Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)

1866-01-22 / nr. 7

Brasiovu 3/22 Februariu. Nr. 7. An. XXIX. 1866. Gazet’a esc de 2 ori: Mercurca si Duminec’a, Fai’a, candn concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 arm 10 fl pe y4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria.cum TRANSILVANIEI. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie G er Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare MONARCHI’A AUSTRIACA Transilvani’». . ’ m Din Muntii Apuseni. (Continuare din Nr.. 5.) Deja’a facutu nedemna natianea romana de acuisitiunile meritate, si de au provocatu ea prin abusuri esilarea s’a de pe terenulu dreptului ocupatu, pentruca se fia siliți alu goli pe séra’a usurpatoriloru obstinați, judece opiniunea Europei civilisate, care este martora conduitei sale ; — noi inse cu totu dreptulu si fara teama de a ni se putea impune tăcere dela timpulu rehabilitarei noastre in dreptulu cuvenita numai cu merite reali, cu virtuti de patrioţi adeverati, si de cetatieni însufleţiţi pentru binele publicu, de maturi pentru a pute străbate in valoarea aceloro consideratiuni, care le pretinde dela noi fiitoarea pusetiune a natiunei catra fierile de corona si intregulu imperiu, ne putemu lauda, — despre toate acestea de si in timpu scurtu, dar’ amu datu dovedi învederate la care fara de a le infira pe degetu, fiindcă sunt de obste cunoscute, nu voimu încetă a ne provoca, si de care nici odata nu voiau resemna. — Deca in toate acestea se cuprinde obieptulu crimei de care ne acusase capritiulu antagonistic pretendiendune despoierea ? se judece privitorii nepartisani, se judece poporele luminate ale Austriei! moralitatea fapteloru noastre inse nici antagonista cei mai aprigi nu o potu combate. Si totusi, o temperao mores ! ce trebui se mai ajungemnu in epoch’a numita epoch’a civilisatiunei, si a regenerarei drepturiloru apasate, in epoch’a libertatei si — nu mai multu in evulu mediu, nu in tempulu subjugariloru si alu cuceririloru cu arme, — nu in epoch’a casteloru privilegiate, — ci in tempulu, candu chiaru si Negrii de soiu arabicu respira din aerulu libertatei si sunt egali cu domnii loru, — cui iar fi si pututu veni in minte, ca o natiune cu consciintia curata, in a cărei peptu nevinovatu nu bate alta decatu nestiintita la totu ce e folositoriu obstei, si a cărei anima este inflacarata pentru amarea de patria si sincer’a înfrățire a poporeloru locuite de ea, careia din seculare esperientia ei este aaraara ori ce nestiintia separatists, — cine ar’ fi pututu cugeta, ca aceasta națiune intr’o buna dimineatia se se trediesca in catusiele ce abia le scuturase, se se vedia trântita sub presiunea capritiosa a inamicului seu, mai înainte de a fi pututu da peplu cu elu, se se vedia că atare scoasa dintre murii constitutiunei patriei pana ce resunetele de bucuria pentru serbarea intrarei sale in templulu constitutiunei inca nu încetaseră.—Unu momentu la mediulocu si bucuri’a ni se prefacu in gele adenca, unu chaosu se ivi inaintea ochiloru, raa animei stremtorate de trista impresiune, eserceata asuprai. — de repenta restitutione a privilegielorn feudali, pare ca nui puteamu dă crediamentu destulu. De au fostu durerósa sugrumarea natiunei romane si despoierea ei din drepturile avute inainte de aceasta cu patru secuii, a carei despoieri noi martori oculati n’am fostu, ci numai amu suspinatu in starea cea asuprita, care o amu ereditu, cine ,va puté descrie durerea, ce ni se causése vediendu cu ochii, cum fara neci o causa ne delatureadie din legislations si ne degradeadie la starea cea umilita de mai inainte, din care abea ne redicaseramu, cura, de raclamatiunea nostra in contra unei nedreptatiri atatu de nemaiaudite, nunene dintre respectivi nu vre se audia, — acesta batjocura pe facla pacientului unu poporu inca nu o au suferitu. — Conchiamarea dietei