Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-02-23 / nr. 15
Nr. 15. An. XXIX. 1866. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 7 Mart. 23Febr. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare MONARCH!’A AUSTRIACA. T r a D 8 i 1 v a n i ’a. Xelegrafuu. Waseudn 4 Martiu (11 ore 55 minute inainte de amediu, sosita la 12 ore 5 min.) „Alegerea la Naseuda s’a finitu. Cu unanimitate se alesera cav. Alduleanu si capitanuli supreme Bo h a ti eu. Toti alegatorii au tramisu dechiaratiune si protestu deadreptulu la Maiestatea S’a. UNGARI’A. Pe st ’a 3 Martiu. (1 óra 50 min. d. amedia, sosita 2 ore 30 min. inse primite la mana numai dupa espedarea Gazetei.) „Rescriptulu regesen pa responsu la adres’a casei deputatiloru tocma se ceti. Cuprinsulu lui e cu multu mai nefavoritoriu decatu se astepta. Dieta se arata forte consternata. Neci unu aplausu.“ Dela cele dise in cuventulu de trona nu se recede. I. V. P e s t ’a 4 Mart. Rescriptulu r. cetită eri ambeloru came cuprinde vointi’a imperatului de a restitui constitutiunea Ungariei, inse numai dupace se voru implini conditiunile, de care depinde poterea monarchiei și binele poporeloru. Pretinde, afara de necesitatea neamanatei consultări despre relatiunile comune, revisiunea legiloru din 1848, care după cuprinsulu loru sunt neacceptabile, precum art. III cu drepturile palatinului , restituirea municipiuloru nu se concede inainte de revisiunea legiloru. Garda nationala ca o sarcina de prisosu o reiepta si recomenda o corespondiatoria revisiune si a altor determinatiuni din legile din 1848, cu alui unui din cei eminenti patroni si binefactori , in eterni in analele soóleloru nóstre. Brasiovu 2 Februarie 1866. Efori’a soóleloru centrale romane de legea gr. orientala. Damianu Dateo, presiedinte.“ Repetitele binefaceri ale Domnului capitanu Christinianu pentru institutulu acesta ne face se lu resalutamu cu tata reverinti’a, ca simtinlu Dsale pentru binele nntimei e unu simtiu nobila si nutritu de cuvinii’a zelofditate spre a inaltia binele ei, pa catu ei sta prin potintia. Fia ca ecsemplulu Dsale se atraga si alte animi marinimose spre a consolida institutele de cultur’a generatiuniloru viitorie, pentroca se nu eespire, in eternu, precum nu va eespira nici memori’a Domnului darnitoriu. *^-'1. Brasiovu 5 Mart. Dumineca demaneti’a porniră de aci patra Vien’a Princ. Cnsa dimpreuna cu Dómn’a si cu suit’a loru. Princes’a Maria Obrenoviciu inca porni acel’asi drumu. — Princ. Casa după apromisiunea facuta va coborâ in străinătate pentru realisarea dorintiei nationale, esprimate in divanulu ad-hoc de a primi unu principe strainu, in catu s’ar paré, ca depunendu trouulu n’a depusu si grigi’a si voi’a de a ajută la consolidarea statului României pe calea acesta. —■ratio imperateasca. Pentru alinarea vitregei sorti a celoru cercetați de foamete pe Campia a benevoitu regimulu Mai. S’are a asemna 80,000 fl. Cine candu, cui voru imparti aceasta suma ? Se refereasa națiunii cei ce au capatatu voturile dela romani ca incredintiari ai loru. — Cuncta manus avidas fugient haeredis, amico Quae dederis animo. Strabunulu Oratiu. Brasiovul Martin. Gloria si onoare celoru, cari traindu făcu bine pentru națiune ! Asta recompensa si mângâiere avemu a o împărtăși si acum ca unu eosemplu pentru cei, ce nu visau, ca cu eespirarea corpului se le eespire si memori’a numelui. Ne aflamu aci, in placut’a pusetiune a