Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-03-26 / nr. 24
| | ] ) 14 Monagenia austriaca. UNGARIA. Se scrie de la Pesta din 27. Marțin, că teoreticii germani (adică profesorii, preoții și totuvelulu de cărturari fără cunoștința practică a vieței) nu încetă a scote în lume cele mai felurite planuri de a colonisa și a germanisa Ungaria și Transilvania, ba și alte locuri) prin toți acei nemți, cari pănă acum trecea la America, Australia și Dumnezeu mai știe în ce părți ale pământului. Din contră cărturarii maghiari se apără cu totuld insula de susu ateptatele proiecte și planuri de a se colonisa Ungaria mai tare decătu este aceeaș colonisată, arătăndu că în acestă țeară nu ar fi nici o trebuință de colonii; se udecă totuș pe la unele ținuturi încape o poporime mai număroasă, spre ed. în ținuturile Tisei, atunci să se aducă colonii numai din părțile muntoase ale Ungariei de nordu, în care părți locuitorii mai în totu anulu devinu peritori de foame, din causă că poporimea pe acolo este desă, eară pământulu foarte neroditoru, încătu nu odată s'a întâmplatu, că părinții se văzură siliți de foamete a'și aduce pruncii pe la orașe și a vinde străiniloru. Avea să nu ce aducă în Ungaria germani străini, ci să se strămute numai locuitorii Ungariei dela unu ținutu la altulu mai roditoru și colonisăciunea e făcută. Să te miri, că jurnalulu „Donap” dă dreptu cărturariloru magiari în puntulu acesta. Din Comitatulu Neogradului, 17. Marțiu. Se știe că Academia de învățați a pațimei maghiare în Pesta s'au așadată la începutu (1830) prin stăruințele gralului Stefanu Seceni cu unu căpitanu mai bine de unu milionu fiorini m. c. pe care lau contribuitu cățiva boieri mari, în fruntea cărora stete totu gr. Seceni cu 60 mii mm. și gr. Caroli cu 40 mii f. m. c. și alți mai mulți. Acestu fondu alu academiei crește ne'ncetatu, eară academia pe cătu a stătutu sub președința de curându rănseatului gr. Dosifu Telechi (fostu gubernătoru alu Transilvaniei) a făcutu propășiri minunate în cultura limbei și a științeloru. Acelu fondu alu academiei crește ne'ncetatu prin danii noai, care ce vară din ani pn ani. Mai decurându Boleslau Sentivani nponpierapis de moșii dărui academiei 2000 f. m. c., eară după moarte! Ba trece în proprietatea academiei încă și frumoasa lui , care este compusă din mai bine de 10 tomuri. Întru adevăru și umdu preste totu la mișcările și lucrările națiunei maghiare de 6 ani încoace, propășirea aceleiaș în toată privința este învederată și cu atătu mai îmbucurătoare pentru națiunea însa, cu cătu s'a presupusu mai multu, că maghiarii după răsturnăturele din 18489 voru recădea cu totulu într'o tristă nepăsare și nelucrare; s'a întâmplatu însă tocma din contră. Galerele încă totu mai publică casuri de hoții mari. În nomea din 14, Marțiu mai sparseră iarăș trei lotrii la proprietariulu Andreis, Cerniuș, locuitoru în satulu Lițe, comitatulu Sumog mi pi luară bani mi prețiose în sumă de 16 mii fiorini mon. convu. — gr. Buciimi bar. Procesu duce protocolulu. Propusăciunile nu se facu prin graiu, ci în scrisu. Se scrie că în punctulu alu treilea se pretinde strămutarea portului Sevastopolei într'unumarea marelui resbelu ue ca încinsu acuma în contra Rusiei. Moldovenii, precum și frații loru din Valahia, voru avea ocasiune ca să dea prin fapte măsura simțeminteloru de care suntu însuflețiți, portu de xomepuă. „Independența Beltică” scrie, că Burcenei apoi adusu înnainte de rimarea Sevastopolei mică Pr. Gorcacofă ar fi decaratu la acesta propunere, că elu nu mai pote continua negoțiațiunile, dacă se propunu astfeliu de condițiuni și așa a părăsitu sala dimpreună cu Dr. Titoff. Ce mai zice, că Bughenei 4 Viena, ministeriulu de comerțu e și ordinăciunea, cum că putera romănească la Craiova, Pitești, Ploiești și Focușanii oadaviei s'au așezatu espedițiuni poștale c. r. de campaniă, care voru primi și comunicarea scrisoriloru dela gersone civile, în urma acestei puneri la care se potu primi orice cEpicopi francate ori nefrancate An colo ori mi încuce. Portulu postalu intre locurile aceste cu Austria e 6 cr. m. c. pentru trimiteri suptu legătură crucită 1 cr. de lotu. și portulu internu austriacu se adauge după depărtarea de la graniță socotinduse în miluri, căte 3, 6 pănă la 9 cr. și pentru trimiteri crucite alt. cr. de lotu. Corespondentulu de Norimberga scrie, cum că Maiestatea Împeratulu Austriei, urmatu de generalulu Hess, Letang și Cravfum Ba ce facă o călătorie inspecțională