Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)

1860-11-19 / nr. 53

19. Coemmie 1860. - Gazevășai Fâiea este regulata o data pe septemana, adeca. Mar­­iia. 3 Pretiulu loru este re 1 anu 10 si, pe diumetate anu 5 f. austr. inla­­intraru Monarchiei. a Pentru tieri Straine 7 f. 35 cr. pe 1 sem., si 14 f. 70 cr. pe 1 an. Se­rghe­­numera la toate rostele c. r., cum nostri DD. la toti cunoscutii si soghestondinti. Pentru serie „retit” se ceru 8 cr. val. aprig. TRANSSILV­ANII.­­ Monageni­a Austriaca. Uniunea Transilvaniei cu Ungaria? b­ucuus Toti romanii transilvani sciu, cumea de cate ori s'au facutu in­ desgsaghi de cointielege:e patriotica si frati6sca unirii Trausilva­­ cuvinte intrecurmanduse, in­cercarile remasera fara cunoscu, ca opusetiunea ce au facutu romanii pentru ca deea transilvani la uniunea cu Ungari­a trase asupra loga cele mai cumplite rele ale prin resboiu civilu; uniunea, vei caută bine, la lumin­ a­sele principale din care au purcesu resboiulu civilu intre noi, si 'Transilvani'a purcesu apoi cum ca romanii transilvani au trecutu in anii 1848/9 “reactionari, de venduti si respenduti bujucurele vomnite asupra nóstra prin presa pamentena cele din urma afla chiaru si intre romanii transilvani o mica partita de anionisti, datorintta de de a o elamina in cugeta curata si in frica lui Dolica, de a ne in­­trebă fiecare pe noi insine: „care sunt acele temeiuri, pentru care voimu sa nu voimu uniunea cu Ungaria ?**­­ Acesta datografia ara­­ta in dilele nóstre cu atata mai greu asupra romaniioga a domni o forte gre­­ea si in an. 1848 ca din chiaru­ seninu,­tin partea mai mare a natiunii magiaro-secuiesei din Transilvani­a cu totulu noua. Se marturisesca acesta multimea aseloga aristocrati de man'a doua si a treia, pe carii totulu sagiosa, noi toti blastamandu uniunea,­­fire­­că pe uma ce lea rapitu iobagii, cieciuielele si­­ mosiile. Din partea romaniloru unu micu numeru alu loru, care t anii 1847/8 urmaria rasp din pasu acea lupta ferosa ce r.­ intre lui Kossuth, au sim­titu „de timpuriu lumea scopulu acesteia a face o sosiune (contopire totala) austriaca, precum eagasi a taragoga tegitoeu, odini­­­ oga vasale sogonei unguresci, a trage tota rotestatea la sine, . in Aprile 1848 a si urmatu, apoi, asta, apoi a se smulge sa iutemplatu in dieta dela Debreczin (19. A seca tele de mai nainte stogsese decretarea si sanstionarea unora legi, de­­stinate a desfiinttă in cursu de diece ani orice alta nationalitate gene­­tica si a­legă castigarea de drepturi politice nemidilocita de inversarea limbei magiare, asta acei barbati romani trenea aminte prea bine ase­­menea mesuri tiganitoate si umilitore de nationalitati, se infioga totu­­odata de idea de a'si la anu resboiu revolutionariu rognitș deadreptulu in contra principiului monarchicu, despre carele numai orbulu nu putea se prevada, si ei europene, carea nu se putea­u dumeri nici cu republica alba, ne cum cu cea rosia. Intre acestea sosira dilele minunatei adunari nationale dela Blasiu din 45./3., 16./4. si 17./5. Maiu In conclusele acelei adunari despre uniunea Transilvaniei cu Ungaria la rant. rulu decretu nationalu: „16.) Natiunea romana cere ca conlocuitórele natiuni nicidecum se mu­ta la desbatere causa uniunii cu Ungaria, pene sanda natiunea româna un­ va niei cu Ungaria; atunci natiunea 16 se află cu­­ votu deliberativu si decisivu in sameg­a legislativa; fara din contra deasa dieta Tran­­silvaniei ar voi totusi a si lasă la pertractarea aceleiasi uniuni de fara noi, romana, protesteza cu­ soleni­­tate. .. dia . . i­n­cena pi Se siteassa oricine asesta desgetu nationalu cu toata sagheaminte: acelasi nu sorghinde o gesringere neconditionata a amianii mai nainte de densii se [sa recunoscuti de natiane autonoma alaturea cu celelalte si se li se des­­chida calea de a luă parte la desbaterile camerei legislative prin­ de­­putatii loru cu votu deliberativu si