publica urmatori’a multiamita pentru unu actu de dăruire spre scopulu institutiunei publice la gimnasiulu romanu de aici: „Nr. 7/1866. Pre onorate Domnule capitanu! Cu multu pretiuit’a chartia a Domniei-Vostre din 18 Ianuarie a. c. ati binevoita a incunosciintia pe subscris’a Eforia despre predarea de 500 Napoleondori la manile Domniloru Radu Radoviciu, Radu Pascu si Andreiu Poppoviciu, meniti din mare animositatea Domniei-Vostre spre cumpărarea unei realitati, care — după trecerea Domniei-Vostre la fericirea eterna — se devină „Fundatiune Christuriana“ , la gimnasiulu si scólele nóastre. Preste totu pretioite Domnule! In profunda recunosciintia de care este subscris’a Eforia pătrunsă — pentru repetitele binefaceri, cu care ati considerata debil’a stare materiala a soaleloru nóastre, si anume a unicului gimnasiu romanu greco-resariteanu din Transilvani’a ; — declara si se obliga ea solena si formala , ca dispozitiunea Domniei-Vóstre, in predista chartia esprimata, o va esecuta in totu cuprinsului ei, si intru tóte impregiurarile cu cea mai esacta acuratetia, si ’si esprima totudeodata pentru a cestu patrioticu si in adeveru crestinescu faptu cea mai cordiala multiumire, rogandu pe omnipotintele pariate cerescu se ve tramita toate darurile bune si se ve treia inca multi fericiți ani, pana la cele mai adenci batranetie, in sanetate indeplina si in toate bune, cera pre pretiuitulu nume alu Domniei-Voastre va străluci In causa muntiloru revindicati din tienutulu Hatiegului* Precandu noi nu scimu nimica, unii ne indoimu, ne tememu si speramu, ne reluptamu, altii si dormimu pe capataiu de nepăsare despre sartea muntiloru revindicati, ccea decii de o provocare a dlui Buda Imre in „Korunk“ Nr. 26 a. p. si „K. Közlöny“, care si batejocu de tote sperantiele si uimirile nóstre. Ecca asia: „Galatin 20 Febr. Mai. S’a s’a indurata a da montii asia numiti revindicati din tienutulu Hatiegului inca in 1864 indereptu indreptatilorn proprietari respectivi, si acesti proprietari, pre catu ii aducu amente in 5 Febr. an. tr. trenura o adunare numeroasa si abdicata toti de venitulu propriu din monti, decidendu definitiva si nestramutata, ca se nu impartiesca intre sine neci montii neei venituli loru, ci se iemana cu proprietari in comuna si venitulu pentru totudeuna se se intorca numai spre scopuri nationale, (? ?!) si mai antaiu si mai deaprópe au decisu, ca se se ajute scólele satesci dia tienutulu Hatiegului“ (care?). Unu venita cam de 1500 fl. pe ana si mai bine, afara de venitulu paduriloru si fenatieloru nu e pacinu si merita atentiunea tuturora Hatieganiloru. Pana acuma administrarea a fostu numai provisoria hotarita si incredintiata la 7 insi si manipulatiunea nemediulocita se incredintiase unei comisiuni numai de 3 barbati, si acum nespienduse, ca pentru pe primariulu comisiunii da 7 e si primariulu comisiunii de 3, si pana acum inca nu se stie, ce venita au adusu patriei nóastre montii aceia in 1ului anu, acesta impregiurare a data ocasiune din multe parti la feliarile prepusuri. In fine Buda Imre cu proprietariu indreptatiti si ca membra din comisiunea de a provoca pre toti respectivii, ca in 10—12 se adune comitetele si se publice si adunarea proprietariloru, ca socotelele se se ik inainte si sa se vedia despre o mai buna manipulatia. Elu consulta, ca se vina si persoane mai practice la acea adunare, pentruca fundamentala e asiediata atatu de