Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)

1854-10-09 / nr. 81

324 Despre cele mai nouă note cerculare. (Urmare.)­ ­ Iată acela era sâmburele depeșei austriace din 14. Septembre a. c. Să vedemu acumu ca­re cuprinde­mi proza cerculară a Prusiei. Aceeaș e adresată gr. Arnim, solulu prusianu în Viena și portă data din 21. Sept. a. c. Înțelesulu acestei note prusiane nu se poate răspica mai bine de cătu prin cunoscutulu proverbiu romănescu vrea să frământe, acela cerne toate zioa. Eară de altă parte unu mare distusiu și nemulțumire pentru că austriacii ocupară Principatele romănești se dă pe față din căndu în căndu­ciaru fără voia autorului notei ministrului Manrai­ea: (Mai suntu și alte sfaturi permane, care privescu cu ochi răi pe trupele au­­striace în Principate.) Se vedemu însă firulu ideiloru Prusiei în desa atinsa notă din 21. Sept. Dn. Mantai­el supune depeșa cerculară austriacă din 14. Cent­­a analisă într'unu modă foarte curiosu. Mai ănteiu adică dânsulu dechiară, că Regele Prusiei s'a îndestulatu prea multu cu dechiarățiunile Dlui gr. Bucl-Saveinstain ca unele care apro­­pie­u opre multu buna înțelegere. Acesta ar fi unu compli­­mentu prea frumosu, ci diplomatulu prusianu întorce epia din­­tr'odată și zice, că după ce muscalii g părăsiră Principatele și în 26. Augustu deb­larară, că­ci papă lua numai puseciune de apărare, apoi eată că interesele Germaniei și ale Austriei nu mai potu fi vătămate întru nimicu și causa de resboiu cu Rusia pentru dănsele a încetatu. Cu toate acestea Austria ocupă Principatele și adică dănsa o făcu acesta totu numai an interesulu Germaniei și alu Au­­striei. Prea frumosu, ne bucurămu de acesta și îi gratulămu Austriei. Cu toate acestea Austria în depeșa sa din 14. Septembre nu ne spune curatu, ca ce felu de garanțiă are dănsa în Principate pentru apărarea intereseloru Germaniei, ceea ce noi așteptămu ca să nu o descopere ne față. Preste aceata noi - prusianii - voimu a ști, deacă Austria ocupă Principa­­tele așea, ca prin ocuparea sa să taie drumulu încă și altoru puteri, pentru ca acelea din naprea austra să nu poată lovi pe Rusia, pentru că la unu casa ca acesta s'ar putea întămpla, ca Rusia răspingăndu pe vrășmașii săi preste Prutu încoace să dea mi de omripi austriace, cu care să ce mi lovească. Dintru ace­­stea ar urma, că Austria cu ocuparea sa nu depărtă pericululu de a ce fori oare căndu cu Austria, prin ape apoi miar încurca și ne Germania cu Rusia, prin urmare Austria nu șiar ajunge scopulu ce give dănsa că și a propusu, adică a restringe căm­­m5nă resboiului ne uscatu mi anume a face, ca Printipatele să nu mai devină teatru de resboiu. Deci să ce pagă de samă, că interesele Germaniei pentru Dunărea de josu suntu mai mici de cătu interesele ei cele europene (întru care adică se crede că pănă acumu a apărat'o mai multu Rusia!). Nouă­­ prusiei­­ ne plate a crede, că trupele Austriei voru asecuta și intere­­sele Germaniei de la Dunărea de josu, oare însă în faptă se poate acesta? Austria nearu îndatora prea multu, deacă nearu spune curatu, seamă cu ue număru de trupe șci, ap fi dănsa în stare de a ne apăra interesele acestea. Ce e dreptu, promisiunea Maiest. Sale a Împeratului Au­­striei, cum că în contra Rusiei nu se va scula cu armele, a mulțumitu foarte ue Regele nostru, precumu mi ateu asecurare, că Austria nu vrea a­propțte cu arma în mănă priimirea celoru patru punturi dela Rusia. Aceasta aru fi unu puntu de apro­­piere.­­ Tocma pentru aceasta însă pentru ce Austria cere ajuto­­rulu Germaniei, căndu de altă napte vede bine, că Rusia tocma acumu lăpădă cele patru punturi, eară din contră puterile apu­­sene au datu și pănă acumu să pricepemu, că ele de acumu na­­inte voru pretinde ca condițiuni de mai multu de cătu aru fi fostu numai acele patru punturi?