la Galiția. Ce poate că vomu aBo mi noi norocire ne am,ne la Brașovu de ospele acestu înălțatu. Conferințele vieneze își ținu sesiunile cam regulatu a doua zi. Ministru Bud mai ține și covorbiri private cu plenipotenții înaintea sesiuniloru, președinte la conferinței AVCTPIA. îndată a telegrafatu aceasta la Parisu mi a reprimitu instrucțiune, ca să'și certce chspulu prin mijloace care le poate primi și Rusia. Pe căndu mai toate jurnalele vorbescu despre conferințe că ele voru decurte spre pace, atunci cele rusomane de Prusia facu atenți pre ai săi, ca să nu se prea razime în credulitatea altora. Apoi jurnalulu lui Palmerston „Mon. Post” ware asemenea mi zice, că de și sau înțelesu în generalu pleni putinți asupra celoru 2 puncte din tăiu, ele totuș nu'su lămurite; căce ei puteau zice, că Principatele se capete unu nou protectoratu și constituțiune, asemenea despre libera plutire pe Dunăre; dară căndu va veni detaiiilu atestoru puncte, atunci se voru rădica cele mai mari greutăți, și din aceste pacea ar remănea la dictatura sabiei. Tilăga romanesca si Moldavia, ș București. 15. Mașiiu B. (Capătu din Numerulu trecutu.) Acuma, crede oare autorulu că, într'unu spațiu de timpu atătu de scurtu după viața unui poporu, romănii din acea parte a Moldovei, cari înfățișează o massă compactă aprope de unu milenu de oameni, apoi pututu să'și perdă naționalitatea, mai cu semă căndu ei n'au încetatu de a avea relațiuni de comerțuri de familie cu frații loru din partea de anrs a Prutului? Pentru ce n'a cunoscutu discursurile pronunțate în publicu, cărțile publicate în besarabia, în propria limbă romănă, în care dorințele unirii naționale pătrundu, ama zicăndu, în totu rândulu, opere energice care aducea mirare în Moldova prin sumeția espresiunii, căndu ea cugeta la asprimea censurei rusești! Trebue să meargă cineva încă în lăuntrulu acestui imperiu, dincolo de Nistru, unde se află o colonie Moldavă, dusă de Domnulu Cantemiru, o sută de ani trecuți. Ei bine! acea mănă de oameni a știutu să'și păstreze limba și deprinderile atătu de intacte, ca căndu n'ar fi eșiiu niciodată din muma patrie. Cătu despre gradulu civilisățiunii Moldoveanului besarabianu, nu trebue să'nu compare cineva cu acela alu apusului Europei, ci cu acela alu veciniloru săi mai de aproape, între carii elu a întrodus'o odată cu creștinismulu. Lăsăndu la o parte oarecare classă de societate care în Besarabia ca și în Principatele Moldo-Valahice, are cel puținu totu atăta, de nu mai multu lustru ca și aceleași classe de oameni la popoarele împregiurante, cine va întra în cassa Romănului va afla limba giulu seu, manierele sale și deprinderile sale mai apropite de deprinderile unui poporu civilisatu, decătu pre acele ale poporeloru ce'i încungiură, cu toate că unii din aceștia au fostumai de a dreptulu în contact cu Europa civilisată. Îmi pare rău că colonele unui jurnalu nu potu ci admită o mai mare desvoltare acestei materii, căci ași fi arătatu ce a făcutu naționalitatea aceasta semi-barbară pe acolo pentru civilisațiune. Va fi de ajunsu cu unu singuru cuvântu să puiu în vedeală neessactitudinile autorului. Semi-barbaru se numește pre unu poporu care de 230 ani posedează tipografii, acestu frumosu florionu (stepeon) alu civilisațiunii moderne ? Suvenirile timpiloru anteriori înfățișează o urmare de resbele între Romăni și Poartă, care nu permitu a spera, după cum zice autorulu, că potu să fie înțelegeri simpatice între turci și moldovenii din Basarabia, respunsulu este ușoru și lămuritoru. Trecutulu și presentulu respundu pentru noi, în trecutu, amu preferitu înainte de ori ce altu suzeranitatea Porții; în presentu, nu suntu semne de simpatii și de devotamentu care noi nu amu ei arătatu pentru Turcia și pentru puterile aliate. Dacă se va cere să se cunoască simțemintele moldoveniloru din amăn după părțile Prutului, armiile otomane sau aliate iea o colonă moldavă la avangardă, declarese că țeara aceasta se va restitui Moldovei, adecă pusă sub suzeranitatea Porței, și se va vedea deacă Besarabienii au perdutu simțimântulu naționalității loru. Mă oprescu aicea, Domnule. Speru că în curându, în ur- civilitate, și pentru care să merite simpatia Europei Iașii. 17. Morțiu v. Dela Galați ce scriu următorele: „Suntu acum trei săptămăni, de căndu vasele de comerțu destinate pentru Galați și Brăila, suntu reținute de rusieni pe Dunărea lăngă Cetal, între ele suntu de totu feliulu, cu ban ulaii Ma oviie ăa e și numai Vineri. G