Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-11-21 / nr. 93
Nm. 93. Gazeta ese pe die ori, adesa: Poiea odatare septemana, sru este pe utiu anui 10 f. n. Cegitiu Sambata, adera: Pretinere diumetute anu 5 fie la intru Vonarehiei Mercurea si Brasioru, 1854. » “Pentru vii straine 7 1. pe si sem. pe si anala imtregu 14 f. m. e. Se ștevistte sa sie peste imperalesei, ca si la șii canaseatii nostri DD, eșterutiuțeește sanie „petita“ se ceru 4 a. m. Snsclintiare de Prenumeratiune La Measta Transilvaniei si Foaia renităia Mănte, Prișaa si Vitentișnie pe anulu viitoriu 1854 totu cu molalitatea de pana acum, ad. pretiulu prenumeratiunei inleuntrulu monageniei nostre pe anuluntregu de 1 essemilagin . . : 1)75. M. Pe semestru, pana la |. Iusip 1854 J. Renigatieghire din afaga essemilata pe anu. 14 f. (42 sfanti) pe Semestru ” . „ i sliati A Pentru Bragiovu pe semestru A îm. s MJMonagenia austriaca 2 2 Pe egeditu nu se va mai stimite, de fata numai la cei pentru cari toga sta buni onor, nostrii Dani corespondenți. Dela 10 essemplare culese vine unulu gratis : iuse aici nu se intielege si chesiune din fior. si ci, Scrisori nebancare cu pretinsu prenumeratiunei nu se voru mai primi. Se mai aduce aminte si Domniloru carii remasera inghestaniia cu preliulu prenumeratiunei inca din semestghele trecute, ca se uite de detoria. Cedastiunea „Sazetei Transsilvaniei ce nu venera are interese decatu ale O. Publicu cetitoriu si cele sante ale natiunei, patriei si dinastiei, se sontenesse si astadata dela promisiuni esfaltate si in santiania cugetului mai invita la sustienerea acestui diurnalu nationala — asta imbogzatiin d praspm se afla pe totu romanulu, care se se pune in cumpana atata folosulu catu si dauna stintiei lui, fasia spirirogtantia imrghezingaghitora d'aspri se ceru gerogie imprumutate. Pentru poporulu romanu agricultoru si economu de toata plasa, spre ai pute pregati o cale la imbunarea slavei sale materiale printr'o industria mai gationaga, se oblega Cedasti pnea a consanti jumatate venitulu netu anualu de pe „Gazeta“ in favorea unei scoli de agricultura rurala, campului) si economia (Esonomi'a | Pe lunga atatea castiguri, ce ni le prepara diurnalulu aceste, nesfiimu a mai provoca si pe intielegintta, ca sa se ghesolteze a solpsga cu noi pentru binele poporului romanu, Drngosin 19. Noembre. Tresandu in paa de dilele decurundu trecute prin Lugosin, me abatui prin "Targu plinu de dorintta de a da peste“ verumu monumenta se ar caracterisa insemnatatea locuitoriloru acestui orasiu. Ca totu calotoriulu intrebaiu de institute publice si ei si mari fara de care unu prasiu nu si merita numirea. Durerea inseme, patrunse pene la renunchi, ca aflai unu desiertu atatu de tristu de institute. Vechiul insela midiloculu 'Fargului o cruce forte pompasa, redicata iu sciamu din ce altu scopu, decatu din pietate religiósa. Sosotii, ca acesta semnu alu mantuirei, dupa principiulu evangelicu, e sela mai momentosu monumentu pentru aducerea aminte, ca trebue se purtamu crucea, suferindu tóte, pentru dobindirea fericirii neamului nostru, dupa cum o purtă Christosu pentru mântuirea genului omenescu. — Me apropiaiu de acestu simbolu santu si, pe candu credeamu, ea elu e pusa de Serbi, carii de si o mana de omeNgogoaza in ori ce segea numerosu de crescini ajungu; inse ce me frapă? O inscriptiune cu litere romane, cu litere strabune? Se rote aseaz'a cugetaiu intre Serbi? Se poate ca romanii p'aici se fie devenitu la spnosfintia adeverului, nestirbatu care toate natiunile, ce merita vro sonsidegatione, sau observatu cu toata sanziania ai care pe romania