la Clusiu pe 19. Dec. 1865 pentru naţiunea romanu este după art. XI din 1791 unu blamu infioratoru. Noi muntenii staudu mortisiu pe terrenulu de dreptu, ce ’lu ocupaseramu, n’am voi atu parasi cu neci unu pretiu, pentru aceea nu amu partecipatu la alegeri si nici n’arau pututu incuviintia pasiulu aceloru romani, cari au partecipatu la dieta, pentruca calcululu nostru la ceea ce privesce resultatulu unei diete feudale, in in care naţiunea romana că atare nu avea nici unu rerepresentante, au fostu mai multu că siguru, si era ca nu neamu instelatu. — Voturile nu se ponderară ci se numerara, majoritatea si au ajunau scopulu seu, minoritatile nu se respectară, rescriptulu imperatescu din Mișcări electorali. Comitatulo Tordii, in 27 ian. 1866. Asta di la 9 ore se adună comitetul representativu alu comitatului Turdii. După datiura vechia se chiama cornitele supremu prin una deputatiune in sala tribunaluui menita pentru astada de sala adunarei menţionate si la intrare se primesce cu aclamatiuni de „eljen.“ Cornițele supr. deschide adunarea cu una cuventare scurta, in care multiamesce membriloru presenti, ca prelenga toate greutățile , care provinu din deportarea locuintiei celei mai mari parti a membriloru sau infadosiatu in unu numeru asia de frumosu. Amintesce mai departe, ca căușele tiarei acesteia s’au intorsu spre mai bine, si ’si esprima dorinti’a, ca macaru de ar’ cugetă fiacare alegatoriu, ca tier’a aceasta de sene nu mai poate susta. — Dice ca uniunea nu e una întrebare nationale ci constituționale, si in fine memoresa, ca prin rescriptulu imp. din 25 Dec. 1865 s’a demandatu, ca se aleaga deputați la diet’a din Pesta după art. II, din 1848. După aceasta lasa se se petesca rescriptulu indicatu, precum si comitiv’a presidiului gub. cu instrucțiunea gub. din preuna — Cornițele supr. defige la ordinea dilei fipsarea cercuriloru electorali, si alegerea comitetului centralu. Dr. Ioane Ratiu si cere cuventu si vorbesce cam urmatorele: Cu priivire la rescriptulu imperatescu pentru tramiterea deputatiloru la dieta de încoronare in Pesta, cu privire la situatiunea nóstra cea critica, — fara se vorbescu despre compunerea acestui comitetu, care nu o aflu neci legala neci dreapta, — voiu se făcu una propunere. Tramiterea deputatiloru la diet’a din Pesta se ordina pre bas'a articululu II din 1848, inse in acest’a espresu sta la introducerea lui, ca aceasta lege electorale a fostu, adusa numai pre atunci, asia dar’ acesta mie nu mi se vede constituționale, Ci OCtroatil si credu ca nu graiescu in contra simtiului constitutionalu alu acestui comitetu, candu afirmu, ca nu va fi de părere se alega deputați la dieta din Pesta. Nu aflu pe basea lui mai departe neci din altu motivu alegerea motivata, fiind ca dela dieta din urma caus’a uniunei a devenitu forte critica, si adeca uniunea se face dependinta dela regularea relatiuniloru de dreptu alu tieriloru tienatorie de coron’a Ungariei introlalta si facia cu monarchia, dela cuviintios’a respectare a intereselosu speciale ale Ardealului si dela multimitori’a regulare a administratiunei acestei tieri. Articululu despre uniune, care si in intielesulu coronei nu se privesce de lege perfecta, are mai antaiu se se supună la o reviziune si numai după acea ’si poate primi sancțiunea preinalta — pana atunci inse despre uniune nu poate fi vorba, imi ieu dar’ voie de a face urmatoria — Propunere : „Considerandu, cum ca articlulu despre uniunea Transilvaniei cu Ungari’a nu are cerintiele unei legi cu deplina valoare de dreptu; considerandu, cumca 3 d’in 4 parti ale locuitoriloru acestei tieri pana acum n’au recunoscuta legalitatea acelui articulu ; considerandu, cumca membrii romani si sasi ai dietei dein Clusiu au combatutu cu temeiuri neinfrangibile legalitatea aceluia; considerandu mai departe cumca corón’a alu doilea factoru alu legislatiunei prein