Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)

1853-07-15 / nr. 56

MN7. 50. M­ăinișuiotieu, Gazeta ese re die ori, adeea: Pegepgea si Sambata. Giie­­a odata, pe septemana, adesa: Pretiu­­sa are pe unu anu 10-f. a. e. pe disește Mercuriu ana 5 f. in Jaintru Nopuidiiei. 15. Fuutiu 1582. Pentru desi autee 7. re sa­sem, pe si papla intregu 14 tim. e. Se menasega la tute peste imperateses, um si la toti cunoetitii mostri DD. capr­­espondinti. Pentru serie „etin” se ceru 4 cr. în 109 Monageni­a austriaca. OFICIOSU. Nr. 186, C. D. 1853. Insolintiare: Maiestatetea Sa s. r. apostolica cu prenalta resolutiune din 5, luniu a. e. sa îndagata pregratiosu a detrermuri statulu personalu si salarialu dela losptiinti'a infiintiindu in Ardealu si a ordina, ca pentru deregatoriele aceste sa se asiedie dupa cum urmeza: Nr. ofic. Categoria servitiului. Cf. diet. Salariu, Reflessiune. 1 Doscptui­oghin TUI 8000 8000 f. adausu de 1 Vice-presedinte de locutiintia IV 5000 functiune 1 Consiliariu de curte V 4000 8 Sonsiliagi losptiintiali, cu VI 3000 3 sa VI 2500 Acu -VI 2000 9 Secretari de losptiintia, 4 cu VIII 1400 5sp VIP 1200 12 Senshristi de locutiint., Gsp VI 800 Gcu I 700 10 Brasti santi de conceptu HII 300 1 Directoru de ofic. ajutatore VIII 1400 3. Aluneti, unulu cu IX 1000 altulu cu I 900 ani 3. IX 500 16 Oficiali, 5 cu I - 700 5 sp H 600 6 sp­­„ 500 8 Assesisti, 4 sp. I D 400 4 sp. XII 330 1 sanitoru . - 400 9 Servitori de oficiu, 4 cu 300 Primescu imbracamin- 6 cu 250­ tea de serv. in natur­a, 5 Ajutatori de servitori . . 216 1 Portariu au­adi 216 detto. 1 Tipografu - 400 1 Adptatoghiț„ 216 Ce se aduce rghin'traseasta la spnossinti'a publica. Sibiiu, 21. Inplip 1833. Principe Carolu de Schwarzenberg, m. p. Locutiitoriu magh­iara campestru. Nimicirea celoru 3,000,000 f. din asemnatiunile pe veniturile tierei de sogoana Ungaria, ce se insclinirase in partea oficiala a lui „Wie­­ner Zeitung“ de 12. ale |. s. pe diva a 15. a s. c., urmă în adeveru in casa de ardere pe Slasia sub insrestiunea comisiunei ordinate spre scopulu acesta. TRANSSILVANIA, Brasiovu, 14. Iuliu v. În septemana viitorie vomu av6 in midiloculu nostru o societate teatrala de opere. Domnulu directoru alu societatei acesteia Ioanne Katzvinski a si so­­situ aici si in Dumineca viitorie, ad. in 31. Iuliu s. n. va si produce opera Italiana: „Lucia“ in 3 acte comp. de Donizetti. Societatea acesta nationala magiara sta din 40 persone, si are de cugetu a ro­­mane aici mai indelungatu voindu a representa mai multe opere, ciin­le mai alese precum: „Magia”, „Egnani”, „Fossaghi”, „patru­ fii a lui Kimondo”, „Velisaghi”, „Sanii”, „Ladislau Naniadi”, „Nortea de alu“, „Norma“, „Fra, Diavolo“, „Barbierulu din Sevila“,­ „Rigo­­latto” etc. Gustulu de arta musicala se latiesce la noi pe di ce merge, pene acum era o raritate candu vedeai cate intr'o casa vrunu forte-pianu; celui­ mai inteiu maistra vienesa, cu apasatore , ai de celu mai nou fasoru. Dara ceea ce ne imbuceura mai cu deosebire este, ca gustulu de musica. Vocala a aflatu si la scola nóstra romaneassa dabci a sa pre­tiuite, unde unu maistru mia inveliatu tinerimea regulatu in decursulu intregului anu scolasticu, despre a carui resultate cum si despre fru­­mós­a propasire a tinerimei intru invetiaturi vomu vorbi, mai­ pe largu dupa solenitatea impartirei premieloru, care se va tiene in Duminecă tiitoge. Astadi se mai serbă aici din ragtea evangelisi loga festivitatea lui Honterus, intemeitoriului protestantismului d­aisi. O multime mar de poporu esti dupa tinerimea sa sassa la fantana Rorei, unde „t­raguiga si premiile la studintii cei mai emininti.