Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)

1853-11-21 / nr. 93

Nm. 93. Gazeta ese pe die ori, adesa: Poie­a odata­re septemana, sru este pe utiu anui 10 f. n. Cegitiu Sambata, adera: Pretin­­e­­re diumetute anu 5 fie la intru Vonarehiei Mercurea si Brasioru,­ ­ 1854. » “Pentru vii straine 7 1. pe si sem. pe si anala imtregu 14 f. m. e. Se ștevistte sa sie peste imperalesei, ca si la șii canaseatii nostri DD, eșt­­erutiuț­­eește sanie „petita“ se ceru 4 a. m. Snsclintiare de Prenumeratiune La Measta Transilvaniei si Foai­a renităia Mănte, Prișaa si Vitentișnie pe anulu viitoriu 1854 totu cu molalitatea de pana acum, ad. pretiulu prenumeratiunei in­leuntrulu monageniei nostre pe anulu­ntregu de 1 essemilagin . . : 1)75. M. Pe semestru, pana la |. Iusip 1854 J. Reniga­tieghire din afaga essemilata pe anu. 14 f. (42 sfanti) pe Semestru ” . „ i sliati A Pentru Bragiovu pe semestru A îm. s MJMonagenia austriaca 2 2 Pe egeditu nu se va mai stimite, de fata numai la cei pentru cari toga sta buni onor, nostrii Dani corespondenți. Dela 10 essemplare culese vine unulu gratis : iuse aici nu se in­­tielege si chesiune din fior. si ci, Scrisori neb­ancare cu pretinsu prenumeratiunei nu se voru mai primi. Se mai aduce a­minte si Domniloru carii remasera in­ghestaniia cu preliulu prenumeratiunei inca din semestghele trecute, ca se uite de detoria. Cedastiunea „Sazetei Transsilvaniei ce nu venera are interese decatu ale O. Publicu cetitoriu si cele sante ale natiu­­nei, patriei si dinastiei, se sontenesse si astadata dela promisiuni es­­faltate si in santiani­a cugetului mai invita la sustienerea acestui diur­­nalu nationala — asta imbogzatiin d praspm se afla pe totu ro­manulu, care se se pune in cumpana atata folosulu catu si dauna stin­­tiei lui, fasia spirirogtantia imrghezingaghitora d'aspri se ceru gerogie imprumutate. Pentru poporulu romanu agricultoru si economu de toata plasa, spre ai pute pregati o cale la imbunarea slavei sale ma­­teriale printr'o industria mai gationaga, se oblega Cedasti pnea a con­­santi jumatate venitulu netu anualu de pe „Gazeta“ in favorea unei scoli de agricultura rurala, cam­pului) si economia (Esonomi'a | Pe lunga atatea castiguri, ce ni le prepara diurnalulu aceste, ne­sfiimu a mai provoca si pe intielegintta, ca sa se ghesolteze a solp­­sga cu noi pentru binele poporului romanu, Drngosin 19. Noembre. Tresandu in pa­a de dilele decurundu tre­­cute prin Lugosin, me abatui prin "Targu plinu de dorintta de a da peste“ verumu monumenta se ar caracterisa insemnatatea locuitoriloru acestui orasiu. Ca totu calotoriulu intrebaiu de institute publice si ei si mari fara de care unu prasiu nu si merita numirea. Durerea inse­me, patrunse pene la renunchi, ca aflai unu desiertu atatu de tristu de institute.­­ Vechiul inse­la midiloculu 'Fargului o cruce forte pompasa, redicata iu sciamu din ce altu scopu, decatu din pietate reli­­giósa. Sosotii, ca acesta semnu alu mantuirei, dupa principiulu evan­­gelicu, e sela mai momentosu monumentu pentru aducerea aminte, ca trebue se purtamu crucea, suferindu tóte, pentru dobindirea feri­­cirii neamului nostru, dupa cum o purtă Christosu pentru mântuirea genului omenescu. — Me apropiaiu de acestu simbolu santu si, pe candu credeamu, ea elu e pusa de Serbi, carii de si o mana de ome­­Ngogoaza in ori ce segea numerosu de crescini ajungu; inse ce me frapă? O inscriptiune cu litere romane, cu litere strabune? Se rote aseaz'a cugetaiu intre Serbi? Se poate ca romanii p'aici se fie de­­venitu la spnosfinti­a adeverului, nestirbatu care toate natiunile, ce merita vro sonsidegatione, sau observatu cu toata sanziania ai care pe