Gazeta Transilvaniei, 1859 (Anul 22, nr. 1-59)
1859-03-26 / nr. 13
Mr 23. Gazeta si Foiea este regulata o data pe septemana, adesa: Megcurea. — "Pretinlu loru este pe 1 anu 10 f., re diumetate anu 5 f. austr. inlaintrulu Monarchiei. Brasiouvaa, A Pentru tieri straine 7 f. 35 cr.per sem., si 14 f. 70 cr. pe 1 an. Se prenumega la tote postele s. g., cum si “la toti cunoscutii nostri DD. corespondinti. Pentru serie „petit“ se ceru 8 cf. val. aprig. 1559 TRANSSILVANIEI, Monagenia Austriaca. Partea ofisioasa. ORDINĂCIUNEA de justițiă și de finanțe Noembre 1858, pentru toate țerile imperiului, in carie în aptivitate regulământulu de npra piară din 21. Mais 1855, prin kape legile din 9. Fauru mi 2. Augustu 1850 ce aplică au unele apte notariali. Despre modulu cum să se aplice legile din 2. Aug 1850 au antele notariali pn țerile imperiului, pentru regulământulu de potariatu 94 op ca întrodusu 1858 (bul. imp. Nr. 23 minicreprenetoarele: temeiulu dispuseciuniloru de aceste legi pentru indicatele apte legali ca dară (beul imper. Nr. 7. Februariu de justițiă și de finanțe ordină, pe fa at 1) Determinăciunea postului tamoale 74 alu legiloru din 9. 2. Aug. 1850 ce va aplica nedeplinu, alătura norapii puși ne temeiulu regulământului de norapiară cătu mi la antele notariali suscepute de ei. Oblegăciunea notarului spre a pecninde ce pa mărgini înse numai deadreptulu, e supusu tapcei deadreptulu, atunci notariulu pa fi detoru nămai agare arătarea, despre negoțimântulu juridicu, la oficiulu competinte spre demăsurarea alu pua o face în terminulu ptătoritu de $ 44 de pe aptulu notariale. Despre ateste va căpăta brațevenință, pentru înplinitu acestă obregăciune. Făcăndu notariulu arătarea în terminulu legale, nu va mai fi respunzătoriu pentru tapsa, ce e de respunsu deadreptulu ca să o respundă, afară dacă elu aptului notariale făcutu a însemna, ne originalulu pe documintele or scriptele, despre cari se face memorare în aptulu potariale, or la cari se refereră în acesta documuntu potariale, or ce acele, predau spre sup păstrare), tapse, cari suntu de respunsu după indicatele le și, ca core opuneu legalei detormți de tapse, atunti norapisaă ce a îndrepta după $ 92 alu adesea indicateloru legi. 3) În privința documinteloru și a esibiteloru, compuse la cererea părțiloru, în cause necontraverse, în privința căroru norapii suntu supuși Aa tote detorințele procurătoriloru jurați, ce voru aplica dispusetunile §uloru 44, ai legei din voru b) Ti, 2. Augustu 1850 mi de a oi vorba de fapsele deadreptulu, are valore cele însemnate mai în susu, negoți mintele, trece peste 20 fior., atunci aceste apte se voru compune pe hărtiă timbrată mai înainte cu timbrulu normale (§ 3 alu ordspăciunei din 28. Martiu 1854, bul. imp. Nr. 70). Ear în locurile, unde nu se va fi află ndu vănzătoriă de timbru, împuterită spre a vinde necesariele marce de timbru, aptulu notariale de succeputu ce va pute suscepe fără a corespunde mai înainte tapsele timbrari, înse aceste voru căta ci fiă respunse în terminu de optu zile. În acestu casu, supratimbrare e reserbată numai oficieloru de dare (§8 alu ordinăciunei din 28. Martiu 1854 - bul. imper. Nro. 70). Dacă tapsa demăsurată după scară va fi trecăndu peste 20 f., atunci aptele notariali se vor suscepe pe hărtiă netimbrată. 5) Timbrului de 30 cr. v. austr. voru fi supuse: a) aptele notariali despre negoțiminte juridice supuse tapsei percentuali; b) aptele notariali, prin vr'unu documantu privatu înființatu mai dinainte ar fi să capete caretatea de documentu notariale, fără ca să ce facă vr'o strămutare în drepturi veru obregăciuni. De s'ar fi făcutu asfeliu de strămutări, atunci detorința aptului notariale de a respunde fapsa se va dejudeca după Ș$ 35 și 38 ai legiloru din 9. Fauru mi 2, Augustu 1850; s) toate protocoalele, cari e detoru a se suscepe notariulu ne temeiului 86 alu regulământului notariale din 21. Maiu 1855, dacă nu voru fi fiindu totudeodată documinte juridice, prin care se transpune, niște avere, or se întărește vreunu dreptu. De aici se face estepciune în privința protocoaleloru despre legalizarea de subscripture, în privința cărora ce Ba obserba dispuseciunea 11 alu ordinăciunei din 28. Martiu 1854 (bul. imp. Nr. 70). Legalisarea mai departe a subscripturei notarului, care întreprinsese o legalizăciune, nu va fi supusă la tapsă; d) scriptele notariale autentice și copiele și estraptele date de pe aptele notariale, fie ele compuse de oarecare notaru or de cătră vr'o arhivă notariale; e) Copiele cari se dau părțiloru după documentele date notarului spre sup păstrare. (Va urma:) minietereloru la acele casuri, nice nu în arătare cap Febr. mi dicu, care miteloru va Dacă aptulu se va fi detorut 2) Ea cari capătă 9. Febr. mi 4) Căndu, fi din: 21. Maiu 1855 cu patenta împărătescă din să ce poată legitima or și căndu, în cari tapsa nu referindu 'i se va pute împune oblegăcunea notarului de care tatea aa aptele se de de e de la unu legi, pe lăngă alăturarea unei copie vi dechiăratu de bună elu, va ecrinde aptu ce timbrulu pusu juridice supuse aa tapea demăsurată după scară, cari voaiă la aceasta. Oadecum că tapsa nu va feliurile de Decumva nu 4 și 74 potariali din 27. castă, următapsele prescrise negoți mântuluriautentice netimrespunsu au tate tapsei. Acestă arătare prin deopre a și urmare și Partea neofisioasa. TPANCIABANIA. Brașovu, 24. Marțiu v. Focu, timpurii alte mai multe. În Jopea trecută, seara nega 8 oare dintr'odată ce văzu totu Brașovulu alarmatu de lumina focului ce se retrângea de pe coastele munțiloru și coperișele caseloru. Și cine ardea? O stradă romănească întregă din susu de beserica romănească din Brașovulu vechiu ce află dintr'odată în mai multe colțuri arzăndu, și fiindu ajutatu furiosulu elementu și de aripile vânturiloru, care încă se conjuraseră în perdiciunea germaniloru suburbani în vr'o 3 oare mistui aproape la vr'o 60 de edificie economice și case. Era tristu lucru a auzi văiegările, că mulți nu și putură măntui mai nimica din repegiunea focului. Arseră și vr'o căteva vite mari, rămători și totu ce fu de lemnu pănă 'n fața pămăntului. Foculu eși din maierulu popii să se ocu, mi departe de dânsulu ci mai încinse alte focuri cam deodată. Lipsa de apă și de stăngători era mare, și cu atăta mai mare fumi dauna cășunată. -