Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-05-23 / nr. 41
TRANSSILVANIA. Din minuii apuseni, Ou iz prasila besericei postre pestite si altele. cundu am venit Nr. 38 alu Gazetei în disertăciunea despre nasca psa prea jașică stare ANTpă care se află pat nostre răsăritene, m'au durutu inima și pentru ce si fie ama părăsită beserica nu peairea totu camu asemenea luige am nomenii nostră; pentrucă dacă vomu vede amăruntulu, de essemplu, corelegionarii răsăriteni din țările austriace, lege esemple dela apuseni, au mulțitu rangurile cu trebă 6g 655, și au a mulțime Mape de brâne ... (din 3 loscutu). du totu răsăritulu a pornitu ne calea unoru ruzeu să ne scuturămu și noi trândăvia, ace din anulu 1850 să le punemu în lupa, curge ana totă, ba apoi să uu desecatu. Să nu ne orbimu mala ” credemu ca copiii și ca toți găgăuții, das de cățiva ani amu învățatu a ne mai peptăna care savile vesericescă suntu ocârmuiți și judecați în trebile părulu fălvoiu și alu curăți de fulgi și de paie, dacă amu loru besericești, apoi vomu afla că ei nici nu'și cunoscu pravila loru, căci nește edițiuni vechi din pravila vece , suntu de totu întunecate, s'au și răritu întru atăta, cătu unii înșii protopopii ca forumu de întăia instanție nu ne iară pravila după care se judecă sârbii în cele besericești n'are autoritate sobornicească, a toată lumea, iară cea tipărită de răposatulu mitropolitu Beniamin “al Moldaviei nu este”trimită la noi, dară mi spunu cei carii o cunoscu, că și adeea este încurcată, că nu este acomodată după trebuință, că redachiorulu desbrăcatu sumanulu - celu lungu și cioecii albi naționali, ei clugărulu Scribanu, care au învățatu puțină teologie în Rusia, au îndrăsnitu a adaoge unele note dela cine ui altele. Apoi vai și iară vai de acea soțietate și beserică ce nu se ocârmuiște după legi hotărâte. Iară legile întemeiete prin datine (obiteiu) ce s'au fostu păstratu din vecuri, s'au datu și atelea uitării. Noi numai știmu în zilele nóstre, care și cătă iară în loculu loru amu priimitu reverenda, pe care nu o știm purta și nădiații vineți, cu atăta n'amu desbrăcatu și prostia, u febulu de sclavie sufletescă și vesericescă. Nici crănele negre opi vinete, ori nisi caru cele pomii p'au nisi uru picu din puterea vărgei lui Decsel; “exe nu ne potu căștiga nici știință, nici înțeleptune și nici bărbăție, cu exe ori fără ele, amu degeneratu, ne pinu cortitu; bărui dese lănoae, ori bărbi pace, totu atătu. Baza, nostră rea, adevărată nu atărnă dela exe, nici bărbăția nu ne stă în perica a lui Samson, este puterea episcopului; nu cunoștemu care suntu drepturile consistoriului, ba nici nu știmu dacă numirea de consistoriu este cunoscută ori ba la răsăriteni, seu că ei numescu consistoriulu altmintrea, seu ks dară episcopii de călugări au desființatu cu totulu unu asemenea așezământu încătu piti de numele lui nu se mai pomenește și facu ce vreu în comnanie cu pașii, cumu scriu Gazetele despre vlădica Procopie din Bosnia și decape alți vlădici din răsăritu, dară încă drepturile protopopiloru vine ae mai știe care suntu și căte au mai rămasu astăzi. În veserica latiniloru