­­ Prin urmare noi - Prusia - nu prea credemu că desbaterile din Francfurtu asu­­pra celoru patru punturi voru avea vreunu resultatu practicu. Decă totuș dieta din Francfurtu a sfaturiloru permane s'aru îndupleca a lua în desbaterea sa causa răsăritului în forma susu atinsă, totuș dănsa nu va face mai multu de cătu ceea ce face Prusia, adică își va arunca în cumpănă numai aju­­torința sa morală, fară arme nu va apuca în contra Ru­­siei. Șoi. șoi.­­ Acesta este înțelesulu notei prusiane. Tocma citimu că Austria dede curându unu răspunsu încă mi la avea notă a Prusiei. Cele mai multe ziurnale mari încheie dintru aceste dis­­pute îmbrăcate în formă de note, că cuna înțelegere în­­tre Austria și Prusia nu prea stă cumu aru fi de doritu ca să stea aceeaș. Care nu se TRANSSILV­ANIA, Brașovu, 19. Octombre n. Ani „Telegrafulu R.” cetimu cu bucurie înștiințarea unui concursu la stipendiele fundațiunei Franciscu Io­­sifiane, care s'a­otărâtu într'o conferință ținută în 23, la episcopie, din interesele capitalului în curse din colecte. Acele frumoase stipendie suntu 11, 4 cu căte 5 f. m. c. pe lună și 7 cu căte 3 f. (apulu socotitu în zece luni de școală). Con­­dițiunile la primirea stipendieloru suntu foarte înțelepte și pruitore pentru impintenarea tinerimei la învățătură. 1) Se 2) La 3) Se voru da numai la gimnasiști și academiști; cei pauperi, însă diriginți și morali, preferescu cei mai naintați în școale. Pentru concursu ceru: a) Tecr­monie bune scolastice din anulu 1853/. b) Unu estrasu din tabela de contribuțiune a părințiloru de pe an. 1854/5 și o adeverință dela parohulu respec­­tivu alu părințiloru concurintelui. Se provoacă totu in­­sulu, care se simțește calificatu cu condițiunile ateste, ca pănă la 30. Ontombre c. v. să'și așternă suplica la ecaunulu episcopescu din Sibiiu, înstruc­ă cu testimoniele cerute. Concureutu e semnatu cu datulu Sibiiu 24. Sep­­tembre 1854. Amu­dori­a vede și statutele fundațiunei acesteia și a ne convinge, dacă contribuitorii, și carii? au ceva influință la administrăciunea acestei fundațiuni; și dacă conferința a­­ceea s'a făcutu pe basea statuteloru, ori numai prin aflarea cu cale a episcopiei? Aceste întrebări le punu unii patrioți, ca­­pii, voindu a ajuta acea fundațiune, vreau să știe mi despre modalitatea pe care baseză ateiu așezământu folositoriu. A 74 Viena. Dintr'o înștiințare oficioasă împărtășimu o știre despre urmările cob­rei, ce a înteputu a se cerea din nemții vienezi cu sutele. Așa ce bolnăviră în 10. Octobre a. c. 132 persoane, din care și muriră 57; în 11. se bolnăviră 85 per­­cone și muriră 34. De căndu­ce vii boala acesta, căzură la patu 910 persone, din care și suiriră 380. Are o cetate a­­tătu de populoasă numerulu acesta alu celoru răpiți de coleră pu are se însufle prea multă frică.­­ * În „V. Z.” ce preștiință, cum că în 11. Optogre ce voru arde 20,000,000 f. m. c. pn bancnote erariale, acesta ce mi făcu în numita zi în fața comisiunei denumite mi aa ființa de față a unui membru dela direcțiunea bancului. - Tileg­a romanesca si Moldavita Iașii, 27. Septembre v. 1854. Știutu este, că Esel Ca bar. Xece cu prilejulu plecărei din Iașii, au adresatu ofițerimei austriacie unu micu cuvăntu, care le caracteriza mai alesu Modestia Eselenției Sale, că zis-au:­­ Ocupația spateloru de oștirele noastre, fiindu o grea sarcină pentru Țeră, să căutămu a ușura această pe­cătu să poate. La acestu cuvăntu arătu de nobilu, toți moldovenii bine gănditori respundu. Noi nu putemu privi sarcină aceste oștiri, dela care așteptămu sprijinu wi deliberarea patriei noastre de jugulu muscălescu; însă Kle nenorociga această țară geme suptu povoara sarcineloru nu este îndoeală și aceste sarcini suntu în puține cuvinte mai multu aceste: „Boerismulu celu înpilătoru! Fanariotismulu celu prodi­­toru! mi judaismulu celu sugătoru!” —­­ „gazeta de Moldavia” ne aduce următoarele știri păuntru: „În urmarea prea Înaltei hotărâri, atingătoare de re­­întronarea prea În. Domnu Grigorie Alecsandru Ghica, adusă la cunoștința publică prin proclamația Eselenției Sale­­ ini Pașa, comisaru împerătescu în Principate, consiliulu admini­­strativu estraordinaru, au adresatu Î. S. o Anafora de felici­­­­­­­din - DD

Next