Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-05-23 / nr. 41
Dela dieta. Siedinti’a dia 1 Iuniu 1864. După citirea protocolului si punerea la cale a alegerei unui nou notariu in loculu lui Eitel, incepura desbaterile cu dechiarare pres. Groiss, ca in poterea §-lui 73 alu regulamentului dietalu crede, ca nu va comite erore, deca va da voie dep. Maager a esi inainte cu apararea propusetiunei pentru calea de feru C. Maager o si face acest’a intr’una cuventare hiadica, care tienu doue ore, si care atacă aspru si pre regimu din caus’a neglegerii drumului de feru, se întrerupe cu „oho‘ mai de multe ori, si in urma face urmatorele propuneri: 1. Se se alega unu comitetu de 7 membrii din intreaga casa, care se dfe reporta despre propunerea lui 2 comitetulu se se alega in siedintia de astadi 3. Se se pona unu terminu de 3 zile pentru darea reportului 4. Indata după tipărirea si impartirea reportului se se pona la desbatere. A- * cestea propuneri fura sprijinite. C. Schmidt comes vorbindu observa, ca instori’a relatata de Maager e trista, ea nu va uni, ci va produce imparechieri; nu se invoesce cu propunerea lui Maager ca una ce e contraria regulamentului dietalu, ci numai catu observa, ca ar’ fi doritu, ca se fia crutiati de una astufeliu de istoria, si pretinse ca comitetulu se se alega din sectiuni, or’ nu din mediuloculu dietei si terminulu se fia 15 dile. Aci urmara desbateri „pro“ si „contr’a“ la un’a si alt’a propusetiune si se primi punctulu 1 alui Maager or’ celelalte modificate. Alegerea comitetului de 14 membrii s’a amenatu pe siedinti’a venitóre si terminala de reportată s’aprelungitu la 8 dile. După acestea se cetesce una petitiune a d. Acsente S e v e r a , in care arata, ca fiendu de doue ori alesu după lege in cercu de alegere in Alba inferióara, suptu pretecstu, cumca sta in cercetare, nu i se da certificatulu de alegere si, alaturandu unu documenta oficiala, cumca nu sta in cercetare, cere ca se i se mediulocésca impartasirea la desbaterile dietali. •Presiedintele dechiara, cumca paus’a acést’a a statu in pertractare la r. guvernu Presidiulu a indreptatu reportulu jud. supr. cu actele de alegere la comit. centr., acest’a va decide in caus’a acést’a si va reportă in guvernu ; atunci si diet’a se va incunosciintia despre starea lucrului. Dinu Popea pentru Dr. Hodosiu asemenea respunde ca se cercetesa sub ce titlu a solvitu contrib. dovadita de 11 fi. Intrebarei d. Bologna se respunde ca petiunea d. Acsente se va da la comitetulu r. Budacker se alege notariu. Si siedinti’a se încheie. Cronica esterna. Situatiunea generala. Pentru ca se precepemu mai antaiu resultatulu conferintiei din 28 se cuvine a sei, ca in conferinti’a din 17 Maia Prusi’a ceruse deplina întrunire a ducateloru Sehleswigu-Holstainu, despărțirea loru de Danimarc’a si nedependintia in privinti’a politica si administrativa, totusi cu uniune personala subtu regele Daniei, apoi ceru garanția materiala, cumca se va esecuta acést’a pretensiune care o va normă Prusi’a, Austri’a, si federatiunea germana, si rebouificarea speseloru resbelului, si acést’a cu conditiune, ca deca Danimarc’a nu le va acceptă „en blok“ atunci si ei se voru lapeda de uniunea personala. Quaade Repr. Daniel response, ca nu póte tractă, de catu pe bas’a tractatului din 1852. Repr. federatiunei germane d. de Beust protestă indata in contr’a uniunei personale, dechiarandu positivu, cum ca federatiunea germana nu pote primi alta decisiune de buna, de catu numai perfect’a nedependintia a ducateloru. Lordulu Russel apoi dechiară, ca propunerea prusiana e neaceptabila pentru Danimarc’a, graf. Apponi repr. Austriei, ca are identica instrucțiune cu cea a lui Bernstof repr. Prusiei; Franci’a si Rusi’a propuseră, că propositiunile acestea se se tramita spre referada si ne vrendu acést’a Danimarc’ase invoira cu totii a amană conferinti’a pana la 28, asceptandu după instrucțiuni. Conferinti’a din 28 se tienu. Toți membrii conferintiei au fostu de facta. Pupine de relatatu, ad. poterile germane si au asternutu propositiunile (vedi mai susu) Angli’a asemenea, in care ea cu Franci’a cere împreunarea celoru trei ducate, Holstainu, Lauenburgu si din Schleswigu partea medinala intr’unu statu de sene, dechiarandu totu una data, ca numai sta mortisiu pentru intregitatea Danimarcei. Representantii Danimarcei n’au facutu neci una propunere, ci numai catu au primitu propunerile anglo-france spre a dă reportu despre ele in siedinti’a viitore de joui. S’a