Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)

1852-10-18 / nr. 82

Brasiovu, 18. ,Octobre metang 14 f. m. c. Se prenumera la tote postele imperatesci, Gazeta ese de doe ori adesa: Mercurea si Sambata, Folea odată pe sertemana, adecas Sâmbata. Pretiul loru este pe unu annu 10 f. m. c., pe diumatate annu 5 f.; ear pentru terri straine 7 f. pe unu sem, si pe annul intregii cum si la toti cunoscutii nostri DD. soprestondenti. Pentru serie „fetita” se ceru 4 cr. m. o. . Manageria austriacă. De ce date statistice avemu lipsa? In decursul estonii doi ani din urma ajunse neobositul zelu, atata al scriitoriloru statistici dintregi estgane catu si al sestegi din Ausiolia si mai cu deosebire al, camereloru comerciale si industriale a îi demni d'admiratiune; inse cea ce se a lucratu pe nelimitatul campu al solvntiei acesteia privesce mai si deosebire la intemeierea, ici a unei economii de statu, dincolo pentru da deschide ochii la invitatoriele sastiguri in mare si in micu, atatu in obietul megeantite catu in sela ce ocupa multu, forte multu, mintile unora, ad. intru sartaghea posibilitatei, care numai dupa date statistise se pote mesura, daca se roata afla, unde si cu ce prospectu, proprietati de ramenta in stare neproductiva, seau pucina productiva, ca sa se dea alta directiune la dominantea mania de colonisare, si la emigrarea ce se continuua în satul si lungul samra al Americei. Din partea administratiunilor guberniului inca se cauta si se publica unu noi anu de date statistice Si toti ramii taiatori in manipulatiunea administrativa. Daga sifge autentice, desi ghicitori sontim rogane din care,se ne putemu mai d'argoare sonosse, se ratema strabate la starea poporului, asta du cum elu se afla în originalea rasetiane locale, dupa cantitatea proprietatii lui de pamentu, a puteriloru lui productive, a chiamarii si reformabilitatei lui s. a. inca pene aspira mai totu din pene straine le citimu mai multu, pucine si si acele sam 29 Era o grea problema a articula o statistica atatu de speciale pene acum , astadi inse, dupa ce despre o parte oficiele catastrale, despre alta cele contributionale si oficiele besericesci ne potu da celu mai autenticu ajutoriu, adunarea unoru astfel de date statistice la unu locu maru consta in multa osteniala. — Si ore ce date statistice ne aru si noe mai de lipse si care mai lesne de adunatu? — Noi am dori ca prima colectie de date statistice romana se cuprinda si urmatoriele: Nesce tabele despre crescamentul seaude crescamentul rorilatiunei din fiecare sate si districte rgotorores si cel putinu de atunci incoace, de sanda se a introdusi matriculele pe acele locuri; descrieri si bagari de seama asupra starii, chiamarii scu derghindeghii, magavariloru, caracterului, datineloga, aptivitatii, portului in deosebite tracturi; nope notitie despre averea fiecarei commune; despre avutia sau saracia locuitoriloru comunei in genere, despre folosele si drepturile ce le au avutu, ori la paduri ori la pasiuni, venatu, pescuitu, hantu, despre sarcinile publice, daturi despre starile si intre relatiunile parochieloru, despre catimea portiuniloru canonice, zidiriloru reseghisessi, si cele mai acurate date despre starea, fundatiunea si ajustatiunea scolare, numerul eleviloru, studiele propuse, lipsea seau esistintia unui terrenu scolasticu pentru initiarea tineriloru in gredinaritu, pomerie si matasarie. — Mai lesne de adunatu nsaru si datele despre averile besericesci si scolastice. Unu protopopu inghietoriu de turma sa nu toate se tiena de lucru indireghinte publicarea acestoru date. — In soghestondintia urmatorie se atinge unu exemplu de asemene descriere, care vedesce o activitate dorita. — Noi credem ca mai multi DD. PPI voru ave concinate protocolele eparchieloru sale; prin smnare si ale ssolelogi; si pene candu si aga colege celelalte date mai susu atinse din eparchia sa in timpul de eagma, aru poate face atatu servitiu natiunei, ca se publice macar starea ssolelogi; ca se ne putem adumbra docamdata macar o statistica scolare. — - - ” E] , „Prea Amare Frate! Hatiegu, 10,22. Sept. 1852. Spre 15. Augustu cu voia celui ce este calea si viatia nostră stramute adu me la Hațiegu, in 19. Augustu am si trimisu Inaltului gubernatoghip al tierii alaturata representatiune de sub A”) ca se sendure a ingriji si de aceasta parte a tierii demandandu - se infiintia Scole - Dascali — si plata acelora corespund ietorie. — O Dumnecata e desolatiunea partei acesteia, pline de celle mai scumpe suverniri ale strabuniloru! Atatea deci de unii suflete, fara catu de pucina pastiune spirituala! — Deci in numele tatalui luminei puseiu in data mana la lucru, si in 25. Aug. cu occasiunea introducerei mente in officiu fiindu 37 Parochi adunati neam formatu sabogniseasse, si dupa ce miam organisatu fogala dupa canonele s. besericeam nota ghita impreună si alte trebuintie in 8 $$i. — Dupa aceea aratendu lipsa si folosulu ce este din cetirea cartiloru folositorie si a Gazeteloru, am plecatu pe frati ca se si cunoscu interesul, si in lipsa cartiloru, cu care au ase lupta, se rogmedie intre sine o comunicatie lectorie imprumutanduse intru imragrasirea