Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)
1862-06-30 / nr. 51
GAZETA TRANSILVANIEI. Min. 51 ffirasiovu, 30. «fini in 1803. Anum VW. (iazet’a esse de 2 ori: Mercurea si Sarobet’a. Faiea una data pe septemana, ■— Fretiulu, pe 1 anu 10 • v. a. Pentru tieri esterne 15 .sun.pe unu anu sdu 45 doidieceri, or 3 galbini si 3 doidieceri mon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r., si pe la DI), corespondenti. — Pentru serie ad. de 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru 8 er. Tacs’a timbrata o 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se voru mai primi publicări MONARCHI’A AUSTRIACA. s 3 teiiturile §i spesele publice ale tieriloru care seierni de coroana Ungariei. Deca cestiunea finantiala a monarchiei austriace este intetitoare si ardietare, apoi de alta parte publiculu incai nu mai are dreptu de a murmura, cumuca bugetulu statului nu s’ar face cunoscutu intru tóate ameruntele sale, pentruca decandu sta D. Plener in capulu finantieloru austriace ca ministru, de atunci s’au descoperitu tote scăderile si nevoile vistieriei fara reserva, in catu oricare a cititu respeptivele raporturi ale ministrului, cuinu si desbaterile cate s’au incinsu mai virtosu dela anulu nou incoce asupra finantieloru in sen. imperialu, sia potutu castiga siesi o idea chiara despre starea finantieloru, ceea ce si trebue se faca fiacare patriotu carele contribue la vistieria publica. Este inse cu privire la finantiele monarchiei o alta cestiune de cea mai mare importantia pentru tierile de dincace de Laita. Noua adica ne vine se intrebamu in totu timpulu: Catu contribuimu noi la vistieri’a publica si care este apoi sum’a, de care ne folosimu totu noi? Seu cu alte cuvinte: Din darea totala ce o platescu locuitorii tierei nóstre, cata suma se cheltuescu aici in tiera si cat a se duce in susu la Vien’a? Eara fiindcă intre gubernulu austriacu si intre tierile cate se tienu de coron’a Ungariei celu mai greu punctu de diferintia este acesta alu finantiei loru, intrebatiunea de susu se pune preste tote acelea tieri, care apoi mai de curendu se deslega după datele oficiale comunicate de catra ministeriu asta: 1. Veniturile din darea direpta (pe mosii, case, castigu personalu, venitu privat, crescatori estraordinari) a) ale Ungariei • 23,611,223 fi. b) „ Transilvaniei 9,862,577 fl. c) „ Croației cu Slavoni’a 2,077,932 fl. d) ,, Frontierei militare 1,044,013 fl. Sum’a totala a dariloru direpte 36,905,745 fl. Deci fiindu darea direpta a monarchiei intregi 105,640,400 fl., detragandu din acest’a sum’a de susu, aruncanduo si pe numerulu locuitoriloru aflamu asia, ca totalulu numeru alu locuitoriloru susu prumiteloru tieri fiindu 13 milioane 667,868, acesti locuitori platescu mai V3 parte din darea totala, candu din contra ceilalti 21,125,000 locuitori ai tieriloru curatu austriace platescu ceva preste 2/$ parti. Ci, dar’ aici trebue se consideramu, ca locuitorii tieriloru nóstre de dincace de Laita sunt multu mai seraci de bani de catu cei din Austri’a, Boemi’a, Moravia’a, Itali’a etc., din causa mai virtosu, ca aurulu si argintulu nostru merge de atatea dieci de ani totu la ei in susu , eara dela ei vinu la noi numai trentie de lucsu si alte fabricate de nimicu, care ne storcu si meduva din oase; prin urmare noi in totu casulu platimu mai multu. 2. Darea indirepta a) de consumo (accisele) 13,230,400 fl. b) din sare 12,745,000 fl. c) din timbru 8,984,400 fl. d) din tabacu 7,500,000 fl. Transporta 42,459,800 fl. Transportu 42,459,800 fl. e) din vămile 1,929,120 fl. f) din postele 405,470 fl. g) din loterina ? Nu se scie. Surda 44,794,390 fl. 3. Venituri din proprietățile statului, adica: moșii, mine sau bai, fabrice, telegrafe, păduri, monetarii, in totu coprinsulu Austriei 7.174.500 fl. Din acesta suma se vine pe Ungari’a, Transilvani’a si Croato-Slavoni’a cam 32 milioane. Mai sunt si alte venituri merunte, precumu sunt unele ale armatei si altele estraordinarii, pe care nu le mai poti separa, pentruca acelea curgu si se administra totu la unu locu si făcu la vreo 5,527,200 fl. Destulu atat’a cavenitulu totalu pe care’lu trage vistieri’a monarchiei austriace din numitele tieri este 90 mii. 589,105 fl. v. a. După acestea este forte interesantu a sei, ca din aceea suma catu se cheltuesce aici inlauntrulu acestoru tieri si cata este sum’a ce merge deadreptulu la Vien’a spre a se cheltui pentru scopulu comunu alu conservararii monarchiei intregi. Acest’a vise va urma in altu Nr. Brasiovu. (Ceva despre asasinatu.) Camu de unu anu incace s’au intemplatu in tierile europene atatea omoruri sau incercari de omoruri politice, incatu se pare ca a sositu timpulu, intru carele nu este de ajunsu numai a înregistra simplu asemenea fapte satanice, ci acumu in acestea dile de blastamu politicii si relegiosu, candu lumea morala semana a fi sguduita din temeliile sale ca si in timpii Neroniloru, se cere neaparatu, ca publicistii sesi descopere in acesta privintia convicţiunea loru franca, pentruca lumea se scia de ce are a se tiene. Asasinatulu intre greci si italiani este o crima tradiţionala cunoscuta de doua mii de ani. Acelasiu inse nu a remasu necunoscutu nici la alte popora. Nenumeratele incercari ce a vediutu lumea in Framji’a de a ucide pe domnitori mai virtosu de ani 50 incoce au gangrenatu si pe alte societăţi europene. Anume estimpu amu vediutu cum la flegmaticii nemţi unu studinte se incerca in lrn’a trecuta se impusce pe regele Prusiei. Abia de o luna incóce audiramu despre asasinatulu politicii din Bucuresci, mai incoce despre împuscarea generalului Liders, si mai totu atunci încercarea de a toca in capu pe nou-numitulu archiepiscopu alu Poloniei, eara mai próspetu puscatur’a ce avu de scopu a lua viéti’a marelui duce Constantinu, tramisu de vicerege la Varsiavia, — si pentruca se nu mai memoramu nimicu despre bătăile ce au luatu cativa episcopi si archiepiscopi din cati s’au intorsu dela ceremoni’a canonisarii santiloru din Japani’a, asasinatulu începe a’si scote capulu seu de idraanca si in clasele mai de josu ale societății omenesci ca in timpu lui Sulla, J. Cäsar si alu imperatiloru romani cati au urmatu după densulu. Ucigasiu intr’ascunsu, lat. sicarius, nemt. Meuchelmörder, franț. după unu terminu imprumutatu din secululu cruciateloru dela asiati. asasinu. Intre alu 11-lea si alu 12-lea seculu după Chr. se formase intre Mohamedanii din sect’a Ismaelitiloru o alta secta numita H ag i s is dela plant’a Hagisima-