decisivu, ea sa ridica cu protestu. Si pentru romanii voia sare cu mai nainte de orice in acea causa, se afle conditiunile, pe langa care Transilvania era se se une­­sca cu Ungaria si de care romaniloga trebaiea se le pase locuitorulu transilvana la aceea. Uniune personala, adica se aiba ambe­tierile ani singuru suveranu, precum ilu litura, de rege, eara nu si de mare principe; eaga incolo se ghemana tiega cu autono­­mia sa, cu dieta sau uniune ce se scu­mai oamenii cu acea­ uniune fatala?! Alu doilea, ca acea uniune ar [i sinonima tosma cu imregati­a ceru­­lui, cornulu prisosintiei tuturoru bunatatiloru lumii acesteia si acelei cistoge, totusi ere preste tota intipuirea pmilitora si injositoru pentru o natiune de 1 milionu trei sute că vreo trei sute aristocrati­i mari si mici alesi mai toti de atunci si cu vreo 22 deputati bulgari parte mare tegoghisati de g­­ene­­tele : „m­io vagy halal“, vite de sogne siu de precum acea­ partita credinse in adeveru ca va putea urma. O asemenea credintta pentru orice dieta, natiune reghistiosa in supremulu gradu, trebuiea respendita, sfarmata, nulificata cu orice pretin­­deaun­a recursera asprga'i la grati­a si digertatea Suveranului, unei diete revolutionare, carea conchiamata pe temeiulu legiloru electorale si numai cu atributiuni legislative, se preface dintr'odata in conventu­rea corpu revolutionaru, ca fatia cu diplom­a leopoldina, fatia cu uni conlocuitori, indata nnei cu Ungaria discusiunea dupa puline La toti ne este Acestea sunt totu cu sata ca tinsa nespnsesintia­tii loru din Principate sunt cu trupu cu sufletu loru loru, cum nu in uniune ar stă taria. Si age se­ria romanii transilvani in adeveru­nionisti, demu­­lde'a sce din dreptu, acestia precum uniunii o causa cu partită lui Szesnenyi ce am ajunsu ii audamu la cestiunea si este: nici unu se nu resultatu, cunoscutu, ca partitei uniunea ce se mai fi este sinonima cu­­ libertatea, a a ascundemu in an. 1848 asia si astadi se Apr. 1849). Deci fiindca totu partita atatea a ne reculege mai s­ tiene mai restaura sarpia a tosta momente, virtosu care asupra Ungaria ca intre romanii re atunsi tosma unionistice istorica, a ne­la prim'a inteptatura de ochi semana in caracterulu si in vointi'a loru ca, din spase virtosu cu Ungaria imigosretata strutionulu, uni si ungu­­a A A precum seu mai Toti connationalii nostrii natiunea asta, dilei, un­a din t­­susu atinsei cestiuni, pentru uniunea tieri­­precum a esitu­ase­­si Ven­asia din Ungaria De aici a si straina. In imperativ­a transilvani, pe candu fra­­obstinati antin­­de sub cas­a ai despotismului; de aici nu sufere nici cuventulu uniune, ca lui Kossuth fusese aceea, carea impunu magiara? Se in si­re­­a ; che­­spunea in pltim­a analisa tute aristocratiile celu mai naltu, presupunendu celu mei din acestu pamentu, noi dice in scurtu, capastru, a se lua va si chiaru romanii si fusiune, scu numai unu Alu treilea, i aparatu a intreba, de satga de catra partea cea si natiune sonstitata si organisata ce voru urma vede natiunea loru ogesiețm de limanu insa de pretivdu cu cestiunea uniunii au si astadi, insa cu ce si cu gubernulu seu ca atatp mai putina se'i duca transilvani, chiaru si in starea recunoscuta legalitatea dietei transilvane in acelea tata acesta despre ei stu mai dreptu, pururea felu la pertractare o singura cu ce felu ca pe teroristica normala scapare pentru potea separata; angajata toti suveranii, in contra loru, o natiune ei recunosce mai tota nisce la mare desbatere, a se lasă oage aseasua? mii suflete de fedegalisma, statu, pe care de earga a burgea­­­ Pransilva­­nu gradulu lea desge­­totp­­apasata pe leg­alitatea numai urmata, sfanta dreptate, ca Antais, pentru­ ca din contra Au nu avea totu dreptulu atunci, are si astadi mai trebue­re ca se spunemu, spunea de ds uniune ega ci ei se ved­i se ragu­t­a teroristica tota romanii a lucruriloru niciodata nu au ca la .

Next