romania suna: „Candu te vei pret­ui, o Romane­ mai intem­ tu pre tine, patria, natrutea ta si Suvenirele tale mai multu decatu pe sele straine, alunei, si numai atunci astepta stima inaintea altoru po­­pore, numai atunci astepta fericire“; se rote, intrebaiu pe sosia meu, ca lugosianii se resia cu pastrarea litereloru romane, litereloru stra­­bune, facia cu asprele mandate serbesci, episcopesci ce anatemisa ga­scu oprira literele si literatura nostra, pentru ca se le mai rasteama pe budiile loru in santuariulu nostru si se numai incetamu a le fi namatii loru?­­­u sarai lacrami de bucuria candu primii unu respunsu demna de unu romanu. Domnule! Suntemu gata, mi disc, a ne siertii totu, si asemene porunci, care au de ssorn continuarea­ impilarii nostre, le vomiu calea cu ori ce pretiu în piciore, ca cu noi e Dum­­nedieu, cu noi vin,­zacogng, si toati aceia, carii de amanta pe romani dela literatur­­a sa romana, dela intrebuinttarea litereloru latine, sunt puri rusolatrii, vendiatori de interesele tronului si de ale natiune nostre, iar cei subordinati, carii temendusi ranea se spseghesep loru, sunt niste tisalosi, seguiti, capele seci ai merita a fi dati afara din sinulu nostru." Deaci nu me putui destula mira de ipocrisia si farisaismulu ce mi lu descoperi din ocasiunea cu luptele redicarei eroeei acesteia. — Luptele sunt viatia, cugetamu, inse candu audii ca se afla chiaru si unele persone besericesei de sange romanu contra litereloru st ga­­bune, si pe unii ca aceia standu in capulu mireniloru se lega iubitori de cultura, atunci îmi veni în minte versulu lui Horatiu dar intoget: „Camanae segu­ei eaput pictor cet si oftandu pn'a pentru reulu ce ai În au casiunatu astfel in de farisei deatatia seculi, me mangaiei cu sregantiele luminei în poporu.­­ E interesantu a audi pene unde se ineprietaga omenii mei a se rosti uneltiriloru.­­ Crucea inca nu ei vantita, si cauta la asta e, dupa cum mise respunse: „ea lite­­rele strabune sunt primejdiose pentru unii cari ai beseghisei. Atata negivbia si reutate nu supuneamu in nime.­­ „,Daca era inscriptiunea sa slove si cu boje, mi adapse amiculu, erosea era de malin santila; inse ea totu se va santi si inca cu santiania ce vine de departe si sci Dle, binecuventarea ei va fi plina de dag.. — Cu aceste finii dis­­cursulu si pornii se cerceteza gestaptatele (?) seole romanesei. De voi mai da preste vro scena demna de publicatu eu bucuria o voiu im­­partasi o. — Unu Caletoriu. Vindog­a 24. Noembre. În 24. ale­­. s. dede ocarmiurea spitalu­­lui civilu cereuariu daiei prin indemnarea neostenitului D. com. I. Dombai unu balu in Hatiegu in folosulu spitalului, care dela 15. Augustu 185. sa inaintatp, incatu astadi e in cuprindere de 40 bol­­navi si in ordine frumósa. Parte la balulu aceata afara de burgarimea Hatiegului, oficialii civili din Hatiegu si cei militari dela a 3 com­­pania a regimentului Ningeanu, au mai luatu si amploiatii dela ami­­nistratiunea segenara si dela subcomisariatele Hatiegu si Puii. DD. Protopopu si preoti romani din Hatiegu­­ precum si Domnulu La­­dislau Norsea, fostulu comite supremu alu comitatului Unidora, care spre scopulu acestu nobilu plati biletulu de intrare cu 10 f.. negut. din Hatiegu DD. Aslan, Lengei, si Vagner impreuna cu alti negutia­­ tori dedega luminatiunea si decorarea si afara de acesta seasaghe cate 5 1. m. s. - Unii Domni si Domne, impedecati a veni in regioana trimisera pretiulu de intrare intreitu si impatratu. Asta essemplu de imitatiune ne face se ne damu cuventulu si sa ne resolvimu a da in dulcele viitoriu unu balu si pentru Reuniune, institutulu filantropicu alu orfelineloru romane, cele ca una lui j

Next