suna: „Candu te vei pretui, o Romane mai intem tu pre tine, patria, natrutea ta si Suvenirele tale mai multu decatu pe sele straine, alunei, si numai atunci astepta stima inaintea altoru popore, numai atunci astepta fericire“; se rote, intrebaiu pe sosia meu, ca lugosianii se resia cu pastrarea litereloru romane, litereloru strabune, facia cu asprele mandate serbesci, episcopesci ce anatemisa gascu oprira literele si literatura nostra, pentru ca se le mai rasteama pe budiile loru in santuariulu nostru si se numai incetamu a le fi namatii loru?u sarai lacrami de bucuria candu primii unu respunsu demna de unu romanu. Domnule! Suntemu gata, mi disc, a ne siertii totu, si asemene porunci, care au de ssorn continuarea impilarii nostre, le vomiu calea cu ori ce pretiu în piciore, ca cu noi e Dumnedieu, cu noi vin,zacogng, si toati aceia, carii de amanta pe romani dela literatura sa romana, dela intrebuinttarea litereloru latine, sunt puri rusolatrii, vendiatori de interesele tronului si de ale natiune nostre, iar cei subordinati, carii temendusi ranea se spseghesep loru, sunt niste tisalosi, seguiti, capele seci ai merita a fi dati afara din sinulu nostru." Deaci nu me putui destula mira de ipocrisia si farisaismulu ce mi lu descoperi din ocasiunea cu luptele redicarei eroeei acesteia. — Luptele sunt viatia, cugetamu, inse candu audii ca se afla chiaru si unele persone besericesei de sange romanu contra litereloru st gabune, si pe unii ca aceia standu in capulu mireniloru se lega iubitori de cultura, atunci îmi veni în minte versulu lui Horatiu dar intoget: „Camanae seguei eaput pictor cet si oftandu pn'a pentru reulu ce ai În au casiunatu astfel in de farisei deatatia seculi, me mangaiei cu sregantiele luminei în poporu. E interesantu a audi pene unde se ineprietaga omenii mei a se rosti uneltiriloru. Crucea inca nu ei vantita, si cauta la asta e, dupa cum mise respunse: „ea literele strabune sunt primejdiose pentru unii cari ai beseghisei. Atata negivbia si reutate nu supuneamu in nime. „,Daca era inscriptiunea sa slove si cu boje, mi adapse amiculu, erosea era de malin santila; inse ea totu se va santi si inca cu santiania ce vine de departe si sci Dle, binecuventarea ei va fi plina de dag.. — Cu aceste finii discursulu si pornii se cerceteza gestaptatele (?) seole romanesei. De voi mai da preste vro scena demna de publicatu eu bucuria o voiu impartasi o. — Unu Caletoriu. Vindoga 24. Noembre. În 24. ale. s. dede ocarmiurea spitalului civilu cereuariu daiei prin indemnarea neostenitului D. com. I. Dombai unu balu in Hatiegu in folosulu spitalului, care dela 15. Augustu 185. sa inaintatp, incatu astadi e in cuprindere de 40 bolnavi si in ordine frumósa. Parte la balulu aceata afara de burgarimea Hatiegului, oficialii civili din Hatiegu si cei militari dela a 3 compania a regimentului Ningeanu, au mai luatu si amploiatii dela aministratiunea segenara si dela subcomisariatele Hatiegu si Puii. DD. Protopopu si preoti romani din Hatiegu precum si Domnulu Ladislau Norsea, fostulu comite supremu alu comitatului Unidora, care spre scopulu acestu nobilu plati biletulu de intrare cu 10 f.. negut. din Hatiegu DD. Aslan, Lengei, si Vagner impreuna cu alti negutia tori dedega luminatiunea si decorarea si afara de acesta seasaghe cate 5 1. m. s. - Unii Domni si Domne, impedecati a veni in regioana trimisera pretiulu de intrare intreitu si impatratu. Asta essemplu de imitatiune ne face se ne damu cuventulu si sa ne resolvimu a da in dulcele viitoriu unu balu si pentru Reuniune, institutulu filantropicu alu orfelineloru romane, cele ca una lui j