Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-09-16 / nr. 73
308 M ai „ Comitatulu Carasiului, niu, si asta dupa ce comitele sprgemn îsi dede cuventulu de onoae, ca in sesiunea de mane se va lua cu buna seama motiunea la pertraptare, se induplecara romanii, a asteptă si pana mane. (Va urma.) În somiatala Carasiului dupa o lupta morala grea s'a introdusu, cum, scimu, de limba oficiala, limba romana! Inca in 15. Augustu a. s. au fostu convocati de sarga somitata toti membrii comitetului la congregatiunea generala tienenda in 4. Septembre in Lugosiu,pentru alegerea oficiantiloru la tribunalulu îndesiaghip somitatense, sau sedghia. Asia intrelegintia romana din Lugosiu rediendu, ca tote luptele pana acum facute în privintta introducerei limbei romane de limba oficiala in asesta comitatu curatu romana, au fosta desierte, se cointiesesera intre sene, intru unu cercu mai strinsu, din causa, ca, nu cumva observandu inimicii tendinttele loru, se i eluda si de astadata, — ca se se mai incerce inca odata la asta congregatiune, a aduce pe tapeta cestiunea limbei, si aceasta se o lasa intr'unu modu parlamentariu. Asta in 4. Septembre adunanduse comitetulu forte numerosu, dupa ce la 10 ore demineati a se deschise siedintta, prin Domnulu somite supremu Soredo, se redica vice-comitele primariu loane Fauru, fostulu ablegatu la dieta Ungariei, si desfassara în limba romana, cumea eru cu ceilalti deputati ai comitatului se dusera inainte de 4 luni la dieta conchiamata prin Maiestatea Sa in Pesta, cu acea srerare, ca voru rote ce lucră spre binele patriei. Samsa s'aru fi desbatutu acolo obiecte forte rondegoase, intre care si intrebarea nationalizatoru, inse durere fara resultatu. Elu inse aregudia resultatulu dela dieta ce se va sansniama de nou. Insa nossi intie adia, ca elu, si ceilalti deputati si au ocupatu eagasi posturile sale de mai inainte ca oficianti comitatensi, si se resomenda banetointiei comitetului. Atunci si Îna cuventu D. sanomea Andreiu Liviu, care dupa se bena, vonest torobb. Nagarodzic” (ba ei, cată pă ce prinzări ? o se insarcina D. notariu prim. on. Aureliu Mamețite! Întrebare, oare căndu apă începe magazii a prinde romăni ca în anulu 1848, ce resultatu aru potea aștepta? Cum learu umbla?! — Altulu a proiectatu alegerea membriloru comitetului comitagensu, declarăndu însă unu maghiaru, că romănii doară nu aru pricepe ce este comitetulu, au provocatu pe unu romănu Popoviciu, parocu răs, din Stremți (Diod) ci esplice la romăni vorsa „„komireră** Popoviciu a wi esplicacu, mie pu vorbirea dănsului a întrebatu, oare dansue romănii au protestatu în contra marcalului și nu suntu de față, potea se va alege comitetulu seu ba? Mariapii, seu nu au priceputu, seu n'au voitu a pricepe, că nu respinseră pimiea. După aceasta a vorbitu D. Kemeny Istvân, dănsulu seu că nu la lăsatu trufia, seu că nu a voitu a recunoște, că dănsulu la marcalu, unde trebuia să vorbească cu romănii, nu are de a verbi cu iobagii săi, seu că nu s'a pututu în limba romănă bine esprima, italiane, . 90 - intr'o cuventare ssputa arata, ca nationea romana din comitatulu Sacă altufeliu mișielulu ce totu mai lungește) - iată capete agasinlui, care lespesseramentala siesta clasicu, si de atatea ori scaldatu in sangele strabuniloru sei, e cea mai vechia natiune in acestu comitatu, de mai multu de 17 sute ani, spunea ea formea din pre ramentulu acestui comitatu nu numai cea mai vechia, prin urmare dupa dreptulu istoricu cea mai indghertatita, ci dupa cum e evidentu dlosumentatu totu una data si cea mai numerasa , ba sta in majoritate absoluta intre celelalte natiuni aici conlocuitore, prin urmare e si cea mai puternica natiune a acestui somitatu, sa isa deusa in poporatiune porta cele mai mari grautati, si difera cei mai multi recruti la armata, pre densa in merite pentru tronu si patria nu o intrecenese o natiune, prin urmare densa in tote aste e cea deantaia, ori unde e vorba de sacrificie si contribuiri; asta nu potesi, decatu in gradulu sela mai inaltu dreptu si ecuitabilu, deasa va incepe se mai rea si densa odata parte proportionala la binefacerile vietiei de statu politice si nationale. Dupa aceste principie stu motive si setesse prelaudatulu D. fanomen Liviu In privintia introducerei limbei romane de limba oficiala in somitatu motiunea sa. (Vedio in Foia clitoghia. C.) Dupa setigirea acestei motiuni D. can. Andreiu Liviu si depune motiunea sa pre measa presidiale, si pretinde, ca numai de fata se se die la desbatere. Aci e de insemnatu, ca comitele supremu la aceasta se turbura, si inca in oporarea motivelora D. canonicu Liviu pentru motiunea sa fi prelaudatulu D. sanonist intreruptu prin comitele supremu, dicundui, ca dupa regulele parlamentare nu e ertatu in rag Iamentț a se seti, fara numai a