Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-05-23 / nr. 41
im a șișa, șini Ciai ăi al pe dopul, iei? MARA Mie. lore ale pe șe au 10 femei pe un poști șii 5 Muinia Coiiniii. e vle ni șiine 7 g pe șii dem, pe si annulu Minți 11 ș.e. Se remiseia la Ce poste Mmrișiiuni, miin Latinii emiuuiii iostri Mi core țțririiiii. Raitii șiie „petilu” pe cepi 4 cr. m. anii 7 minusițua . . n tă an Miuzana despre recamaticiie - - - Maiestatei Sale Îi în. ptiviiita eage păcinatia va sta a- Sub reeppiitii; ni Va împărti în mai multe geptiuni, Așteviiata dispusătimiloru acestora prânalte, tote oi rele. 1, că cetana seportu de imporantia mare si pra arginta să de în pila eatata militari siu aminizieatiua atu în a a comande mitutie a puiaptei, si miai în căsu „e sceptionarii, nudu drepte la riunalta comandă supremă de armata, sin decă aseia cer au păstratu sub mare secretu, se pote i substerne cu adresare si cancelatia și uitata centrala a Maiestatei Săle Imperatului adauge „sa Biagmati Norivenia intrega se va împarti dupa ouă asusta organiisăliune In privintia milităra în patru cercuri de armata si doue gubernemente Cercului primu de suprinde (eu corpului. de. armata). tota eu ravna si Silesia, ambe cercuri e cusoman de prindere al si 4 mulu At Setaptoralulu cu corpulu 7ui 8 de armata tote fara propria aministratiune, care inse se va purta de catra corpulu armatei. Cerculu armatei alu treile cuprinde Ungaria, cu: corpulu 10, 11 de infanteria si cu celu primu de cavaleria fara propria aministratiune, si Ardealulu cu corpulu alu 12 de armata cu propria sa aministratiune. Cerculu armatei alu patrulea cuprinde Galicia cu Cracovia si Vucovina, acum deodata numai cu corpulu alu 4. de armata si divisionulu de cavaleria: psioga peste care aministratiunea o perie eaga si comanda armatei. Spreglementele cele dope militare si civile suntu in Varata si Voivodina, si în Sloatia, Slavonia si Dalmatia. Comandantii corpuriloru de armata cu propria aministratiune, ad. ai corpului 1, 2 si 1% stau sub comanda, superiora, a armatei in privinti a aministrativa, chiar dupa cum sta si pene acum in cele militari. Comandele militare tiegane de rene aspri inceteaza, si se voru contori cele din Viena, Verona, Buda si Lemberg cu comandele de armate, cele din Praga, Briun si Sibiiu cu comandele de corpu, cele din Vanatala Temicutei, Aggam si Zaga cu uzuoverntete din Croatia, Slavonia si Dalmatia. Lucrarile se vorudrapta in: 3 sectiuni, ce Poriiraca I. din din tantpga generala: (gubernementele de corpu), II. din sanselagia pregatiunilor I si LII. din sectiunea pentru aministratiuine care se imparte in 5 desraguemente. Comandele cele 4 de armata'si cele 2 gubernemente se indgerta ea lucrarile sale fara osebire de adgertelala in comanda suprema'a armatei. Comandele militare districtuare deocamdata remana in'stabulu loru. de fasia, precum si inspectiunea armatiei de armata, inse iin spectiunea de demonta si de montura precum si directiunea Medicatului supremu. de campania se desfiitiaza si intra ca despartiementu in sectiunea Să.a inn. Comande supreme de armata. Curtea suprema de judee in militariu, tribunalulu mii. de arelatiune, directiunea gene. gaga de artilaria , inspectiunea gen. de genia, pretoriulu' gen. de maistri de cuartiriu, vicăriatulu apostoliei de campania sel. gemani pene la alte despusatiuni, in statulu d'aepmi Statului oficiantiloru somandelogș militare, fierane de pene acum, pentru ca se au pusu mai multi oficiui in aministratiunea militara, e gheraguta la sectiunea a ISI., ca in scurtu sa si facă propunerile Maiestatei Sale Imregatului. secretarii de campania belisa au deosamdata a duce lucrarile degestiunei cancelariei. In 1. Juriiu raveste totu in activitate. Pa comandele de armata in Praga, Verșii si Sibiiu, mai incolo la gubernementele in Agram si Temisora' in casa' de departarea sua esaghea comandantiloru de corpulu armatei sau a gubernatoriloru, Ardeveninatii generării de alatureă lucrarile. n 1. Juniu: inseteaza activitatea comandeloru. militare. in: Lintic, infagiu.. Salisburg, Empontu, Cernoviti, Cracovia, Tropavia, Mimi l si Laibacu si comandantii locali de trupe voru ingriji ju oru. Elsiri gjișgite noviezime. In 29. Main a fostu ininiiia anulu alu 400 de sanda turcii ocupara Constantinopo. Arin asesta e in legatura cu cunoscuta profetia : „spunea imturcescu in Europa va dura numai 400 ani.