rescriptulu dein 25 Dec. 1865 face dependenta uniunea dela regularea relatiuniloru de dreptu alu tieriloru, care se tieau de corón’a Ungariei intre sene si facia cu imperiulu, dela considerarea cuviintiosa a intereseloru speciali ale marelui principatu Transilvania, dela garantarea pretensiuniloru de dreptu ale deosebiteloru nationalitati si confesiuni si in urma dela multiemiterea regulare a intrebariloru administrative ale tierei , pre in urmare nu recunosce valeditatea acelui articulu asia precum [s’a adusu elu in 1848, considerandu, ca mentionatulu articulu trebue se fia supusu la un’a revisiune esențiale si numai după acea isi poate primi sancțiunea prea inalta ; considerandu mai departe, cum ca articululu 2 despre alegerea deputatiloru a fostu provisoriu singuru pentru diet’a pe 2 Iului 1848 la Pesta conchiamata, considerandu in urna, cumca tramiterea deputatiloru la diet’a dein Pesta, prein unu articulu, a carui legalitate si putere obligatore nu se recunósce, dein puncta juridica si constitutionale neci decatu nu se poate justifica, succrisii facemu urraatoarea propunere: ca onoratulu comitetu comitatense prein una preumilita representatiune se roge pre Maiestatea s’a, ca se se îndure prea gratiosu a conchiama diet’a ardelena pre basea articului de lege privitoriu la un’a lege electorale si substernutu spre preainalta sancționare cu préumilit’a representations a dietei ardelene convocate in anulu 1863 in liber’a regia cetate Sibiiu, care articulu de lege stabilita de diet’a amentita, este luandu afara vreo cateva modificări neesențiali intru tóate consunatoriu cu proieptulu respectivu de lege impartasitu acelei diete de regimulu Maiestatei Sale in tipu de propusatiune regia. A 2) se arete prea umilitu, cumca tramimiterea deputatiloru ardeleni la diet’a dein Pesta aru vatama atata constitutiunea vechia transilvana, catu si legile aduse de diet’a dein Sibiiu dein 1863/4 si sanctionate si de Mai, a caroru validitate se garantésa dein nou prein preainnaltulu rescriptu dein 25 Dec. 1865. Torda in 27 Ian. 1866. Dr. Ratiu, Petru Ratiu , adm. prof. Tord. Demitriu Ratiu, Dinisiu Siuluti, Georgiu Lazar, Protopopou, N. Lonay. (S’a petitu in adunare din vorba ’n vorba pana in fine.) Corintele supr. se provoca la instructiune dicundu, ca acesta nu poate fi obiecta ala diseu- siunei (din mai multe parti voci: ugy van, helyes!) majoritatea nu se invoiesce a se demite in disensiune. (Propunerea Dr. R. a facutu in maghiari sensatiune rea.) Dr. Ratiu, me rogu de cuventu. Dopa cum vedu majoritatea comitetului e de părere se nu se demită in desbaterea propunerii; me rogu dar’ dopa nu, se se primesca in protocolulu adunarei, că unu acta ce se a intemplatu in adunare. — Din partea unguriloru mai multi esprima, ca acea nu se poate luă la protocolu, finduoa e in contra cuvinteloru instrucțiunii. — Cornitele se dechiara, ca fara de a se lua la protocolu — o va aduce spre cunoscinti’a mai inalta — Dr. Ratiu ’si predă propunerea; apoi dice: după ce propunerea, care am facutu o nu s’a primitu, me aflu silitu a face o alta propunere. Aci vedu o instrucțiune dela reg. guberniu pentru alegerile de facta, — nu sciu deca comitetulu representative voiesce, ca se primeasca acesta de unu ce legalu seu nu, asia dar mai nainte de toate asia voi se sciu din rosturi titl. comitelui supremu, ca afla de legala aceasta instrucțiune, care se ie de basa la actulu alegerei, fiinduca acea nu numai e greșita, dar e si neconstitutionale si mie miar’ pare reu, deca onoratulu comitetu repr. ar’ primi o interpretare dela unu dicasteriu că unu ce cu valore de lege, pana candu acesta dreptu de interpretare ilu are numai legislationea. Din partea 25 Dec. deferindu majoritatei dietei chiaraa pe ardeleni la Pesta pebasea articului alu 11-lea din anulu 1848, déca castigu din dieta, care se dice a fi numai amanata. (Va urma.)