Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-02-23 / nr. 15
- M7. Gh. Brasiovu, Gazota ese de die ori, adeca: Merenrea si; Sambata. Vuie a odata pe septemana, adeta : Mercuriu, Pretia ote este pe unu ppa 10 1. m. t. pe diumetate anu 9 1. in lavniru Monarchiei. 55. -PUMI: i Pentru tieri straine 7 1. pe sa Sem, a pe annula imtregu 14 1.. e. Se prenumera la tele peste imperatesei, cum si la toti cunoscutii nostri DDe spondinti. Pentru serie „petitu“ se ceru 4 cr. m sog- Monarchia Austriaca. TRANSSILVANIA Brasiovu, 6. Rlartiu n. 1555. In sera ige spta pe la 6 oage ni se fasa cunoscuta nasseghea pnei nope rghinsese prin dessageagea de 21 tunuri, Ssighea sosita pe tele grafu mai cuprindea ca Maiestatea Sa Imregatesa si a sarutata smagi la 3 ore dupa prandiu. Desaltatșiț acesta fericitu imbucură rororele, care si adusera urarile de fericire. Sera, ocoli banda militara a cee, regimentu Principe Carl de Schwarzenberg cu imne si arii melodiose” piatra, si o multime de rorogn seala intr'insa voiosu din ocasiabes etenimentnlni acestuia, titlu Dumnedieescu unde 'se serbatorescu in Desegis'a gom. catolica, » aliata de “facia tote branstele si c. g. mitutia înseranda dela generalitate, "precum si preotimea de tote confesiuiile. În preajma Văiti era postatu unu divisionu din cer, regi iment. Princ. Carl de Lenmagzenbegu. Nestegala Abate Ant. de Cepuu lasandu ratala de ratientu rontifisa singuru la solemnitatea acesta, saghe inseri cu Le Deum si îni cu imnulu poporalu si o rugaciune din geniunchiu pentru fericitulu asesta resultatu alu Inaltei Leuse. Acesta di ta si di de bucuria la segasime, sase multi privati le au intinsu cate ceva ajutoriu. Domnulu ces. reg. consiliaru si presiedinte de ceremndariu de Sgăneg, dupa tara banetia a inimei si parintesca aplecare de a face bine omenitatei, ceea ce ia sastigata respectulu si sincera ambre] a tuturoru subordinatiloru din cercundarulu acesta, se folosi si de acesta ocasiune si depuse o suma de 50 foghini monsori, pentru infiintiarea unei fundatiuni pentru militia emerita dela suboliciri in josu, carti in servitiu civilu, atentia purtare buna, vorui credentiosi preanaltei case imparatesci. Reuniunea fem. romane inca imparti in din a de astadi cate patru Doi dieceni la pn'afasa ghe ogfelina de ale martiriloru, aflatore aici si vr'o cateva bucati de vestminte: "Spre a sigila bucuri a si obsecuiosele ei urari catra Maria de poroaga Imregateas'a Elisa, Ce pri pnea olari chiaru astazi, ca se puna fundamentu la infiultarea a 2 scole de Iniga, in care ogfanele sa primisca intetiataga in ramii atingatori de sesipra femeiescu, fosotindu ca în modulu acesta va folosi mai multu in campulu flantropicu. Ea otari pentru Brasiovu din interesele fondului 200 f. m. s. pe anu si alte 200 f. m. e. pentru o alta asemenea scoala de lucru in mediuin Ardealului, la Blasiu, si apoi din prisosu sa se dee ajutore la orfanele ce toga invelsa in aceste institute, dupa spuna voru ajunge interesele. Aceste institute se va cere sa se numeasca Elisee dupa numele inaltei princese nou nascute **) pentru a carei nascere sau facutu cele mai sincere urari de fericire. Eata ca din Reuniune mugurescu 2 Elisee pentru secsulu fe Vrasiota, 7 Martiri. Astadi se celebră Te Deum la beserica Romanussa din Sebeiu, pentru fericita