Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)

1856-09-27 / nr. 76

Ar. 26. Brasiovu, Gazeta ese de doe ori, adesa: Mercurea si Sambata. Fdiea odata re sertemana, adeca: Mercurea. Pretiu loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate a. 51. m. s. inlauntru Monarchiei. E Pentru tieri straine 7 f. pe | sem. si pe anulu intregu 14 f. Se prenumera la tote roste s. g., cum si la toti cu noscuti nostri DD. corespondiuti. Ren tru seghie „retiu” se ceru 4 crm. s PRANSSILVANILIE. Monarchia Austriaca. Pariea oficiosa. Ministrulu de interne, in conttelegere cu ministrulu de justitia a denumita pe judele scaunalu din Muncatiu, Carl de Balogh de assesoru lu tribunalulu urbarialu de prima instantia in Sigetulu Marmatiei. Pressedintele curtiei apelative ardelene a denumitu pe servito„riulu Marutiu Schandorf, pe diurnistulu Nicolau Popp, Norbert Dudzinschi, Carl Konig si Daniele Nagy de accesisti tribunalului prefectu„rialu si ad. Schandorf si Nagy pentru Broos, Popp, Dudzinski si Do„nig pentru Brasiovu. Baltea Neofficiosa. BIANATU. Instalatiunea primului episcopu gr. c. alu Lugosiului. Pretrimitu calatoria Esc. Sale D. Metropolitu catra Lugosiu, ca unu ce istoricu: Escel. Sa D. metropolitu inca Marti dupa amiedi adica in 4. Septembre v. a pornitu din Blasiu luandu lenga sine in suita pe Danii canonici T. Cipariu si S. Papfalvi, si pe unu secretariu, si petrecandu noptea in Alba-Iulia. Mercuri pe la amieadi a ajunsu in Orestia, — „carea este cea dintaiu parochia unita din drumulutregii tiitoge de nowa diecesa a Lugosiului. Aici o pofta de ondre vatita intru onorea marelui pastoriu sau redicatu la marginea orasiului, eara protopopulu locului, cu preotimea si multimea omeniloga, representantii comaneloga de prin pregiuru sau primitu in leuntrulu orasiului cu soventu de bunavenire, carora cu parintiesci cuvinte respundiendule au petrecutu tempulu amieadii acolo, dupa amieadi in Spinu Gap intimpinatu la pofta de cndre in capetulu satului redicata paroculu locului cu toata adunarea poporului imbracatu in vestmintele preotiesci, cu crucea si evangelia a mana intre vivate de bucurie, carii priminduraghintie ssa binecuventare intre urari de calatorie fericita sau somitata cu ochi veseli pene ce sau departatu dela ei; eaga dupa 5 6re sera sau argumeata de Hunidora, locuintia odiniora a marelui Erou dela „porta de feru, aici i sau pretrimisu Esel. Sale husarii Dlui prefectu montanisticu Ant. Szancsali ca premergatori de cndre, eaga la bariera forului era redicata o roata de onoare cu inscrisulu: „Bese Lasegdosu Magnus.i Aici lau intimpinatu protopopulu locului cu o salutatiune rondegoasa cu mai multi preoti imbracati in ornatu besaricescu, si toate deghegatoriile locale, si intre spnetalu campaneloru dela toate besericele sonsomitata de multime au intratu in beserica, unde au trenutu o aventare la adunare plina de raghintie ssa dragoste, si de prea intielepte indemnuri, sau intimpinatu si 4 fetitie imbracate in albu cu cununi de flori, dintre carele una, fiica protopopului, rostindu o cuventare „scurta inse bine nimerita, iau oferitu marelui ospe cununa spre obtazia nepregatita: „Aici au petrecutu noptea Mercuri spre Joi; - eara Joi dimindtia la 6 ore au pornitu catra Tiega Hatiegului - talentulu selu slassisp si leaganulu nostru - si ajungandu la Silivau siulu de josu, preotii imbracati in odesdii cu rorpaghete ambeloru Silivasie Gap cuprinsu cu vivate si salutatiuni de bunavenire, unde intre gratiose spuiite binesaventandui sau departatu satga Hatiegu. In Hatiegu la marginea intrarei in orasiu era redicata o roata de onoghe cu inscrisulu: „Vaspgate si te veselesce incepatoriulu pastori Iogi”, aici sta de indemana