristii Armeni in faciosieza tipulu unicu si raru de omeni arghensi pentru vechia loru patria si nationalitate. Subditi otomani, ce retrasera spstieni de in Oriente suptu scutuluitului Marcu, intemeiaza o ssola pentru natiunea si zelu o noua viatia de cultura întelectuale intre nationalii loru, 6g Epgorei literare descoperindu o maltime de opere vechi clasice beseghesesei care numai in versiunile agmenessi au gemasp. Biblioteca nu le despre armenesci numera mai multe sute, de in care cabinetulu ei lucra si dau a fuga atatu in limba vechia catu si in cea noua. Editiunile mai alesu cele catu ghiualizeza cu oricare roducte activitatea acestoru bravi barbati, sacerdotiulu unei natiuni opresc si predatune mare elegantia in viatia de de carii Lord Byron, carele lasa la ei, dise: „că vertutile loru sunt apte a convinge pre cei dein lume, ca mai este ceva si altu si mai bunu chiaru intr'asta sunt si nobile, ce avui parte in prescriptiune necuratia celora si fara servilitatea acestora“. En Institutu monasticu singuru prein zelulu seu donă și doneza pana astadi in versiune capetele de opera nu numai ai scriitoriloru beserecesci ci si chiaru profane. Un Omeru, un Virgiliu, tradusi in Armenesce tipariti cu cea mai si romană în 12 tomi în Vegnagdin de Saint- Pierre, Fenelon, Vossieat, Buffon, Milton, Lord Byron, Young, S.Basiliu, S. Ioane Schisostoma, Eusebiu, Filone stina, Canta, $. Scriptura, Gramatice, Dictionaria, un Atlas mare istorico-geograficu parte tiparite in dependentia cu scole, si altele mai noi romanii, carii avem mai multa si mai multe midiloce, barbati invetiati etc. pe langa acesti monaci ? S mana de omepi, singuru de in ostenel'aloga secera atata, inse noi, deci acum me festinezu a o inchide si catumi aducu multu de a fi randu decatu Venetia, a vio tgamite, ca nu cumva se plece si se sosescu deodata cu mene. Totu cele mai potiu scrie, este cu dein ce merge me mai familiarizescu cu aspectulu si viati'a setatei, fara ei au cu totulu asia dicundu multiumitu, peritu o impresiune mai familiaria mai cuaici dupa asteptarea mare, la antai'a vedere vediendu atata decadentia, ci acum facia ei tote gratiele teneretieloru. alte in si mai me infiorai. Ve netia a deutu canduva a fi fostu nu numai maretia ci si frumosa, cum sunt bilele unei tenere frumose fetiore, e vesceda ca si a unei matrone pre a careia facia au remasa tote urmele pristinei frumoseti. In desiertu coloreza pictorii in prospectele loru fasi a panorameloru Venetiane, caci in realitate totu ce e dein afara e decoloratu, si ce e mai multu, innegritu, muceditu etc. În urma mai adaugu asemenarea ce o are in catura cu Bucuresci, boltele cu lucratorii in vederea publica, larm a si mai Judeulu, sale, cu Judeii de literatura loru, ne intrecura care reversandu prein cartile tiparite de ei Plutarcu, Teofgasti, Cicerone, Metastasio, noue sunt monastiri de Istoria o tipografice italiane. Scrisori a inceputa si avute, cineva, ca inca si Armenii fundatoriulu acestui natiunei de elegantia francesci cu Grecii, Efremu ei. Unde sputem politica decatu “Candu, vomu inetitata de alalta Armenii are ave eri amente mi fecera poteca, metru si pote Sirulu, dreptulu ne potui cu ne o urmatu e mare ci alesa; si anglesei. Se mira omulu candu vede Mecintag la intrega recunoscentia si noi un Mekhitar? - Sept. 1/13, a vio tgamite panastadi, fora si lui Rollin, atata cea vechia 40., Barthelemy, noi atatia fiendu, nemisa! pentru in catu asteptam, numai decatu, catu Horatiu. E pictetu, multe, candu starea literaria ei Augustint intregi seu Anima se rumpe, cetati că abia alai totu au in IIN RRNE RI ROM FOILETONUL. Diletanții teatrului romănesc în Brașov. De vreo 14 ani încoace publicul romănesc din Brașov avuse în mai multe rândupe plăcerea de a pede representănduse ne scenă niece de teatru în limba ca națională. Anii cei viforoși din urmă au întrecurmat mi această plăcere, sau mai dreptu zicănd trebuință a romănilor de aici. În BramoB preararu ce întămplă, ca în cele 6 luni de tomnă eariă c pu petreacă căte o soțietate nemțească mi mai bunișoră mi mai slăbișeră, după putință, înse dinrpe famiile romăne prea puține pot frecventa teatrul nemțesc, atăt pentru recunoșterea limbei, căt și pentru că piesele căte se produc în acelaș nicidecum nu sînt alese și accomodate la gustul și la trebuințele publicului romănescu, ci scopul unic al direcțiunii respective este a îndestula gustul publicului său nemțesc, care este expreosevit; din causa acesta ea caută, sau cel puțin se capruțiază tot după cele mai proaspete producte ale literaturei dramatice, cănd din contră publicul romănesc cere ca să înceapă cu comediile neasemănatului Moieaghe, aa cărui „Tartaful”, „Sgărcitul”, „Bădăranul boieritu”, „Pursoniac” sci au unu fermec asupra romanului, pentru că piese ca acestea sănt curata oglindă a acelei stări morale și intelesuale, de carea lui și fără teatru îi vine ași bate jocu; apoi ce să zicem de Vodevilele romănești, ale căror căntece naționale ori cănd se auziră pe scenă, prefăcură bucuria și plăcerea în sgomot. Atăt sus atinsele împregiurări, căt și dorința de a mijloci mai tărziu căte vena așutoriu bănesc încă și școalelor romănești împresurate de trebuințe îminiite îndemnă pe acea parte a junimei romăne locale carea făcuse și una câre de mai mulți ani prin școle, bane căt o iartă ori care alte ocupățiuni particulare să se reapuce de a representa cănd și cănd căte o piesă romănească pentru familiile și amicii lor. Aipeapănă acum se produseră aceste piese. În 1123. Iuliu. „Omul din codru negru, dramă în 3 Acte de soari et Frederic, tradusă de I Crăciunescu, personalul stete din 13. inși. În 15. Asrfdr. „Șteful Nepodă“, farsă într'un Act, după Coțebue tradusă de I. Nițescu cu 6 persoane. Totu atunci „Musa de la burdujeni, farsă originală, cu căntece de Cost. Negruțți, 8 persoane. n 20. August. „Creditorii”, comediă originală într'unu Act, de Vasilie Alecsandri, cu 9 persoane. Totodată, „Petra din Casă”, vodevil într'unu actu, totu de Vasilie Alecsandri, musica lui condusă înadins aici în Brașov, personal 6 inși. n 12. Septemvre. „Păstorul săpan“, dramă în trei acte, tradusă din nemțește, personalul 10 inși (afară de statiști). n 22. Septemvre. „Bădăranul boierit”, comedia „în 4 acte dela Moneghe tradusă în romănește încă din a 1836 cu 15 persoane afară de statiști. Acestă piesă se represeată în Brașov a treia oră, ea însă fu cerută de însuș publicul nostru, care nu se mai satură ași bate jocu și a râde cu mare plăcere de atăți bădărani boieriți, carii pănă astăzi mai strigă îm-