“ (?) Rene în speriul de 9, Matu avemu sciri dela Constantinopole, sprea incordarile si pre Nirile de resbelu facu „pe lumea teameda sa si venda totu, pene a ab la arme, ci sa, se cerce, alte mid ilose pentru invingerea grea i de facia. — Se asteapta ce va dice Sultanulu la acesta. - Snoi ensisora se totu pregatesce la gentogsege. - Între ambasadorulu Aagliei si Sn.Meneieolu cresce incordarea, ca L. Redelifu se adresă cu o scrisore catra S. Mencicof i in care i imputa, spunea pretinderile Rusiei de acci nu se potrivescu cu incredintiarile se le lasa aseeasi Rusia in Londona prin D. Brunovu. Respunsulului Mencicofu inca n'a fostu.. prea delicatu, ad. „Ca elu tiene numai de instructiunile soliei sale, in paa ce L. Redelitu pasesce peste ale lui, la Francia si Anglia Sau tramisu șiu Nicolae, se scrie, ca a si primitu denagiale îsi ră Censisora în urmadagoga si aru fi si schimbatule salatogiei. Va comandantii de flote si de corpuri in Odesa sa si tran ordinu, să se afle gata, pe candu va maneca alta ordina catu mai in dta. In Bucuresti se suna la Imperatulu Nicolae, vrea se distrneze „pe principele Serviei Alessandro si in locui se asiedie pe Milan Ongenoviciu, si se mai duce sa sa si Inata masoghe ca, batandu oga potrivita, se ocupe Principatele cu trupe rusesci (Gura Dunarei inca nu sgedempi sa fi ocupata, cu tote ca nu e in mare distantia pe Odesa; apoi, daca Sultanulu va subscrie ghespitatul sfatului seli mare, cine mai crede in resbelu? Ce e dreptu partida lui Obrenoviciu afla. multi partisani in Serbi'a carii stau cu Muntenegrinii in soghelatiani. — Se a facutu o mare ordire cu departarea lui Sagasanin, ce se faci in favorea Rusiei, ca d'aisi urmeaza, ca Serbi'a 'cunoscandusi odata diveritatea cu facuta sonsessiune sa sonseda si mai incolo catu se va cere. Apoi cu ministrii dacum ai Serbiei nu se prea mult numescu Seghii. Intr'aste impregiurari nu e mirare desa principele Serbiei. Alessandru sta pe ganduri a resemna formula. in . ugosep, ce se afla in seguitip rusescu. — Scrrea din N. “trecutu despre intrerumperea comereiului diplomaticu' intre Austria si Elvetia o adeveresce si diagnalala ministerialui Sigeur. Austrul feusta o fasii Audia tutinea ca zgonoiase pe emigranti in apelata sa, in puterea dreptului poporeloru, si Elvetia nu vrni a face acesta pe placulu Austriei; ast si si'a si alta putere 'si revocara ambasadorii' sei. — In cine se'negede Elvatia? In Napoleon si Sardinia, ori in braciele cele virtose si posetiunea locurilorț de care se' infricosa si geniulu lui Juliu Cesare si altii dupa densulu ? Poema va alege. In Germania, pe candu regele Prusiei se afla în Viena, essira de luptă presa 2 tomati din scrierile generaului prusianu de Cadotitz, care facura mare svonu. Cadotitz addice că politica Prusiei seadeemagata trebue se fie castigarea si sustinerea pri datniciei in Germatia, pentru că număi atunci pote spera o stare rusaiuee în Germania, cându interesele ei voru fi representate in Berlinu. e nu fi bombardarea Cumpritori. In 19, se a trenutu unu svatu 3. cu a ui mână aensului sa, „generalii, de | mai In divanulu dela Constantinopole cu scopu ca sa tai odata nodulu - pieirea cu Rusia. Toti Pasii si Efendii mai , notaveri fura. conexiai la.svatulu acesta. Desbaterile, destineta ep infosage. Se facă trebatiunea, ca cum sa pututu, de inaintea inseregei resbelului tare vine prin ca 9 J a acestui in 0 - 1 | inca tatilo |