opuriloru si a ideeloru. Eu spereciu tare ca se va atitia si rasi gustul de cititu; numai vai Dumne!cata simplicitate, ca dintre 60 parochi numai 3 sunt clerici! — Dar si seracia ii sovegstasse sa aici pana acum numai 3 portii canonice intregi se afla! — Nu stiu causa atatei lipse. Am compusu protocolul eparchiei Mediasiului si cate date am patati Din acesta catu am fostu de strimtoratu am estrasu „admiratiunea istorica a statului si a mutariloru religionarie a romaniloru din Eparchia Mediasiu“ si Fr. T. o tramitu aici în copia; deci ce vei afla intrinsa vrednicu, si va ave locu in foile Gazetei, da la lumina sau o foloseasse pentru istoria bisericeasca. — Daca voiu veni de la Mediasiu in dereptu voiu visita asesta vicariatu — si ce voiu află demnu de a se insemna nu voiu egotia si cu grabu si Duale voiu impartasi. Am cititu cartea lui Cocaghi Laszlo „Egdealu Regisegel, Pest, 1852” - voiu confera celea ce au scrisu despre tiega Hatiegului — si sperechiu tare, cum ca ochii Romanesci mai bine togo vede vechitatile de la Strebunii sei eredite de fata magiarulu Rovari. Amate! Gre cum s ar pute face ca se se redice si unu'Museu Nationale — si ore de unde am ratea aduna o spuma de bani cu carti sub unu Conductor intielerta se se sape la Sgadisse dupa vechitati ?** Vechi omulu de acolo intr'acui curte se află Mosaiculu cu pretiu micu si ar vinde curtea — acolo ar trebui o casa slabita spre a aduna anticitatile locului, ca lumea se le radia pe plata - inse acolo se ghemuie?! al celoru intreprinderi, care se facu conditionate si legate de divergintele pareri ale unora si altora. — Ar fi timpul ca spiritul de ghe ppirie se imcheia si romanul, si ceea ce puteriloru singuratice e peste rotintta, lesne s'aru face posibile celoru impreunate. Pene atunci se facemu si singuri ceea ce se pote. R. *) Dandu ne mana o vomu publica o, cu atatu mai vertosu ca starea valei Hatiegului, sub ori ce respectu, a ghemasp refacuta, si din lipsea impertasitoriloru cu inima si cu spiritu mai sepitata. **) Am ajjunsu, Frate, la stadiul da despera despre succesu RDILA ROMUA. Idee generale despre religione. (Dupa Baudet.) Religione (de la religare, relegare) e legatura care unesce pre omu cu Dzeu, e legea suprema a fapturei întellegatorie, altu carei scorp ultimariu e de a cunnlesce, de a ama si de a glorifică prezeu, e fandamentulu totei societati; caci nu putem urghesprpune nici societate fara legi, nici legi fara morala, nici morala fara umbrea si temerea ce inspira religionea. Desi obiectulu acestui articlu nu ne ierta a demustră aceste veritati, cu tote acestea sghedenip ca essistentia lui Dzeu, creationea si providentia se potungusta mai cu folosu aici decâtu în Filosofia, de care se linu de commune aceste cestioni, de Grace essistentia lui Dzeu, creatoriu si sonseguatoghin allumundului, probeza necessitatea religionii pentru toata fientia rationala. Pre langa aceste-ă amu estrassu din Filosofia si critica obiectioniloru vulgarie ce se facu religionii, obiectioni, cari cu tota levitatea loru totu au putere si influescu asupra spiriteloru putinu cugetatorie. Essistentia lui Dzeu, creationea, providentia. Essiste unu Ce, si sierticismulu nu se pote duce asta departe, încâtu sa nege firea, fientia. Essiste unu Ce, din tota eternitatea, sa si deca presuppunemu, ca totalitatea fientieloru a începutu a a essiste, cumu sa esplicamu atunci essistentia loru? Nu poti zice ca s'au produs su de sene, o atare asserlione e absurda. De asea a ateismulu e constrinsu a nega essistentia unei cause independente, a crede ca mundulu e etegna si n'a avutu începutu, a identifică cu o vorba pre Dzeu cu mundulu. Sa essaminamu acesta presuppositione. Ceasa mundulu „e eternu, atunci sau fiacare fientia particularia, din care se compune, e eterna, sau tote fentiele s'au produssu unele pre altele prin o seria infinita de generationi. În casulu antaiu contrazicemu evidentiei cellei mai luminate, însei esperientiei. In casulu allu doila acea seria de generationi successive si contengenti, nu numai nu explica eternitatea mundului, ci-i contrazice assemine învederatu, caci deasa toate Pentiele sau produssa unele pre altele, atunci nu e în totu o singura parte, o singura fientia, care sa fia independente, care sa nu fi fostu produssa de o causa straina; si prin urmare, desa fa care fientia a fostu produss, sau cu alte vorbe, deca fiacare fientia e unu efestu, atunci si totalitatea fientieloru, universulu, mundulu, e unu simplu effectu. Deci essiste cellu putinu o fientia independente de toate cellalte, o fentia neprodussa, si eterna. Altminteri totalitatea fientieloru ar fi în acellasi timpu eterna si contingente, dara acastă e contradictionea cea mai evidente, si o atare rgprositione nu pote sta. Dara, zisp Ateistii, marturisimu cu totu e contingente în universu, totu, afara de materia. Spre a dă acestei obiectioni câtusi de putina validitate, adoratorii ei aru face bine sa ne demustre, cumu materia inerte, lipsita de miscare chiara din natura sa, lipsita de întelligentia si vointta, pote produce miscarea intelligentia si ordinea, cari domnescu în natura? — . Si mai intaiu materia e inerte din natura;