Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-09-16 / nr. 74
N7. G4. Maimutotul, Cli'a odata pe septemana, adera: Negștin Reeti laga este pe sa ama 10 î. m. e. pe diumetate anc 9 f în Nunta Monarebiei. Gazeta ese pe die ori, adeca: Pogostea 16. efmTtem. GSĂA. si Sambata. Pentru tieti straine 7 intega ipre gazetei, 14 f. f. m. e. Se cum sila pe unu prenumera toti cunoscutii sem. pe ii anulu la nostri tote peste DD. correspondinti.. Pentru serie „pelitu“ se ceru 4 a. m. Monarchia apstgiasa. TRANSSILVANIA. Brasiovu, 17, Sertemlege v. Erisera cam pe la 10 ore Maria blicu peste o suta e insidie si de mii de suflete patrunsu de eleptricitatea cea fasptu in anima fiecarui insclinitarea telegrafica din sambeta trepunea coroatierei unguresci cu slepodiele de coronatiune instrainate prin guverniulu magiaro-revolutionare sa aflata immagmentate pe lunca apei Ciorna langa Orsova, de unde se retgespga la Buda cate sau ,grailu crucisiu, curmezisiu de la prima scrie telegrafica construita in termini catu mai angusti, cari au data ocasiune la feliurite variamu se poate spune, cum ca acesta scrie va fi urmata de un torrente al simtiemintelor de bucurie sa pututu prevede, Brasioru, 28. Septembre. Orisentala diplomatiei europene se fara de a pierde din vedere si semnele de desperatura unii, cari totu vede a imbraca in minutulu de facia o facia mai veghioasa, pentru inspagingagirea catastrofeloru amenintietóre in orientu; toate gubernele se straduescu din resputeri a imredesa fatalitatea resboiului, pe care lu defineaza publicistii, ca elu nu insemneaza numai resboiu orientalu, ci o totalitate de intrebatiuni engorene, cele ce seau ivitu pene acum. Deca cu dloate necointtele cabineteloru va prorupe flacara resboiului atunci pretensiunile si principiele voru analisa simpatiiele si numai atunciarusci care in contra carui. su Acum se ingonessc ochii si asteptarile la songgespla ce se deschide in Olmutiu, care revoca in memoria alte asemene urmate de pace sau fatalitati. Imregatnla Austriei, alu Casiei si ereditorulu tronului Prusiei se voru intelui, în giurulu loru se voru cercui representantii cabineteloru, provediuti cu plenipotintie deaipnsp pentru seriositatea causei si a urmariloru ei. Resultatulu acestui congresu pote ave mai mare inmuriatiala nodulu gordicu orientalu desata tote notele si conferintiele peste care se aprama, cu atatu mai vertosu, cu catu ca prin argumiterea Rusiei in nota din urma, dupa privirea modifeatiuni loga Turciei, cum ea ea va desierta Principatele indata ce Porta va trimite unu solu turtescu care se aduca zgoierinta de Viena la Retgprole, causa resaritena a facutu unu progresu mare. Presa epgorena ba si diurnalele cabinetale se indoia despre desiertarea soateloru pene si dupa ce primi Rusia proieptulu vienesti, din causa, ca acesta conditiune nu era esprimata in ela. Husia face acesta promisiune, inse, dupa cumu scrie Gazeta prusiana „Zeit“, aspma, candu scie ca Turciei i sa facutu prin nerotintia a primi de voie buna proieptulu vienesti nemodificatu ; fiindca fanatismulu turcescu a trecutu peste confiniele pacei, si partida ghelegiosa a luatu initiativa ; asta silesce acum pe Sultanu la resboiu prin devotatiuni; poporulu afige placate de tinerea resbelica, prochlamatiunile inversiuneza, si asta pe fata progresu se face in Nordu catra pace cu apromisiunea atinsa, pe atatu regresu se vede in Constantinopole dela primirea proiecteloru nemodificate, dela vr'o invoire omititgoare. O pasire din partea rentagenismului numai ar fi în stare a pune stavila la torentulu ce da peste tiegmi; inse aci] vine intrebarea dica puterile se unescu toate la acesta; caci „Gimes” demintiesce latita ssige prin „Desbateghri” spunea gubernulu Angliei ar fi trimisu de peste la Constantinopole prin care sa se staruiesca primirea proieptului vienesu, va sedica ca inca pene acum nu se scie alta mai positiva despre intentiunile cabineteloru, decatu ca ele dorescu pacea cu tote si cu ori ce pretiu. Urma va alege. Ungaria. Pesta 16. Septembre 1853. Dina de astazi au fostu una dintre cele mai insemnate in anualele capitalelor Ungariei Pesta si Duda, — nu numai pentru straini cari din intemriage au venitu la Pesta, ci si pentru aceia carii adusi de fatala soate asi petrece