Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-10-09 / nr. 97
iZET'a TRANSILVANIEI. Oteet’a ease de 2 ori: Mercurea si Sambot’». Feiea ana dota pe geptemana, — Pretiulu, pe 1 ami 10 fl. v. a. Pentru tieri ea terne 16 fl. v. a. pe unu ano seu 40 doidieceri, or 3 galbini mon. sunatori. Se prenumera la postele c. r., ai pe la DD. corespondenti, — Pentru aerie ad. cam 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru 8 or. Tapsa timbrala e 30 or. de fîacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se vor mai primi publicări. Mr. 9Î. Brasîovn, 9. Octombre 1893. Imiin XII. MONARCHI’A AUSTRIACA. Averile, fondurile, iiiiulatiimile si asiediamintefie din Marele Principalii alu Transilvaniei. In una din trecutele siedintie ale dietei ardelene cativa deputaţi făcură o interpelatiune catra gubernulu tierii, prin carea acesta era poftitu ca se arate starea averiloru, fonduriloru scl, cate se voru fi aflandu in acesta tiera. Acea interpelatiune pe noi ne a interesatu multu, desi cuprinsulu ei nu ne-a indestulatu pe deplinu. Nu scimu adeea, deca interpelatorii indireptandu întrebarea loru catra gubernu, au cugetatu numai la fondurile care se potu dice a fi proprietate a tierii intru intielesulu strinsu, precumu e de esemplu asia numitulu fondu provincialu, intru care au intratu totudeauna o parte insemnatore a contributiunii, curau si fondulu de dessarcinare (Grundentlastungs-Fond) si altele că acestea, i seu ca ei voru fi intielesu inca si tote acelea averi si fonduri, care se afla păstrate si administrate deadreptulu sub privegherea gubernului tierii prin funcționarii sei si anume prin oficiuu de computu (Laifties-Buchhaltung), apoi fia acelea si numai proprietate a unoru corporatiuni seu bisericesci seu mirenesci, totu una.Noi din partene audiendu acea interpelatiune am cugetatu si la fonduri si fundatiuni de natura acestora, din causa ca sciamu, cumuca multe din acelea se administra in adeveru prin organele gubernului si ca starea acestora inca este pana acumu prea pucinu cunoscuta in tiera. Deci tocma pentru acesta noi ne propuseramu a enumera aici cateva averi, fonduri, fundatiuni si asiediaminte, despre care aflaseramu mai de multu, ca gubernulu tierii voindu se le descurce si se le puna in evidentia inca pre la anulu 1854 a insarcinatu pe o f i c i uu de computu alu statului, (Staats-Buchhaltung) , care le scutia la cresi care lumina. Ca din intemplare ne picase si noua in mana unu estraetu din operatulu respectivi, carele se incheiese pre catu numai sa potutu in an. 1855. Am disu inadinsu , pre catu s’a potutu, pentruca scoterea la evidentia a mai multoru fonduri a fostu impreunata cu mari greutati, eara acesta mai alesu din acea causa, ca computurile publice in tier’a nóastra pana la a. 1848 neci-decumu nu fuseseră supuse la controla de ajunsu petrundietóre in tote ameruntele, ba s’au ivitu si casuri ca acelea, din care se vede , ca la unele fonduri le perise si urma loru. — Vomu enumera fondurile si inca in ordinea in care ni s’a intemplatu ca se le decopiamu si noi, vomu sta inse buni pentru cele mai multe cifre din cate vomu impartasi, pentru ca le avemu dela locu demnu de credintia. Estractulu nostru pre care’lu credemu a fi destulu de interesantu, pentruca se’lu facemu publicului cunoscutu, tiene urmatorea ordine: 1. Fondulu comercialu. Acesta s’a urditu mai anteiu la a. 1771 in dilele imperatesei Măriei Teresie si s’a adunatu din tacsele ce se lua dela comedianți, artiști, scamatori (Gaukler). Scopulu lui a fostu: înaintarea industriei in tiera. In 10. Noemvre 1855, adeca înainte cu optu ani capitalulu acestui fondu era 25,874 fl. 32/4 cf. m. c. In dilele nóastre din venitulu acestui fondu se dau siese stipendii de cate doua sutisiere fiorini la unii tinerii, carii invatia in politechniculu din Vien’a, se platesce si lefsier’a profesorului de desemnu dela liceulu din Clusiu. 2. Fondulu s^ijjjjj, si au. Urditu in a. 1789 pe sam’a clerului greco-resariténu prin contribuirea poporaniloru proprii. Acestu fondu in a. 1855 era 51,171 fl. 503/4 cf. m. c.; era inse datorii la fondulu de stipendii alu romano-catoliciloru 7000 fl. m. c., eara la fondulu gr.-n.n. de 30 ani 2700 fl. m. c. si la fondulu comercialu 100 fl. m. c. — cu totulu 9800 fl. datoru. Din acelu fondu (si din ceea ce mai intră presto ani cu grositi’a ?) se platiâ pe la a. 1855 episcopului 4000 fl., directorului sceleloru n.n. 400 fl., la doi profesori de teologia cate 300 fl. , 600 fl., spesele cancelariei episcopesci 400 fl., spesele cancelariei consistoriale 400 fl., spesele visitatiuniloru periodice de scele 80 fl., la 14 dăscăli cate 20 fl. — 280 fl. Totu din acelu fondu se da mai nainte si stipendii la cate doi teologi in convictulu din Vien’a, ci acelea se casasera. 3. Fondulu chemico-metalurgicu, Intemeiatu de imperatulu Fransiscu prin oferirea de un’a miie galbiui, daru de încoronare facutu de catra staturile Ardealului. Vointi’a imperatului a fostu, ca din venitulu acelui fondu se se faca plata unui profesoru de chemia si metalurgia in Clusiu. Acelu fondu pre la 1855 era datoru la fondulu casatoritiloru 1000 fl. m. c., eara la fondulu si docsialu 500 fl. m. c., si se platea din venitulu lui o pensiune de 313 fl. la o profesoritia veduva. — 4. Fondulu telonialu seu de vămii. Inceputu la 1811 din vămile ce se lua dela carausi in păsurile dela Temesiu, Turnu-rosiu, Borgau. Ce s’a alesu din acestu fondu ? Nu se scia; ceea ce scimu este, ca acelasiu in a. 1855 era datoru la fondulu gr.-n.n. de 30 mii cu 2000 fl. ; era la fondulu religiosii alu romano-catoliciloru 6000 fl. c. —5. Fondulu casatoritiloru. Urditu la a. 1815 si adunatu din cate 20 cr. tacsa ce are a plati fiacare parechia, care se cununa. Scopulu lui era ajutorarea altoirii de versatu. Pe la 1855 fondulu acesta avea unu capitalii de 78112 fl. 513/4 cr. m. c., ora din venitulu lui se platea diurne pana la 5000 fl. pe anu, curnu si unu stipendiu de 360 fl. m. c. pentru unu chirurgii la Vienna. 6. Fondulu b i 1 i a r de 1 o r u. Inceputu la a. 1818 din tacsele de cate 12, 8 si 4 fl. m. c. ce se lua pe la cetati si orasie pentru cate unu biliardu, era scopulu ei era ca se se dea oresi care ajutoriu arestantiloru scapati din prinserea tierii dela Gherla. Acelea tacse in a. 1835 au incetatu, nu scimu pentru ce. In a. 1855 capitalulu acestui fondu era 13.389 fl. 4504 cf. m. c. Ce se mai face cu venitulu lui, earasi nu scimu. 7. Fondulu seminarialu gr. neunitu. întemeiatii din colecte de buna voia întreprinse intre