Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-11-08 / nr. 87
14 U rupui.» Gazeta ese de alte ori adecă: Mercurea si Sâmbăta. Foiea odată pe sunu sem. si pe annul intregu 14 f. m. e. Se prenumera lat Pi . răppy i $ 43 si i Lu.NC. u ai Danagenia austriaca. . !1 sic Ce. f .îă D3. N.. 24,095/Ze11 1852. Inssinutiare. BLUG si Dj„LN. p. GIGI In urma decretului inaltalui e. g. ministeriu de integne din 1. Noemnte 1952, Nr. 6109/M. 1., spre acoperirea cerinttelorutiugei si ale desgramarii pamentului in marele Aginsirata alu Ardealului, se au aprobatu pentru anul administrativu 1553 o aruncatura, de 9 crucieri m. e. pe fiecare rogim din intreaga sontgiriptiune direpta. S. r. oficii de contributiune dintrega asseasta, pe temeiul emisului soaltului s. g. Ministeria de finantie din 20. Octobre a. s., Ne. 15,443, prin s. r. directiune finantiale provinciale d'aiei priimiira insarcinarea a ridica aseasta aruncatura, inserinda dela 1. Noemure a anului 1852. Fiindca atinsa aruncatura are pe venituri de perceptiele statatorie, asta se au avisatu totu odata tote cassele publice si ofisiele tieghei acesteia, sa atinsa aginsatură, dela: 1. Noemvre 1852 se o ghidise deodata cu venitoriul sau sontiibutionale. 4 A Ce se aduce spre spnossintia publica. Sibiiu in 3. Noemvre 1852. zauni S. g. gubernatore civile si militare in Transsilvania, locotenente maresallu campestru si sommardante al dă corpului 12 de armata za CAROLU PRINCIPE de SCHWARZENBERG. Nr. 24,473 M. S. G. 1852. „Arme si imttatrge. Dupa ssighea oficiase sosita tosma acum, la Horoschontz in Vasovina prorupse. epi ia de vite,intr'o ciurda de vite cornute spmrarata la targul de anu alu Satagurei. Ce se aduce prin aceasta la cunoscintia publica. Sibiiu, 11. Noemvre 1852. Pentru Inastia Sa Domnul gubernatore civile si militare Vogdeloi. M. S. d'a se atinge si de contributiunea|! l.i LL] as picia Milan, 9.21. Sept. 1852. Vere! Numai câtu sosit dein Como, unde adi demanetia plecai la 9%, si me intorsi rresando de acolo la 6—5 min. pre un temra prea feamosu ca devera, câtu nai pote crede ca spitema in punctulu equinoctiului, si într’ adeveru atare temra se cuvenea pentru o escursiune la acelu incantatoriu locu; nu că noi nu amu are asemenea ranete maretie, pentru exemplu precursulu Muresiului ran la Aradu, ci celebritatea locului e decantata în tota Bagora. Pana la Camerlata duce drumulu de fieru cam intru 1% de ora, iesindu prein Monza fosta resiedentia a regiloru lonfobagdi. Dela Camerlata duce o sare in giosu ran in Como intre doue linie de arbori, care e damnn a o face in carutia tienendu abie o giumetate de ora ran' la lacu în marginea septentrionale a setatei; ci laculu nulu vedi ran ce nu ajungi de muntii dein giuru parte de casele setatei, căci siâ diosu, apoi loculu la Como numai se incepe, si pucinu se vede catu curundu se e de inaintea ochiloru. Deci si io me a pitimii numai satui la Como, nu intr’ atata fermosetia sati elasisitatea Juca ienpti de pecatu ne iertatn, venindu la Milano, a nu adiu santu locui motivala imringatoghin de al visitii magiugisesen ea miasi regegghira si la sia satulă tieghena se o saleaga petiorele Plintiloru Plinii si edendu cu sagtea in A. a3 - A.... alctatinta de in stinga 5. Serastiani!). La palatiului nepotiloru lui Paulu Loviu, astazi Conte Giovio, de asupra arcului ei stă in midutosa scrisu . Aedes lovine,„si de amendoue latuIntru una platea stă un frumosu mentu rasp celebrelui Volta in figura întrega redimenduse “pre columna voltaiana, totu dein magmoge albu, cu subscriptiună: A Folta (la patria MCDSSSHNAHINI). Ce ghise ratgial fegise filiu! Adeveratu tati — câte monumente vechiui puse barbatiloru Brefara latiniș de buste numai a omeniloru invetiati si artisti, si cu tota dreptatea ca ci dul în fgașa se tragea dela natura infrumosetiara si dela sene Cumosia saia, cu Grecii Grecia, asta catu npm egala capeteloru de opera Italia vechi alta de catu monumente de arte. si de industria, si,cu tote astea, - orinianea unui dem cei mai invetsati barbati ai Italiei, cu carele calatorii de la Brescia pâna la Bergamo, numai trei cetati sunt monumentali : Roma, asi parere, seamaeag nu are, atatea monumente la acele trei. medisiu, amente; ea nu mai vechiutu clasica multu alesu mai femei, ochi veneti, parte ornati cu de catu in Italia. Rresanda, scrisi in pugilariumi în limba Vale sacra terră, vale adhuc semei neele dein urma de in Italia. Preste totu numai adaugu insemnandu, ca catrau cauti nu că iu se știi voiuse aceluiItaliei. In urma, sa se inchiant de Como, dupa se in temra de Goge o amblai crucisiu sigurcea mai deliciosa aducere e pesi mare, nesi multu frumosa, ci e bene edificata, curata, regulata, er muntii ei