nascere a preanaltei Imregatease, facunduse rugaciuni “pentru prosperarea vietii ei si sanetatea zgeanaltei Lepu, o predica despre ocasiunea acesta. — Timrala pe la noi e frumosu si neana se topesce si pe locurile cele mai inaluate, peres sprecbsa, Astadi pe la 10 ore se segegui cul Fia marindu moghia Numele tiena si ca ele si altele ied alte locuri se sgeassa, se inflopre Domnita din cerucele scumpe si rastganda in fbrua MI pentru Reuniune, la 9 page sau tienutu gagatinni la resegisa evangelica, meaude se ?) Asta citiramu ca se ofari mai nainte numele nascutei princese, Sofia Dorotea Elisa, suntemu de aceasta suprane, sa nu sau tare pastori, la Cadia mare, reerea taciali De satga Denghesini, 13. Iannaghin s. v. Dreptu ca si cerculu ne este arama, ca pe di ce merge, pe arata sela dintga naltime degetulu seu celu amenintiatoriu, da si demn, iata de totu, si asiediatu , la loculu seu, lu 4. Ianpaghin unu îndea avutu dela Eschenez se duse se cumpere vinu, „unde lasandu sagala sa se incarce, se duse pedestru singuru satga casa, inseirote totul striga pruncii sa inotarulu de Siosai, argoare de dgamala Szekeliidului, ei esiga dpoi ind gasiti de semaati unguri, din satutiulu Soso numitu, si dupa multe lovituri omorindulu ei luoare banii; inse mania lui Domnedien sau indgertata de ei singuri sau dusu in mana dreptatii, ca mergendu a doua di dupa. crancenia plinita cu o bancnota de 100 f. m. s. se oscimbe la Dioszeg, si fiindu acea sangeroasa, fasega cercati mai de argoare si aflanduse si camesile sangerose, „si nepotenduse elipsa marturisita totu lucrulu, si acum astepta pedepsa cuvenita. Ucigatorii dela Ottomani si dela Epcheneaz anca sau aflatu prin neobosita vigilantia a gendarmeriei, care lucru le este spre gloria. Anca una. Se vorbesce deja ca unuomn de catra Patialuri, in tergulu de Margita vendiendu boii sei cu 350 fg. nou., au fostu mergendu, catra casa cu o felila de 12 ani a sa, candu eca se ieare sema, ca dpoi oameni cu zgherosu totu. mai tare se apropia de deusulu; omulu se pune si da „banii la felitia spunendui, se merga catu de tare renala, bigtala celu mai de aprope, se dea banii la crasmeritia, precum au si lucratu fetitia, cra crasmaritia luandu banii, ap asspusu pe fetitia in celariu, nu peste malta tempu sosescu ucigatorii oameni spunendu ca omorira unu omu si nu aflara mai multu de 20 er. cu. la densulu, indracita le spune ca ea are 350 f. Dataga n'apomoritu, si spune ascunderea fetitiei in celariu, sfatulu fă gata, ca ardiendu cuptoriulu se arunce fetitia in focu, fetitia fiindu aprope de Cheleragiu catra usia dinleuntru a celariului si audiendu cumplitulu sfatu, si au depusu vestmintele, si sau trasu prin resullatorea celariu si anca si mai tare provocamu mai intempla acum, insusi pena catra Maguta; vr'o pe: capu; namurati de maltele intemplari ; dela Margita unu rageaghia culcatu peritu sp se ssole; palaria; de ne tredimu, in diverse tipuri, pe care: voindu alu mai andita sate cu capulu ci pe di se merge mai pruncii dela vite, mania omnirotentesți asta nu de malta aflata si ne potendulu, luara palaria, a ucideri si versari de sange se in mieatia aceasta periferia dela Debrecinu 5 mile de losa necontenitu suntemu epigescula in semeteghinla pe unu mogmepta, si aflara ca capulu si soi fusesera: la viile: de