Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)

1853-02-14 / nr. 13

Gazeta este de die ori, adeca­. Mercurea si Sambata Fuia odata­re septemana, adeca­. Megestia Preliui loru este pe unu lamu 10 f. m. e.; pe Ciumetate annu 5 f. in launtru Monarchiei. “Patra “eri” Straine 76 re unu sem. pe si anulu întregu 14 fos­e. Se limștia la tite postel in remișei, am si “la toi fineșii nostri” DD.” core. e grondinti. Pentru siie „retin” se ceru 4 cr. m. e­ M7­. BI, 1553. si ăi­­­i­ n jemateni'a austriaca. o OFICIOSU, Deresia telegrafica. “Minis­­trulu de Sererisimulu Domnu Archi­duce Albrecht “in Bud­a. interne satga inantea­” Sa stolice, de adi degtinctia in sose, nu sa afata nesi o . (alta, afara de atata, ca frigurile. reactionarie, cari incepura eri de cu suiga, se ghenoiga, inse intrunu gradu mai micu. Vien­a, 19, Februariu 1853, scra la 5 ore.,­­­­Buletinulu alu 4. suna: Starea sanetatei . Sale cr­­aro­­stolice dupa imnteziatati e favorabila: „Frigurile reactiunei, incepura mai de tempuriu decatu ieri, inse intr­ana gradu mai micu de catu ieri, somnulu­i,e linistitu.. in­n Vien­a, in 19. .. 1853. Me properezu a descoperi pgma­­torele, imprugiurari despre atentatala intgerghinsp asrii aasgatei regione a MAIESTATEI SALE. Mai­statea Sa, insositi de­ contele Odonell, alu prenaltiei Sale, Se prembră dupa datina in zingala Castionei. Ajunghendu in argoriege de porta carintica (Chigatpegtnog), se aruncă pe din dosu asupra rgeanaltiei Sale unu Dagbatp pe nevestile si la rani iuligheudu i cu nna entiitu tiapenu o impunsatura în destin Maiestatea Sa, speriatu finda de sguduitorea aseast'a capului, lovitura. Se reculese udala, se'ntoarse repede indereptu­ si ii trasa sabia. Intr'aseast'a contele Odonell se aruncă­ asupr­a ucidietoriului si ei succese, de In birui­ si desarmă indata. 1(OV O razgola de soldati, ce se chiamă indata aci, luă prinsu pe eri­­minalulu. Asest­a se numeste Ionann Libeny, de profesiune salta de sgoitogio (Schneidergesell), den asseghe din Alb­a-regale (Stoinmeis­­senburg) in Ungaria. Maiestatea Sa, cu tote ca­i curgea sangele forte tare din ceafa, totusi Singuru insusi mangaiea pe cei ce Lu incungiurara carii toti era forte adensp sbpsinmati de spigeninga si de intghisosaghe, si Se duse curendu pe diosp in palatiulu Inaltiei Sale Serenisimului Domnu Agsnhi­dose Albrecht, “si daci “cu careva in resedintia Sa, unde se­ chiamara indata medici, consiliariulu de curte Dr. Seeburger si consiliariulu gubernementalu de M­attmann, carii indata segretaga gan­a si spre linistirea populatiunei, se era forte tare sprginsa, espe­­duita cu tota intiala buletinulu despre cele aflate, care intru clipita se si publică. Spre a se da multiumita pentru miraver­a scapare a Maiestatei Tale se tiena­re la 6 ore dupa mediali în beserica Santului Stefanu unu Te Deum. I. Viletin­. Can­a de strapunsatura ce se infipsa astazi nouiesse Maiestatei Sale in dosulu capului din norocire n'a ajunsu la parte amenint­atorie de periculu. Cutrierarea ce o produse rana de o data cu sene din preuna cu urmarile ei e pe scalute, in genere Se afla linistitu. Viena în 18. Febr. 1853, la 2 ore dupa amediadi, Son­­siliariulu de curte Seeburger e. r. Medicu de casa. M­attmann es. r. Chirurgu de casa. P. Buletinu, Maiestatea Sa Imperatulu avu napte linistita. Cgi­­gurile reactionarie ce incepusera de cu sera, fura stemperale, si Mai. Sa se afla in liniste. Viena in 19. Februariu 1853. S. de curte Seeburger, e­g. Medicu de casa. V­attmann, s. r, chirurgu de casa. i DEPESIA TELESRAFISA. Vieru, 19. Februariu, 11 ore, 15 minute. Adjutantulu generalu contele Sgine sarga toti comandantii militari si locutiitorii. De paga ce starea Maiestatei Sale, multtamita cerului, Se a in­­dreptatu intr'atata, in catu ea acum mare mai cauta