înai să știe curatu și după creșcare pravilă, că protopoșii n'au nici o irisdicțiune de judecători, ci suntu numai niște administrători și esecutori ai voinței vlădiuiloru, sa li s'au schimbatu mi titulu din protopresviteri „pn arhidiaconi, măcar că ei toți suntu preoți hirotoniți, iară nu numai diaconi precumu le sună pumirea forte nepotrivită; din] contră însă în beserica răsăritenă protopopii de apururea au avutu drepturi mari și frumoase, protopopiatulu au fostu totudepuna forumu seu judecătorie de întăia instanție în cause de căsătorie și pn altele mai multe; și charu a noi în Ardealu legile veci ale țerei și vecea pracă mărturisescu cui glasu mare, cu protopopii se punu pe viață și cu dreptu de forumu, iară numirile scăfumbate de tițe protopopu și de administratoru pănă în timpurile nostre n'au fostu cunoscute nici decumu, precumu despre aceasta cetimu și în istoria besericescă a părintelui Petru Maior, și părinții noștrii au cunoscut'o în faptă, că Romănii ardeleni n'au știutu de alți protopopi decătu numai de protopopi adulți, carii se alegea pe viață, avea soboru de judecată întocmitu din preoți, alegea pe vlădici și si ținea în scaunu fiindule de sprijoană și ajutoriu. Dară fiinducă pravila s'au datu uitării, eară datinele besericești cu întetulu s'au ștersu una după alta, acuma nisipumai știmu ce avemu, și ar trebui să pe coperimu fața de rușinea neștiinței nocipe: = Mulți aă zică cu adevăratu, că relele acestea leau adusu preste romănii neuniți numai lenea, nepăsarea și urmatulu servilismu alu testoru mai noi, că clerulu și protopopii în veacuri multu mai relemi între goane înfricoșate din veaculu reformățiunii totu ș'au mai păstratu încai drepturile avute din moși de strămoși prin datine, măcar că protopopii de atunci nu învățaseră căte 15 ani de la școae, nici ascultaseră „bogoslovia” căte trei patru ani, precumu este în veaculu postru, căndu ce pare că mulți oameni numai pentru aceea învață atăți amarți de ani la școală, pentru ca mai la urmă să nu mai știe nimica, seu ci nu îndrăsnescă a ști nimica. Zău bătrânii noștrii nu aveau atăta învățătură ca noi preoții și protopoșii de acumu, dară avea cu atătu mai mare bărbăție, și dacă nu știa disputa multă „bogoslovie”, dară încât își cunoștea drepturile și puseciunea loru și știau prea bine ce au să și anepe, dară ușorătatea și frivolitatea noastră, a celoru de acumu, nu'și mai are părechea sa. Iată dară că noi încă amu rămasu totu ne urmele celorulalți răsăriteni. Oriunde ne întorcemu, preste totu nerjnduială, nedumerire, nesiguranță, reștiință și d grămadă de abateri în cele besericești, nici unu feliu de organisăciune a așezăminteloru nostre besericești, nici unu de trasu ane o juriedicțiune și altele. Între Sugur s'ar părea că s'ar fi mai organisatu “ena, daps căutăndu mai deaproape LUSTRIA. Viena, 29. Maiu. Jurnalele Vienei pănă și cele oficiale ce ocupă din nou cu starea cea băltuită a comerciului și a industriei. Negoțulu merge rău, șanufăpturile și fabricatele ce văndu forte anevoie, pentru că fiecare își cumpără numai lucruri fără care nu poate fi nici decumu. Locuințele sau