­­ Dela marginea Campiei. 29. iuniu s. u. In aceste dile san tie­ nutu essamenele semestrului alu doile in seclele populari din sub­­cerculu Capusiului sub presiedintia D. protopopu onorariu Nicolau Vladutiu, care fa denumita comissariu de essamene d­in partea Ono­rarului s. g. comissariatu subcerculare. Progressulu, care sa aratata pruncii si fetitiele romane în ofertele propuse in cursulu a., precum: din religiune, istoria biblica, aritmetica, cantare, seghisote, este demna de tota consideratiunea, precum si ordinea essemilara, carea numai in niste scoli bine organisate se pute observa. La intrarea in esala a Domnului comissariu de esamene scolarii intomap cu cantare armo­­niosa: Imregate cerescu si la finitulu essamenului: Marire Intrp sei de spun lui­ Dumnedieu. Celu din urma essamenu se tiena astazi in Bogata, unde inainte de amiadi dupa finitulu liturgiei pe lenga On. D. protopopu si paroehii locale Nicolau Vladou­p au mai decorata ce­rghesintia sa essamenulu O. D. comissariu subcerculare Macaveiu Rorn cu subalternii sei, officiali dela s. p. judecatoriu cerculare si alte no­­tabilitati litterare din statulu clericale si mironescu, si deosebi unele: Onorate Divine, carele pe fetit­e­le si premiara pentru cantarea ar­monioasa si respunsulu selp imbucurătoriu. — De­si­ fapta buna in sine este resplatita, si unu amploiatu implinindu ordinatiunile mai inalte nu face altu ceva, desatp cedehe se facu­ totusi redicarea sculeloru în acele comunitati, unde mai inainte nici locu nu era de ssola, si castigarea pamentului oratoriu pentru dascali prin nomitali Domnu subcommissariu în atatu de scurtu timpu de unu anu si din­­metate, suntu urmarile unui zelu adeveratu patrioticu si­ a unei acti­­vitati demne de imitatiune. Nu potu aci trece cu vederea neromenita harnicia a Domn. Notariu alu communei Lechintia Ioanne Sangerianu, cu a carui staruintia sa redicatu o ssola cu trei desragitaminte, ase­­stu edificiu scolasticu este mai stralucitu in totu subcerculu asia, eata­ calatorindu cineva pe malulu Muresiului spre numitulu satu, anca în departare privesce cu mare placere catra acestu edificiu pomposu si mai inaltu decatu tote celelalte din satu. Meghitata Domnului notariu cu alatu e mai mare, cu calu parochulu localu gr. unitu s'a staruita cu tota energia intru redicarea sfotei alu imredesa. D'in terrenala commune, toti di sacrificara partea pentru sc6la, si dascalu, numai parochulu singuru si a retienutu partea sa pentru sine *). Inaintarea in privintia scoleloru populari din subcerculu acesta ar pute serbi de modelu bagbatiloga din cesinitate, de alu caroru sufletu este legata crescerea tineghimei, si la carii pen'acum, starea scóleloru este totu aceea, carte era si inainte de 1548. *) Regioane care se opunu ori deadreptulu ori si poi subtu mâna la infiintiarea si dotarea sio teloga, ca unele ce se opunu ordinatiani­­loru si deatatea ori dechiaratei vointie a inaltului guberniu, nu deve­cruitate, tocma de ar fi si din cele mai de­saretenia, - —

Next