temere­­asc se va face despre ea insolintiare de aci in colo numai o data pe di. deminetia. DEPESIA TELEGRAFICA. Schefulu supremei e. g. directiuni politiene L. M. S. Kempen de Fichtenstamm catra toti D. locutiitori, presedintii provinciali si sa­­tra gubernementulu generalu Lombardo- Venetianu, Gien­a, 20. Februariu 1833, 9 oghe de deminttia. Buletinulu alu 3. suna: „În starea sanetatei Mai, Sale s. g. apo” DEPESIA TELEGRAFICA. Adjutantulu generalu alu armatei catra toti comandanții militari si locutiitorii. at intantatu „eg Viena, 20. Febr. 1553, 10 paghe inainte de prandiu. In nortea trecuta Se imbucură! Maiestatea Sa de unu semna linu eu “Între curmari, si frizuri iu av . Avtilemnii segilor, scadu cu încetulu­­i 3 —— Pe Ape­l Vivvin, 6. Feber, In testitule retu­sata (Peterfalva) se biem­ prin intreprin­derea nobileloru Domie romane Anna Ladoi si Carolina Mu­­resianu. in Salonulu selei de­ntalui un Balu în folosula ogtelinelor g­ermane, la care luă parte publiculu din Blasiu, si unu insemnatu numeru de oficiali: romani, de dame, si damicele romane de iorghe­­giuru, carii invitati fiindu din vreme nu se indoira a si manifestă bestigliile sale filantropice, luandu parte la acea petrecere placuta, cu scopu mangastogip improvisata.­­ Inserpta la urmă la 6 re­sera, si tiena ran la 6 paghe de manetia. Salonulu era frumosu illuminatu si esognata si portretulu Maiestatei Sale cavalerescului Imperatoriu Franciscu losifu I.­.Salturile urmara cu destula viositala. - Larga 12 oare de m. n. musica însera a intonă marsulu romanessu, subt care se iciga 6 teneri in costiumu romanescu, usioru, si pasindu dupa sonetulu musicei cate­ doi aratage rana'n midintosala Salei, for­­maza ad­ pna enoga. In midiuloculu chorului stete unulu dentre co­­missarii balului, si intorcanduse sarga publicu cuventă in urmatoriulu tipu: „Vin santa si crestinesen scopu ne a condunatu aici, ca son­­tribuindu pentru o desfatare, totdeodata se contribuimu pentru­­ aju­­tarea ratimindei omenirii. Nu sunt aici acele nevinovate ogfeline a cororu aspra sogte.­­ Un­ vutier cu ajutoriu o mai stem­­rega; dag si de ag fi, ar" „trebui se se servesca de un, organu strainu spre asi esprimă o mica ratticica a mare multiamitorei semu­gice, care cuvinte p­age. Prin mine dara - si esi ghima semiculu animei luru cei amptite de fegmesala multiamitorei recunoscintia, si aduca devo­­tiune mare­lui si patintelui orfaniloru patronu Augustului nostru Im­­peratoriu Franciscu losifu­­.­­ Mai incolo generosiloru patroni, Serenitatei Sale principelui gubernatoru Carolu de­­­beggi­na altminte repausatului vii Domnulu, inse prin fapte nemp­­itoriului fostu gubernatoru Dadocviso barone de M­onttemann­ 6ga, special Esselentiei Sale sofia Sofia de Wohlgemuth, patrânei binefacatóre a gheam­anei, - Esceleulieloru Sale DD. erau Vasiliu Erdalyi, si l. Andreiu Schaguna, - Ilustritatei Sale D­­eppu. Alessandru Stegia Spintip. - Pred­ach­loru compatrioti si venerasologi ai acestui institutu barone de Sina, de Hurmuzachi,­­ si nobilei. Dame protectoria Lu­­liana Mocioni de Foen, si totologa sontu­bpitogheloga si contribui­­toriloru la acesta reuniune, precum si Madameloru Anna de­ Ladoi si Carolina Maghesianu, nobilologa intreprindietorie a acestei petreceri flantgorise. In fine — ferbinte multiumita onoratiloru Domnu si Domne de facie, în carii fregantia si lacremile aceloru nenorocite nu s'au instelati. — Acolo, la sega, e resplata! - dar si pe acestui pamentu va se resara t­arinii acestei sublime, farte crestinesci, de care credu ca­re imbucurati, credu, sreghedia si doresca.“ Dupa densulu urmă o fetitia minorena Carolina Muresianu, si standa facisiu cu, portretulu Maiestatei Sale Imperatoriului, rosti vro cateva versuri. *) +) Jediie în Pta Ne, 6 ppin,.

Next