cartirele pe la cetăți se scumpescu totă măsura. Mai vârtosu în Viena și în alte cetăți cu basterii mai multe scumpetea cvartireloru deveni a ce face mijloculu celu mai bilstămatu de, speculă: unde mai nainte ce afla Khapripe prea bune pe mai mulți ani cu chirii cumpătate, acumu aponpierapii de case deacă nu în totu semestrulu, celu multu însă în totu anulu liciteză cvartirele îngrășăndu'și lăcomia loru și storcăndu procente ne mai auzite. Suptu pretestu de dandene case ei încarcă aa Kipii dajdea întreități împătrată, ba unii au obrăznicia de a pretinde ca să li se plătescă chiria în metalu și nici decumu în hărtii. Întinderea comunicățiunei apinte și rafuu termanoaselpiană ce totu mărește cu tote că și pănă astăzi ce potu înainta depeșele telegrafice chiaru dela Sibiiu la nenumerate alte cetăți mai din toată Europa apusenă. Prețuluneapă înaîntarea depeșeloru ce aută defiptu pn tarlifa pentru înaintarea unei simple depeșe, dela stațiunea uniunei Sibiiu la următorele vegăți și cu următorulu prețiu: Prănă la Alba-Iulia pentru o simplă depeșă telegrafică ce cere 1 a. N. Păpălachiucu 253. Ș. Pănă la terebil”, Lovrin, Segedin, Solnoc, Semlin, Temesvar 36. TV. Pănă la Meraed, Besec”, Lembert, Naixalecea, Tserepvardain, Pesta, Premisel, Ressov 44. V. Pănă la Agram, Briun, Rremiț, Cinai, Graț, Glodniț, Cracau, Cosel, Murienslag, Misloviț, Oppeln, Oderberg, Olmiț, Presburg, Ratibar, Tribau, Troppau, Tarnow, Viena 5 5. VI. Pănă la Adeleberg, Brauenberg, Bromberg, Bauten”, Boecană, Bodenbach, Briesen, Boten, Sittanuova”, Șemniț, Dpecha, Dirșau, Elbing”, Gherliț”, Gherț, și, Insbruc, Crau, Colfurt, Duvsstain, Kaarenaspr, „Jiorniy, Linț, Lanshut, Laibah, Minhen, Mestre”, Posen, Praga, Ilaccaă*, Pirano, Pola”, Padua, Perensburg, Rosenhaim”, Rovigno”, Selțuuri, Tperico. Treesu, Udine, Visența, Venedig 6 f. VII. Pănă aa Ansbah, Augsburg, Așiuueusure Altenburg, Berlin, Brauenșvaig, Bamberg, Bairute, Bruhsal””, Bitighaim”, Bpereny, Bergamo, Bresția, Borgoforte, Baden”” Danțig, Dessau, Darmstadt, Eisenah, Eraurt, Francfurt aa o,, franceure la m. Fraiburg””, Fridrihehafen, Feldchircu, Gota, piseen: Ghermerehaim, Haghenon, Hannover, Halle, Hanau, Hof, Haidelberg””, Hailbronn, Haltinghent””, Hohenșvanghen;, Inroacradr* Chenigeberg”, Cassel, Cheten, Carlerue””, Chempten, Lipsca, Luviie aven, Mandat, Lîndau, Magdeburg, Marburg, Mainu*, Mannhaim””, Mailand, Maptua, Nirnberg, Omersleben, Offenburg'””, Offenbah, Potsdam, Plauen, Rasștadt””, Roveredo, Riesa, Svineminde, Stettin, Stuttgard”, Spaieer, Surassbare (resp. Chel)””, Șvainfurt, Tpienr dam, Verona, Vittenberg, Vaimar, Verdnu, Vorm, Virțburg, Țvicau 7 4. (III. Pănă la Ahen, Amsterdam, Arnhaim, Bonn”, Bremen, Coblenț (resp. Erenbraitetain), Disburg, Dortreht, Diseldorf, Denț, Elberfeld, Ham, Harlem, Xaar, Hamburg, Harburg, Kean, Liubec, Mineter, Minden, Paderborn”, Utreht, Vervirl, Vesel” 8 e. Observații: 1. Pentru depeșele de 2450, vorbe. se va nasi îndoitu, și pentru acelea dela 51-400 vorbe, îngreită la ei încă nu s'au făcutu mai multu decătu că ici colo au oplată. 2. Stațiile însemnate cu * nu s'au deschisu încă. 3.