vicariulu cu 20 preoti imbracati in odesdii si cu tinerimea scolastica si cu altii adunati, si dupa ce cu treascurile sau datu indoite salve despre apropierea celui prea doritu si prea veneratu parinte, si vicariulu salutandulu cu o cuventare scopului si locului consantita, Essel. Sa au rostitu catra adunare unu cuventu energicu. — " Apoi intre cantarea indatinata „Imperatulu Ceriuriloru““ si s pnetulu samranelegu dela 3 beserici sau petrecutu in beserica, aici din nou au cuventatu la adunare o dulce inse forte multu spmranitogie cuventare, intru carea au agatata cum Ddiep din a sa cerusca economia au renduita ca deosebite toroaghe de deosebite confesiuni se locuiesca acesta tiega, ca acestea una de alta desteptanduse, si animanduse spre totu ce e bunu se se iubesca, eaga nu se se urasca intre sine. De aci la casele vicariale sau cuprinsu salatatiannie de bunavenire dela toti demnitarii aflatori in locu, si sau tienutu prandiu » carele si Maria Savn. Ladislau Norsea subiarbatu atu tienutului acestuia au luatu parte, si au redicatu toastele consvete, carora au urmatu salve de treascuri, si vivate entusiastice dela cei de facia cara afara au cantatu tinerimea scolare aiii insantatoge spre acestu scopu intocmite de C. D. Sim. Ulpianu teol. abs. si profes. la ssoala pregatitre de aici. La 2 page dupa amicadi Escel. Sa au pornitu la continuarea salatoriei sale prin Totesci, unde o multime de poporu de ambe sesse insiratu de ambe partile drumului avendu in fruntea sa pe parochii din Totesei si Pachisia in ornatu besericescu imbracati Gap cuprinsu cu „Se traiesca la multi ani fericiti“; - poporulu Carnesciloru la crucea satului sau intimpinatu; - eara satele Ostrovu Pesceana si Pescenitia laolalta adunare au redicatu roagta de cadre in drumu la crucea Ostrovului, si intre alte de verdetiuri intr'o serie lunga au cuprinsu marginele drumului si cu prapstele si preotii sei in frunte si au descoperitu amoaghea fiessa; aici parochulu Ostrovului C. D-I. Hubitia au tienutu unu cuventu de salutatiune scurtu bine nimeritu, eara Escel. Sa respundiendu in cuvinte pline de parintesca iubire, sau binecuventatu pre cei adunati, apoi suindu in careta dupa 3 ore au ajunsu la Gradisce numita re candu Sarmisegethusa, apoi Ulpia Traiana. Aici leaga maretiele ruine ale Amfiteatrului era o roata onorifica frumosa cu acesta Emblema inscrisa: „Întru tine gloria si invingerea noastra” alusiune la Isus finla lui Navi, si deasupra ei simbolulu intreiteloru vertuti teologicesci. Aici toioagele din 4 comunitati Clopotiva, Sgadisse, Hubitia, si Briazova cu 5 parochi besericesce esornati la olalta adunate astepta cu sâte, ca se vadia si se salutedie pre parintele loru, si cum lau vediutu uimite de bucurie nu vrea mai inceta cu vivatele;eaga clericulu Sim. Uipianu au rostitu o cuventare — caria Escel. Sa au datu unu respunsu minunatu provocandu la ruinele strabuniloru gloriosi, carele si intru acesta desadensia arata marimea spiritului loru, ca si densii se se nevoiasca intru prefacerea sa spirituala a cresce mari, pe carea apoi nici o injuria a tempuriloru venitóre nu o potu umili, apoi Escel. La pedestru au calcatu preste acelea ruine maretie pasindu preste amfiteatru, si intrandu in cetate pene la desvalitele fundamente ale casei pretoriale. De aci au trecutu prin gradini la casa parochiala, si acolo au privitu mica colectiune de antichitati a prememoratului ales. teologu Ulpianu, eara de aci sau dusu la desvalitulu Mosaicu, si de acolo dupa 4 ore sau suitu in careta spre asi continua calea prefipta, remaindu intru prea nobila anima a Es. $ufundu intiparite acelea martire ruine ale fostei straluciri romane, Domnitoriloru lumei. (Va urma.)