dilele amaratiunei langa ruinele vechiului Aquincum (dela cinci ape, numirea cea vechie a cetatei Buda supt Romani) au fostu o diua plina de mirare, asemine carei wa mai vechiutu contimpuranii, nu atatu pentru marimea de pompa si de solemnitate ce sa faspu, catu pentru importantia evenimentului, ce a datu impulsu la o solemitate ne mai vechiuta pana aci, sata si pentru intitatiunea spiritului intr'un nu vor se lgeada immagmentagirea revolutiunei magiare, cu toate reminiscentiele sale revolutionari, a carora mare parte a faspta instrainarea corunei aflate s'a sciutu, si asuira sa cunoscutu pre bine; nu este indoire ca cu readucerea ei in dominiulu seu legitimu a triumfatu din nou domnitótea casa Austriaca, si prin ea principiulu monarchicu, care singur garantesce esistintia feliuritelor popore scutite de unulu Duedieu si unulu Imperatu, Cerimonialile, si solemitatea cu care fura asertate slenodiele Ungariei, atata la autenticarea ce sa faspta in 15. a. e. n. catu si la astediarea lor in ziua de astadie in capella dela castelul Imrag, din Vnda spre publica vedere, sau descrisu in ziurnalele acestor dpoe cetati cu multu mai invederatu de catu se fiu in stare a pote face un ce simile, pentru acea nice de conlusul demnitarilor patriotici de rangul baseghisescu, militarescu, si civile, intre cari s'a vedhiutu de fasie si Esselentia sa Erro. romanu unitu al Urbei mare, nice de alte specialitati ungurescii din acestu aptu publicu nam voie se atingu, ci imi restringu correspondintia la urmatórele observari: militia luata pentru secara conducere a coronei la Buda, sunt militari marginari din regimentul de caransebesiu din Banatu, o jumetate de compania militari, si un despartiementu (Zug) cordonisti depe marginea Danaghei din giurul Orsovei, tot romani; cei dinteiu cutrenerea pusaturei: lor cea sresiosa militaresca, cu carea se destinge militia austriaca , eto cesti din urma cu portul lor semilurescu au atrasu asprgale atentiunea publicului, multi dintre ei sunt decorati cu medalie pentru eroica aparare a setatiei Limisiora de supt revolutiune. Catu pentru forma din afara a curunei s. Stefan vediunduo pecatu sa polutu de aprope, mam convinsu de parerea istoriografilor, cari tiena a fghe compusa din doue corune, una de origine dela Constantinopole data ducelui Gyula s. Juliu dela Alba-Iulia din Ardeal, unchiului s. Stefanu, acesta e in forma corunelor Cesarilor romani, cilindrica, spiridata cu isoane dupa ritul descrecei orientale,ro alta dela Roma data s. Stefanu, 1 rege al Ungariei, acesta are forma conica concava, a carei partea din josp e cuprinsa in cea din teiu; unirea acestor dpoe eogane intr'una, de sa facutu toate si numi din intemplare cum se dice „saso fortuito“, a correspunsu pedeplinu situatiunei regatului Ungariei [tindu medianu intre resaritu si apusu; pe una se vedu urmele culturei tehhnice mergand spre apunere, ego pe cealalta ale culturei renassonde; — mai mare insemnetate arata paliulu s. manteca s. Stefanu, care se pote dice modelul culturei artificiose din seclul al 10-le, cusutu intregu din fire de auru, si plinu de isone dupa ritul besericei orientale, din cari se vede, ca diferentia de rituri de acele timpuri era cu multu mai tolegata, si in mai mare armonia de catu acum. — Sibiiu, 26. Sept. Astadi de demineatia porni Serenitatea Sa D. eubernatoru civ. si mil. Pr. Curolu de Scehornsenbergu la Sigistra, la serbarea santirei monumentului gen. rusu Seaghiatinp. Viena, 20. Sept. Eri dupa amediu sosi sogona cu insemnele Ungariei dela Buda cu trenuru de nordu aici, si se primi serbatoresce. - 20 mari magnati magiari in costiumulu seu nationalu luara lada si o pusera in sabia de gala a curtii sub intonarea imnului popularu. Lada, comitata de granitiarii si seresianii, carii facea escorta, se duse cu pompa mare la curte. Mai sa veni in 19. de la Olmatia si in 20 vediti insemnele; in 21 se trimisera iarasi la Buda sa se pastreze in loculu de mai nainte. oa Sa Domnulu Crissonu rom. catholicu, Dr. L. de Hainald, venindu dela essercitiele spirituale, ce le ttema cu rgeptimea sa din Secuime in Szilaey-Somlyo prin unu: membru alu PP. Jesuiti se abată earasi paici, si astadi desu de dimineatta, dupa absolvirea missei, rogni tioni in discursu, satga Sibiiu: