Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-01-29 / nr. 8
A7. S. Măiuiorău, îmega ese de ciae ori, adesm Mercarea si Sambata. Mercuri: Viiea odata pe iertemana, adeta viu este pe unu amnu 10 f. m. e.; pe diumetate anț 5 1. in laintru Monarebiei. Aretip 29. Cumaizie 1555. Pentru fieri straine 7 1. pe unu Sem. 3 pe a anula imtregu 14 f. m. e. Se prenumera la tate poate imperatesei, cum si la toti cunoscutii nostri DD.eprmiiii. Pentru serie „pelitu“ se ceru 4 erm sog- cator. Partea Neoficiosa. Blasiu. In 31. Fanuariu sa tienutu aici fin beserica metgorolitana unuealiu serbatorescu dumnedieescu cu devote rugaciuni inalltate catra ceru, pentru ca Imperatulu Imperatiloru se trimita ajutoriulu seu in Ora passeghei rgheanaltiatei nostre Imregatese si sa trimita darulu seu de susu preste mostenirea casei acesteia blande si indurate prin unu fericitu si rlina de bucuria resultatu alu dureriloru nascerei, ceea ce astepta pline de bucuria tote poporele cu noi. Cu alte noutati de pre aici nu ve pociu fierbi, deara ce nu s'au templatu ceva mai demna de insemnati, totusi nu voiu a trece cu vederea, spunea decretele Maiest. Sale mai vertosu sera emisu in privintia ferieloru scolastice de preste anu, a produsu o sensatiune forte placuta atatu in animele bietiloru nostri scolari meseri, cari nu mai Dumnedieu scie, cum traiescu in unu tempu asia scumpu, catu si "în animele profesoriloru. Ce e dreptu corulu profesorale ceruse inca de multu, ca din cautare catra scolarii nostri, cari mai alesu fiindu fili de economi, în tempulu verei au atatu de a presta ajutoriu rarentiloru, catu si de a se deprinde ei insii cu trebile economice, — fermle de vera sa se prelungeasca celu pucinu prea sertemati. Numerilu scolariloru timnasiali se suie la 335. — Biblioteca fimnasiale prin donatiuni private, mai alesu prin donatiunea sunvuli nostra Cighestoghe Tim. Cipariu, carele a daruitu in folosulu bibliotecei 192 carti în mai multe volumine, se afla in stare de a putea numera ran' la 300 auctori vechi si noi in diverse limbi: latinesce, germanesse, grecesci, fgansiosessi, italienessi, unguresci, romanesci s. a. În privintia instrumenteloru fisicale inca stamp mai bine, ca in guber nulu s'a induratu a ne prevede cu unu numeru frumosu de instrumente fisicale, in Nru. ran la 72 frustre. Numai in rristintia lofei profesorale stamu mai reu; inse speramu spunea inaltulu gubernu si va intoarseragenties sii sei cu indurare spre noi, va dota uniculu acestu institutu. În, privintia cartiloru ssolastise noi neamu pute pune curendu in ordine, deasa amu avec sonda destinata pentru tiparirea cartiloru scolastice, si neamu ajută imrgampiata unii pre altii, caci vericare prof. dupa doi sean 3 ani ar [i in stare asi da pre romania studiulu seu. Inse ar” fi se interedhesa mai tare de cartile ochi si ne de doritu ca compatriotii nostri sa romanesti, cu asta ostenitoghii se sapete anima mai mare spre a se sonsanti studieloru sei. 1. Cassp. Slasin, 1. Februariu s. a. Sa celebratu in beseghiea greco aici santa Liturgia, adunatu tinda poporulu cu micu cu mare, cu ferbinti rugatiuni au adoratu proveditia damnedieassa, ca sa se indure spre Maiestatiie Sale, si alesu renigasa Maiestatei Sale tinerei noastre Imperetese, sei trimita ajutoriulu seu se la cerescu in Grele dureriloru. Si ca cu tota usiuratatea se aduca pre noulu gamn alu acestei de Damnedie a binespcentatei vine Imregatessi, spre dureua bucuria a Maiestatiloru» Bale, si a totu poporului acestei mari imregatii. - CLISEC si balulu îlulte opicii alui Cennianei Femeitogni - sel. din 24. Ianlagi (5. Fevă.,) 1835. (Capetu.) Brasiovu, 25. ianuariu v. 1855. Valmn Cennianei de estimpu a întrecutu cu splendorea sa pe tote cate de rena aspri in Brasiovu. Dupa onoghiisa insitatiune Ipaga parte la acesta retgesania, si cu finti'a de fasia, personele cele fi anstoghitati militare si civile si siesi, dintre carii uniine si” generositatea cu care sau agatata sa inserpnda chiara dela Domnii generali lasara si esemple de imitatiune la asemene ocasiuni cn scopuri umane. De esempla, aostogitatile militari s. g. ale corpului 9 de armata, pe langa ce Domnulu e. r. colonelu de ulani de Brzesani, din flantropica generositate catra scopulu acestei serbari, oferi capela militara a ulaniloru gratis, au contribuitu pentru 73 bilete 110 fr. 30 er. m s. Celelalte apstoginati ale e. g. militiei stationare 40 f, si ale infanteriei Principe Carolu de Schwarzenberg 20 î. m. e. afara de ce D. vice-colonelu de Binder, totu din ot generosu, ne drede si capela e. g. militara de Schwarzenberg gratis. D. presedinte de cercundariu si sons. gubernialu si D. presedinte de judeciulu cercundarialu contribuira cate 10 f. m. e. afara de influintiarea cea tederosa a siefiloga prin care luara parte si individele subordinate in nimega respectatoriu. Celelalte oficiolate si incl. magistrata locala, precum si din clasca negutiatoresca romana cei mai nobili la inima, cu totii langa parte la scopulu agestei serbari cu onorifica loga presentia; si din preotimea locala luara parte inaltiati in caracteru si mai culti la unulti. — cu contribuirea unii mai inima; eaga din profesoratu Prin urmare acesta serbare filantropica aniversara in folosulu orfaneloru, maiantaiu ale martiriloru din anii trecuti, ne meritlu binefactoriloru eu Escelentia Sa Dn. E. M. L. conte Senafrotesene, cu Dn. F. M. L. Dagona de Handel, cud. generalu baronu de Csollich, D. generalu conte Castiglione, lonelu de Taratitza, ulani de Brzesani, D. maioru si com. de piatra Tritschler cu totu corpulu pliirescu alu corpului 9 de armata, a garnisonei infanteriei Principe Carolu de Schwarzenberg. D. presedinte alu indesinlai cercundarialu Anton baronu de Desneneg si alti onosreti. Din corulu medisilogi D. Dr. de melisina los. de Greissing. O societate atata de nobila, se fia splendida multu, sase, dupa spresiunile generale ale de ama si voi din raustula sfientiei a petrece cu tacerea decursulu balului, presupune de sine, ca serata acesta a trebuit si aleasa; ea inse onoratiloru inalti sreti, ea a fostu si plina de vinitiune, iovialitate si de solida confidentia. incatu ratema lua, ca n'a fostu uwa persona, ritore despre respectivi. Dela 8 oge sera rena dupa 5 demineati'a dură retgesani'a acesta solida. In fine cu multa pretiuire si catra D. capelmaistru de ulani trebue se fasema si acdata cunoscuta, ca D sa compuse in onorea „Cenninnei” o Bolsanoața forte placuta , la a carui arlande trebui sa se repesiesca de 2 ori. Deosebita ambeloru s. r. capela ostenda si placuta soliditate iu seceratu publica ghespnossintia. Frumsa a fostu acesta societate din respectulu sosietatei alese dara si mai multa din geotesiala scopului, care condună inimile atatoru individe stralucite, spre ala ajuta si prin acesta asasime”). Pentru nobilele aceste sentimente ale taragogii venerosilore ospeti „Chanipnea Fem. Comane” aduce rein aceste orablisa si plina de ghestesia multiumire in numele ograneloga mititiei s. g. a gardistiloru si a altoru cadiuti pe sambala gloriei si tront in anii tresati sei, love flant gorisa, ala sghedintiei catea in facoagea carora sau serbatu acesta serba, mai insemnate din cerculu acesta, în numeru peste 400. Deosebita tatile cercundariale, leg si D sta foga se D. presedinte fie dusu cu sine chiaru o placuta multiumire si o orinipne facea adausu nuDin notabiliDu. coD. vice-colonelu Binder, Dn. colonelu fu de locale si mai cercundariului Igonatia de Sgicare sa i parasitu balulu ase ?) Sosoteaa in Namega viitoriu. C.