Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-03-26 / nr. 24
J. Văcurote, Ciro- OTESA Caz - Bazata ete de ciie ori, adeca: Poresca si Sambata, prea odata pe septomana, adeta ; Mercuriu, Protiu- Op. aste pe unu amnu 10 f. m. d.; pe diumetate anu 5 f. inaintea Monarebiei. pvar M - J„ rai Insfiintiare de Aghenomegatipne Pi G § N Aletuta G TanuNPVANII si Foaia peratrau „Minte, Enima si Citegpingta pe. sepatrare de anu dela 1 Aprile a curgea pretiusu de pana acum, adesa: Pe 3, anu? f.30, re Siuni 55, pe, 9f.30cr. în la intrala Monagenii; si 7 £. pe sem. 14 f. me. pe anu (scu 42 sfanti) în tierile neaustriace. Ca oficiale va publica seriile cele mai insemnate. Rrenomegatiunea se face pe la s. g. oficie postale si la cunoscutii vechii nostri DD. Corespondenti, ca si pana acumu. Scrisorile numai cele francate se tvagn deschide cea vechia: binele tablisp. Domnii prenumeranti sasi dea acuratui numele postei cei mai de aprope cu ambe numele, romanu si germanu ori magiaru. Devisa remane 4. ISPNI 1558. Pentru tieti straine 7 1. pe un Semi pe masa a intregu 14 £. m. e. Se prenumera la tute pome imperatesei, cum si la toti cunoscutii nostri. DD.corespondinți. Pentru serie „polițu“ se ceru 4 cr.uvră amunu. Ar fi de doritu si aceea, ca sa se lasa cunoscute si fundatiunile, se le a fasptp repausatulu pentru natiune, clerui beserica, care . .. Nu ne cunoscema mai bine unii pre altii si se segreasea de esemrin si la alti bine cugetatori. Moenarchia Austriaca. TRANSSILVANIA Blasiu, 13/30. Martiu 1855. De ieri insoase imbgasa orasierulu nostra dimpreuna cu natura o facia trista si doliosa, gelindu pre veneratulu batran, reverendlissimulu Dn. Simeone Crainicu Canonicu si Prepositu alu capitulului din Blasiu, carele astra la 5 ore parasindu cesta viatia ramenteana, ce o gustă indelungata, în etate de 85 ani, se mută in senurile lui Avraamu, in locasiurile eterne ale cerescului ragente. Remasilrele ramentesti ale repausatului se voru immagmenta in 1. Aprilie n, cu cea mai cuvenita solenitate. Repausatulu în ultimele zile ale vietiei sale facă rasini tinira pre patulu dureriloru mortiei; petrecea inse de mai multi ani intra nerotinti a batranetieloru amesuratu proverbiului strabunu. Senectus ipsa est morbus, ocupanduse cu difigenta cercetare a casei lui Dumnedieu si facundu o lena comotiune in giurulu casei si a ggadinatiei gale. Acestu barbatu mare meritatu în toata cautarea, de cleru de natiune, patria si tronu intraria in persona sa tote acele antaintati escellente, care sa gasteghiseza o anima intru adeveru nobila si culta. Elu era unu parente bani, mangaitoriu, ajutoriulu, ma si asilulu teneghimei celei bune. Cuventele cele dulci ale lui versau neclare pre animele cele setose dupa mangaiere; despre acestu barbatu, infosma ca si despre Nestoriulu greciloru — se pote dice: „Că cuventele, ce se scurgeau pre buzele lui erau mai dulci desata mierea.“ Fia ca posteritatea recunosceutoria se nu pierdiaunici odata din anima sa dulcea suvenire si revenire a acestui destin so barbatu, sulu întru adeveru pole strigă cu Apostulu: „Spgepla meu lamu imrinita.” Fiai tiegena psioga!! Se asteapta cu sela mai mare neastemperu, ca vreunulu dintre barbatii celi mai de argore cunoscuti cu cercustarile si relatiunile vietiei a acestui batranu veneratu, blandu, îndagata, relegiosu si nationalista adeveratu, se serveasca publicului celui stimatoriu de barbatii sei celi incununati cu laure, cu