Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-09-16 / nr. 73
ji Măzva, Izrasioru, „AN I A. 1556. E Gazeta ese de doe ori, adeca, cughea si Sambata. Foie a odata temana, adesa: Mercurea. Pretiuioru este pe 1 anu 10 f.. pe diumetate a. 51. m. e inlauntru Monarchiei. ” PRANGLIGVARIBE. Megreser 4 7 pe anulu intregu tote poste la Pentru e. tieri straine 14 7 f. pe 1 sem., si f. Se prenumera g., cum si la toti cunoscuti nostri DD.seghesrondinti. Pentru seghie „retus” se ceru 4 cr. m.e Insclintiare de Prenumeratiune Gazeta Transsilvaniei dela 1. Tuliu si 1. Octobre 1856. Pe 6 luni 5 f., , j 72.p. 30 cr. m. s. in launtrulu Monagenhiei; si 7 f. m. s. (sep 2 îanti) in tierile neaustriace pe I. Sem. Prenumeratiunea se pote face dela onogatii nostrii DD. corespondenti si sprijinitori ai organului acestuia, si anumitu: In Ardealu; Fogarasiu la Dn. vicariu Leam Kirilla. Sibiiu: D. Andreiu Muresianu sens, gubernialu ; in Sebesiu: i. protopopu Zoame Deacu; Deva: DD. negutiatori Moldocani; Hatiegu: D. vicariu Stefanu Moldovanu; Alba-Iulia: D. Augustinu de Popu; Zlatna: D. protopopu Gregoriu Mihali; Abrudu: D. Ioane S. Siulutiu; Blasiu: Dn. Rusu, profesoru; Torda: D. prot. DL. Suncalei; Ciisiu: v. prot. Ioane Negrutiu; Siegla: Durgot Simeone Vosuia. Simleu Silvaniei: D. vicariu Demetriu Coroianu si D. protopopu Ioane Lobontiu; in Nascudiu: D. vicariu Macedonu Popu. In Regim: D. protopopu Mihaile Crisianu si D. bis. J. Maieru; in Mures-Osiorheiu: D. negutiatoriu Filepu; in Gy. Sz. Miklosiu Dn. protopopu Aarone Boieru si alti binevoitori. In Marmatia Sigetu: Dn. prot. Ioane Mihali; in Baia mare: D. Sf. Valeanu, prot. in Ardusatu. In Poceaiulu Ungariei: D. Mihaile Fagarasianu. In Urbea mare: Cancelaria Diesesania; Beiusiu: D. directoru gimnasialu; Sagso: D.Joanue Munteanu, Banatu, Lugosiu: Dr. Zove Popoviciu si Demetris Poravitia negutiatori; Temisidra: Dn. Julianu Ianculescu, Translatoru gubernialu; Aradu: D. Atanasiu Sdudor, Dr. de medicina; D. advocatu Arcost s. a. In Bucovina: D. Aarone Purnarulu, D. Danu si Il. Porumbescu. In Moldova: D. Z. Tautu si Libr. Codrescu et Petrini Se pote prenumera si pe la posta prin s. g. agentii. Bucuresti: Dn. Librieriu nationala Alessandru Damitopolu, Campulung: Danii Frati Rucarenii. In alte ogasie prin posta agentiei se pote trimite deadreptulu si primi din inaltii. R. eu. Domni susu insemnati se goava, ca in interesulu publicitatei romane se binevoiesc a a lua asupra si si pe ctitoriu misiunea de sprijinitori ai diurnalului acestuia. 1. Praes. Nr. 9077. Sect. 1. 1856. „La imputenirea s. r. ministeriu pentru cultu si instructiune din 9. |. e. Nr. 13514 a aflatu cu cale a conferi postulu de directoru ssă- Iploga normale din Brasiovu, ce veni vacautu prin inaintarea lui Godefrieda "Thomas, docentelui primu dela scola normala din Sibiiu, pl. Kovács in cunttelegere cu Escelent. Sa Domnalu episcopu Ardealu. Sibin, in 20 Septembre 1856. Dela gubernementulu s. r. ardeleanu. .. si pe auscultantulu din Ardealu ri bunai in Via -- Maiestatea Sa s. g. apostolica cu resolutiune preanalta din 8. Sept. a. s. a binevoitu a darui pe gendarmulu Ioan Horarea din regim. aluzie, in recunoscintia, ca a scapatu doi prunci din periculu intetiitoriu de focu, cu abnegare de sine si resemnatiune, cu crucea de argintu pentru merite. Vincentiu Michelfeit, coniipistu prov. financiaru la e. g. directiune financiara din Brasiovu se denumi de covestista definitivu la despartiementulu directiunei financiare provinciale in Polonia. de Finnist gala de dreptate buna lu metagaericu Greser si Nicolau Biro a denumita in Ardealu Carl Barko, in Avriga Leopoldu Heinz pe adjunctii provisori de Ludovicu Brameshuber, Fride Sovarad, pe actualulu tride Partea oficiosa. 1856. Din spunarea arătărei oficiali a Domnului Arhiepiscopu și Mitropolitu greco-catolicu, Ilustritatea Sa Domnulu Ioan Alecsi s'a instalatu serbătorește de episcopu greco-catolicu alu diecesei dela Ghierla în 7. ale curintei și de locu a primitu cărma bisericească a diecesei în puterea deregătoriei sale. Care prin aceasta se aduce la publică cunoștință. Sibiiu, în 17. Septembre 1856. Dela presidiulu gubernământului c. r. din Ardealu, ditu inca alte dusi sudorile, inca Partea Neoficiosa. la sfersitulu iernei Iacobeni, care comunele dedere subserieri, scoli sa... BUCOVINA, dei. Punendune inaintea tribunalului sanssiintiei se ne judecamu intemeierea ssolelogu se rasteassa mai curendu, urma neau lasatu trecatoriulu, ce sperantia ne face viitoriulu vedemu, ca pe lenga cele 2 scoli comunale ce sau creata Asia se ocuparisesce inteligentia n6stra si eara scoli; insa opiniunea unde curgea odata miere Schmiick, si cu batranetiele sale si vointia poporului — ca produc centu care tiene mana pe plugu, care cu desteritate volvie cu ciera, tonde cu coasa perulu pamentului striga: „de nu sar scoli, pentru ca de temutu este, ca Domnistorulu scolitu se nu vie la indolentia, si se se apere de lucru, precum aiere constatedie esemplele de Dagre ce se dica seniorii la aceste? In septemana trecuta ne visita neobosite in tomna in 30. Augustu 1856. Unu anu scolasticu cu gratioasele sale serii treci sa trase zgotosoare cu fiecare comuna de chisinu spre tie pentru intemeierea in oceanulu diregatoriele, 17 scoli cumunale in tienuturile Prutului, Domnala protopresbiteru Cubicz si immultitu' senspmentui scalei poporale si sustienerea si linia A din tota si lapte, nu nearu trebui si presidentulu cu inanima tierei tr., sau ve. ce urseca eara pe la noi Dr. Vagons la revista a priimi deslagadascalului, tiera numai cu grebla sterganta in tiera, tote zilele