deinpregiuru nu numai frumosi ci si cea mai mare am un remasu bunu eternu indereptatu satga asela pamentu Iiplecu si necurmatu semi continuezu calatoria înapoi pre alta cale, care de si are frumosetiele ei, ramenta, domineza in barbati catu si mai si longobardicu.si multi se aude, pote pentru apropiarea Germaniei netia nu se audu. Si cu acestea vale Italia! Vale si tu Amised catu a, parte pentru limba, e duse « a lui Ceciliu r AIII. .4. si Cezzoniso), toți si in partile acestei Calie de susp alatu , tate intr’ asi poeta si intorsi în susu pre intre munti, etc. dicu, seculro, altoru mari nascuti aicia. Prefacrata r in casetati anume cele are adeveru infinita. Florentia mai vorbescu si dogmata in in Mediolanu curatu ci in Ambrosiana Er Milanulu, prudentia minor! Si Seiu pretiui omenii sei meghizati În asesta dein urma numai gaga numai ci splendida regtandi in Milanu în gura cu tote cu tutti barbati multu Venetia, ca i se vasta, papii Inosentip XI. : vii ori unde calei, ori vi si regina tuturoru e si in i in vestibulu mai multu de 50 et pro semreg! Aste sunt pote in seppini gradini, multu poporului e ville si tipu. tipulu dupa vinei unde multa greutate,pentru un streinu calatoriu, care, cu multu numai inttelege de catu pote vorbi italienesce, ca în acestu impregiuru totu ii dicu in locu de in locu de securu, a setatiloru cum dar nare interesulu clasicu al acestui elasicp chiaru perittelesa, nu si aici redomineza ochii si perulu negra. siitii; si Fransiei; ci astela si că Paulu Lovin si Volta pucinu dupre dialecte, in In de Ve iuse si simene, mai peculiariuseste, u, cu francii, precum : eu francescu inca parea, e 3. o „pen a logot fod Ei iaa ta 25 zEATIRI IATEA TURUIN de FOILETONUL. Suvenire din călătoria mea. IV 25. One. n. 1852. Ce săți reportez despre călătoria nostră dela Sibiiu pănă la miezuina dintre Ardeal și Ungaria? Puțin mai mult decăt neplăceri mii periculo care'și urmară unele după altele. Din Sibiiu mănecarăm în loc 6 ore numai la 9 dimireți. În altă țară institutele de călătorie asemenea de Dimanului privat al lui Ludvig, Gamșpar, Biasini și ce știu cum le mai chiamă, ar fi supuse seaua pedepsă sau cel puțin aa o defăimare publică pentru întărziere măcar numai de 1 oră. Întreprinzătorii din patria nostră de feliul acesta își par joc de asemenea amenințări; desvinuirea lor se reduce mai cu samă la drumurile rele; adevărul însă mai este, că ei grămădesc mai totudeauna atăți călători pe căți nu se află n stare ai naimra cu caii de deliran căți ținu [darmii. Înnoptănd noi dincoce de LasSebeș, deși era lună frumosă, cărăușul somnuros netrănit într'un Șanț, în căt ne mirarămu cu toții cum ne am putut pidita cu scăpănd ușore. Pate însă că acea trănteală fu o arătare a provedinței dealungul Murășului pe unde prănastia este învederată să călătorim cu grijă atăt mai mare, iar anume încoace de Berzavani ce mi roia din dărăpt, nopte de frica Orăștie. Bine semnul ce ai trăntelelor să mănem făcurăm că ascultarăm de în următorea zi abea călcarăm pe pămăntul Ungariei, cănd dinfrățise osia, se sparse ceea ce se putea întămpla pe țermul cel ăngust al Murășului dacă mănam un ban de oroapte, după ce perduserăm 1, zi între pădurea și trestia de la Berzava. În stățiunea Odvoș ne căpuirăm de mai mare, pe care ne căsătorii, carii eram o împestrițătură de mai multe națiuni: romăn, sas, nemțu, armean, iar conductorul dacă nu era israilieni, orele întregi ... ce dere, pentru deliganul, neam pus apoi zău un nou găci a“ Am părăsit pe două cară sătești pentru ca că ne stămpărămu foamea cu ce mai trăgea. În aceste răstimpuri căt comice căt fatale unuia din poi îi veni în minte să aprindă un foc mare din uscăture numai cu bleșure merindea ce mai aveam căt încălzită căt afumată. Asoțiețiunea ideilor este un lucru minunat în erezii omenești,ea ce plăemu-i este ca și visurile fără a vrea cineva. Așea unii dintre noi privind da flecările focului începură a reflecta cu oare și care fiori la flacările unui răsboiu civile; de aici se escă întrebarea pentru ce moșiile pentru noi, ca adică asi Nopce din Zamseu ruinat așea cumplit, un alt car țărănesc încărcarăm toți șese drum, carii iarăș nu priimiseră nici un cr. frumose decăt altele, aceasta s'a tot zis și din care protopărinte nici odată nu ce pote repeți din destul, din Unul iarăș marcă abusurile căte ce făcea nainte de a. 1848 și între altele attnse un esemplu din cutare an, cănd în oreși care comitat ce puseră în socotela vistieriei 22 poduri na făcute cu spese de 63 mii p. m. c. cănd întru adevăr cici tipul din acelea nu se afla în ființă, deși se computaseră încă și cei 8 cr. m. c. meniține cama omeuiaop din comitat pentru lucru la Ținuturile Ardealului sănt unele mai