nescari notitii biografice mai estense. Belusiu, 24 Martin c. n. 1833. Astadam a primitu epistula sub urmante dela unu amicu, demna sa se reproduca si in foile nostre natiunale. — „Amice losife! Seii spunea întreprinsesu elasgarea unei gramatise magiaro-romane, mai vertosu din acea causa, caci me dorea sufletulu, vedieudu cum unii deregatori arlesau pintre gomanime, din nepriceperea limbei poporului, pentru carele erau prepusi, sapsele selea mai ponderose ale bietiloru suplicanti erau siliti se si le esplice prin haidonii si septemanarii loru! Se scaderi emanaui din unele da aceste nip este de lipsa se ti esplicu, caci le seti mai bine ca eu. Voinda dara a scurge catu mai curundu lipsei acesteia, „o si supuseiu numita ggammatisa lipariului.“ si pentruca din pungami (precum bibescii) nu stim în statu de a rogta spesele, me aflu constrinsu a me radiama pe patrocinsulu publicului, pentru carele despoiaip, adesa a cercula file de prenumeratiune la tote ramurile degegatogiciale. Dreptu aceea cu incredere amisessa ti strapunu si tie 2 esemplare, ca unulu selu segsplesi inspti, altulu sela inmamedi unuia pre sarele lu amedi mai multu pentru nationalitate. — Mai multe peti vorbescu nu aflu de lirea - Ama remasu etc. Urbea mare, 22. Martiu 1855. 103 . Dionisiu Pascutiu m. r., Professorulu limbei romane."* tcela esemple practice strapunende din romana în magiara si contra, pe inveti acelu cu usiorelate lu voru a doaa parte va pe partea acesemnificarile cuvinteloru. Pretiusu prenumeratiuneieste 2 fl. m. ginesce pene la 15. Maiu, ci aceasta vă fi aceasta gramatica. s. Prenumeratiunea se marta oficiolatulu episcopescu greco-catolicu de Urbea mare. — Avemu înca una gramatica ca aceasta a D. Pr. Negrutiu dela Clusiu, si mai rgăsieta; apoi de comentariu nu voiescu altu a commemora, desata ca Domnulu elucratoriu stiinda mai tote limbele romanice (italiana, spaniola, francia si portugalia) locuri face asemena tate sorori, prin ce, in aptea publicului se va castiga o stima larga dulcea nostra limba, care vene acuma nu prea de multi straini era cunoscuta. - Pesta, 29. Mariiu. Ne dore sa nu aflamu o modalitate, prin uimar pute inlesui si primirea diurnaleloru din Principate, mai regrosp vediindu ca diurnalele din Serbia se capeta aici fara calu de rasina greutate si fara maree epistolare, D * * sosindu dela Viena pe aici in calatoria catra Dunare, dâre ne va rate miditosi aceasta doghintia”). — *) "Trimiteti banii prenumeratiunei solute din diurnalulu nostru si Den- Pentru mai departea inspnossint care cuprinde in sine sintassea, incercari scurte o sprana unui detailu scientificusta gramatica care în inttelesulu programei parte va cuprinde in sine traptarea despre partile vorbirei, vettarea acestora a pututu se lora, dorise pentru internu fiacare a vorbintiei pote conduce si voiumidiloci regulele Pinda lamurita pre inspeitatiie unei va da o valoire acestei gramatice reale; gramatice este, numeru la cari voru si prin rota impartasi, cumea acea luate gramatice, adesa, va sta strinsp mai din dooe parti; in acelu moda, multe sanossinti a limbei; cari esaminandu dora cu mai filologice mare analitica aceasta limba, impregiurare, in urma cuprinsulu deveni in insa alta (de nume insielu) inz gaseste limbe prima si tote cu incumca vericare parare lor medie unu conceptu asngata desspunea aptoaghete in mai multe ce A inca cate 2 cr. argintii pentru roata marcata io si acesta. - .