adusu inainte si cestiunea armistarei; nu s’a facutu inse neci una decisiune. Franci’a dar’ e totu de parerea Angliei, si in principiu afara de Rusi’a celelalte poteri tóté se unescu, că se se defiga acum una granitia intre Dani’a si Germani’a, si acést’a granitia Angli’a vre se fia la ap’a Schley. Germanii nu se invoiescu cu propunerile Angliei, dicundu, ca se da pre pucinu germaniloru din Schleswigu; apoi danii au respinsu eu totulu propusetiunile germane, care ceru impreunarea întregului Schleswigu, Holstainu, Lauenburgu intr’unu statu, si numai propusetiunile anglo francese leau luatu la referada, observandu unu tonu care presupune, ca Danimarca va reîncepe lesbelulu. Germanii in cele din urma mai dechiarara, ca se lapeda de uniunea personala, si pre viitoriu vor sta, că Sehleswigu-Holstainu se se despartiesca cu totulu de Danimarca. Representantii Daniei dechiarara, ca acestea pretensiuni ii silescu se paraseasca conferinti’a. Rusi’a nu se invoiesce la despărțirea Oldenburgului de Danimarc’a, că nu cumva se ’si slabeasca dreptulu de sucesiune in Dani’a. Anglii gr. Clarendon si Russel făcu propunere mediulocitoare, că Danimarc’a se ceda Holstainulu si partea germana a Schleswigului. Brunnow repr. rusu si Latour d’Auvergne sprijinescu acestea propuneri si francesulu mai propuse, că se se întrebe poporulu ad. sufragiulu universalu, la cea ce se invoiesce si Svedi’a. In fine conferinti’a se amenă pana toui, provocanduse poterile belante, că fara amenare se ’si aduca instructiuni si pentru prelungirea armistarei. In FRANCEA amenintia schaimbarea ministeriului intr’unulu reactionariu. Gr. Lavalete cunoscutu din Constantinopole, candu se urdise batai’a dela Crimea, e menitu ministru de esterne si Persini, de interne. Pres’a e amenintiata cu marimea cautiunei. Resbelulu la Algeri’a totu dura; se mai tramisera trupe, fiendu-ca insurgentii crescu in curagia. (Va urma.) Telegramele Red. „Gaz. Trans.“ Bucuresci, lunii, 8 ore. Cifrele definitive ale numerarei voturiloru (la plebiscitulu pentru actele din 2. Maiu) sunt pentru 682621 or’ contra 1307 Abtienuti, ne aflători de de facta, seu bolnavi 70220. Linisce perfecta petutindinea. Telegramul 11 Red, „Gazeteei Transilvaniei“ Bucuresci, 3 iuniu 1 ora 35 minute nóaptea. Din Brasiovu la 7 ore, 37 sosita „demaneati’a. — „Eri s’a presentatu Principelui resultatulu votului naţionala. Mulţime mare de omeni. Tota capital’a in vestmentu serbatorescu. Respunsurile principelui catra comisiunea pentru numerarea voturiloru, catra curtea de casatiune, catra municipalitatea din Bucuresci si mai cu seama o improvisatiune energica si patriotica spre a termina acesta solenitate, au causatu unu entusiasmu, care nu se mai poate descrie. Inaltimea s’a a asistatu la Te Deum si calare au trecutu in vedere armat’a in mediuloculu strigateloru de ura! Ser’a iluminatiune generala. Principele a asistatu unei representatiuni gratuite a corpului teatralu. In onoarea serbatoarei acestei măreție princes’a s’a preamblatu intre poporu in gradin’a publica; pretutindenea fu priimita cu aclamatiuni calduroase. — Principele pleca Domineca la Constantinopole. Polonii, cari locuescu in Principate au adresata principelui o calduroasa adresa de felicitatiuni.“ (Calatori’a printre si intre dusimani are e fara pericula ? R.) — Programa pentru 21 Maia, diua Măriei Sale Doamnei, in care comisiunea ad-hoca depusu in manele inaltimei Sale Domnului României plebiscitul propusa natiunei in 2 Maiu, si adoptatu de Ea in dilele 10 si 14 Maiu 1864. I. La 6 ore diminetia, 21 de tunari de tunn de pe dealulu curtiei Mihaiu-Voda, voru vesti începerea serbării. II. La 9 ore, ostirea de toate armele, in plina uniforma, se va insira dela palatul Domnescu pana la Mitropolie. La aceiasi ora, aiefii corporatiiloru din capitala se voru aduna cu drapelele loru in curtea Mitropoliei. III. La 10 ore, se va cant’a in catedrala unu Te-Deum de către présantulu Mitropolitu. Maria S’a Domnulu asista la aceasta ceremoniereligioasa. Consiliulu ministriloru, curtea de casatiune si toate autoritățile statului, voru fi de mai inainte intr’unite in launtrulu bisericei. 21 de tunuri voru anunci’a procederea Domnitorului la Mitropolie. IV. La HV2 care, comisiunea ad hoc insarcinata cu recensementulu generalu alu voturiloru plebiscitului, va pleca dela Mitropolie la palatulu princiaru, spre a depune in manele inaltimei Sale plebiscitulu, vointi’a natiunei. La trecerea s’a, oștirea ’i va presentă armile. 21 tunuri, 164