recită , la sagheta reflepta D. Notariu prim. eu, Aureliu Maniu, ca motiunea totudeauna se setesse ori in ce parlamentu. Dupa setigea motiunii dise comitele supremu, ca o astufeliu de motiune nu se pote priimi, finda ca D. sanonisa Liviu debaiese si tiragessa motiunea sa, ca asta lasage membru din somiteti se roata avea in mana cate ana e semplariu, cu atatu mai virtosu, fiindu ca densii nice n'au visatu, ca va se se faca o astureliu de motiune si inca tosma inscrisu. Atunci si lua cuventu D. notariu primariu somitatensu Aloisu Vladu, si demonstra, ca motiunea facuta din partea D. sanomen Liviu, nese desata nu e in sonta reguleloru parlamentare, ci din contra, torma consana cu acele regule parlamentare, caci si in parlamentele dietale, desa cercu starile suntu de asta, inca se facu motiuni in scrisu, ba si cu cuventulu; apoi in congregatiunile comitatense, nege ca au fostu canduva in usu, câ se se faca motiuni tiparite» apoi in motiunea aceasta si cu atata mai vertosu n'a fostu necesariu, ca se se tiraghessa, deorece obiectulu acesta e cunoscutu tuturoru membriloru acestui somitemu. Motiunea se primi, inse comitele sprghema de citară , ca numai dupa unu temra de 24 ore o va lua la desbatere. Acum 30 de oratori romani regogaga, pentru că motiunea numai, decatu in asta sedintta se se ice la desbatere, candu ia fine vice-comitele primariu I. Fauru, propune, ca unu ce impaciuitoriu, ca dupa ce motiunea e stilisata in limba romana, si pare ca se afla intre membri comitatului si de aceia, carii n'au deplina cunostintta a limbei romane, asta aru li bene, ca motiunea se se traduca si in limba maliaga, precum si in cea germa na, si pana la sesiunea de mane se se puna in oanselaghi'a somitatense, că se arota seti ori care aga voli dintre membrii comitetului; și cu traducerea motianei asia mi a începutu vorbirea: „Îmi pare bine ki potu vorbi cu iobagii mei,?1 apoi s'a uitatu în lături, și răsbindu, grăia cătră maghiari: „Eu voi vorbi și romănesce, limba romănă însă e atătu de mestecată Cu aceasta congregațiunea s'au cu vorbe franceze și poporulu mpaziu, și toți îndreptățiții s'au dusu după prănziu acasă. Regim în 12. Septembre 1861. (Urmare din Nr. tr.) Pentru lefele amploiațiloru s'a primitu propunerea D. Tisa Laslo, kasă ce scotă prin contribuiri de bună voie și aristocrații și suferiseră o sumă de 1500 fr. - Căndu veni la tapeta întrebarea: cum e de a se ușiura scoaterea dărei prin esecuțiune, unii arară a face adresă la guvernu și a cere dilație, alții relaclare. - Ultra absoluiștii declarară ori ue dau în privința scoaterei dărei ilegale de anticonstituționalu wi ilegalu, devi ce isi Decursulu congregatiunei mareale a comitatului Albei, tienuta in Aiudu 16 Sept. a. a. (Urmare din No. tr.) După aceasta a vorbitu Syagmati Samuel, mi fiindu că protestele romăniloru au fostu cu înțelegere pe unu temeiu rezimatu și conceputu, a pusu întrebare: oare ce poate fi, de în toate protestele totu asemenea sunătoare espresiuni cerescu? - mai mulți au respunsu, că unulu trebuie să fi. gătăulu celu mai mare, și că dela dănsulu apoi să înformează cei mai mici buito gătăi. Vorba buitogătău a datu prilegiu la înfocatulu solgăbirău Bocicai de a'și vărea veninulu în contra buitogătăiloru; dănsulu (amaru de elu) cugetă că toți aceia, carii nu se unescu cu dănsulu în principe, suntu buitogătăi! În vorbirea dănsului a doka apară, că pn totu satulu suntu numai 2 — 3 buitogătăi, și că dănsulu cea mai mare parte a buitogătăiloru în solgabireiatulu său pi cunoaște, a proiectatu deodată, că buitogatăi romăni să se prinză, poporulu maghiaru a strigat „chegrges”e (sine), Zeic Károly a răspunsu, că prinderea buitogătăiloru nă este astăzi obiectulu congregațiunei; poporulu însă a strigatu: „vagy igen! be kell fogni, mert, dhiluminare alu statului, din care pe totu satulu va oă cază 2000 ar. și întrebă pe romăni care nu aru mai bunu. După acestea s'au cetitu din și mai bine a se împluiui, mi pn locu de e plăti căte 2000 ar., a cumpăra 2000 ferdele de bucate? — zice mai încolo, că tote acelea ordinațiuni, ne a cărora leasă lucră congregațiunea presentă, suntu dela înaltulu guvernu, să nu crează dară poporulu romănu la alții, carii apă voi alu amăgi cu resplicări întoarse ale ordinațiuniloru; - a comăndatu deodată la totu poporulu obediența cătră prepuși, împlinirea porunciloru, pace, ci speranță pentru unu cunoscutu, că membrii viitoriu una listă numele membriloru comitetului comitatensu (nu să știe de cine aleși!) și niminea contrazicăndu, au strigatu maghiarii „elgenec.” Comitele au facutu comitetului să voru conchiăma că nu mai în grabă, și atunci se va săvărși alegerea oficialiloru. - oară după acătu înșii maghiaru. - Vorbindu romănii pu o pricepu” - răude mai încolo pomenește unu împrumutu închisu aa una