bine, incatu pe langa manipulations buna se potu face lucruri mari. In fine nu pote reface, ca primarele comisiunii nu a publicata protocolulu din 5 Febr. an. tr. prin diurnalele patriotice. — Ochi de Argus ne trebue la toti! — si resolutiune la lupta pentru binele nostru si alu patriei! — — Asteptamu dela D. vicariu unu reportu despre tóta starea lucrului ei pe ce temeiu se radime astfeliu de dispositiuni, pentruca noi pana acum nu vediuramu publicate inalte decisiuni despre restituirea muntiloru pomeniti. Cine, ce lucra pe suptu mana si nu pe facla? De ce taceti de acolo si lasati tóte se ve alunece din mani ca păstrăvii cei sinvaieti. Hei Andreiu ! Mai striga si din mormentu desteptate! — Acum cei alesi de petutindinea ca deputaţi or prin majoritati or prin minorităţi, universitatea natiunei romane, se luaţi asuprava detorinti da a vnghia si a deştepta prin Gazeta pe poporu despre obiectele, cei privescu bunăstarea lui in viitoriu. Cu toti se ne damn man’a colegialității, ca vomu lucra, lupta din resputeri spre a ne apera drepturile or si unde, si cele mai mici, cate ne competu ca naţiune coegala. Ca cu noi, numai asia, va fi Ddieu! — Blasiu 20 Fannu 1866. Activitate ori pasivitate? ori ambele? Desi din partemi eram de parerea , ca acesta intrebare se se ventilese ceva mai tardioru, totusi fienduca barbatii de însemnătate ai natiunei au inceputu de temporiu cu pertractarea ei, spre a da o pasiune catu de pucina spre lemnrirea mai departe a lucrului, facie cu art. din „Gaz. Tr.“ Nr. 10 a. c. : „Motivele pentru activitate si in contra pasivităţii“ — am cugetatu cu cale a face si eu unele refresiuni si a mai adauge la cele făcute unele păreri individuali, cari se reducu la urmatoriale : In acela articla Dlu anctoru barbatu , — cum se de a se precepe din intruducerea articlului, — de însemnătate si de anumite principii , recomenda natiunei activitatea, si asia pre catu credu nu numai impartasirea la alegerile detali, dara si in diet’a dela Pest’a. — Si acest’a basanduse, — in catu potu culege in scurtu, — pre natur’a lucrului, ca in catuva se mai departamn reulu, pre pusetiunea nóstra, ca se nu se lucre de noi si fara noi; si pre aceea ca luandu monarchulu initiativ’a de organisare, romanii inca trebue se fia de facie, ca se ajutore pe monarchulu, si catu vomu poté se esoperese, — si acest’a cu atatu mai vertosu ; caci in rescriptulu convocatoriu la diet’a din Pest’a s’ar fi reservatu apriatu autonomi’a patriei, si asia si derepturele nóstre natiunali in intregitatea s’a. Propunerea si motivele ei premise formasa una părere insemnata si demna de consideratu, si purcediendu din convingerea auctorului, poate sa aiba influintia convingatoria si asupra lectoriloru; din partemi inse, vedu ivinduse in contrale urmatoriele dificultăți, si anumitu i La pasulu seau motivulu prima, mi panu intrebarea : carea e tient’a la carea nesuimu cu atat’a ostenéala si grigia ? — este ca castigarea unoru inmunitati, esemtiuni etc. ? candu aru fi acestea si eu asiu fi de parerea Dlui auctoru, pa ce fiendu de facie ori si cum cu rogarea si compatemirea amu poté dera storce mai multa, déca nu s’aru aduce legi generali! Credn inse, ca romanii acum nu ambla dopa inmunitati nu după favoriri estra, ci ambla pentru asecurarea nationalitatii sale, ca adeca se fia in adeveru naţiune cu loi ori care din imperativa austriaca, asia dara se nu fia alţii si anumitu maghiarii naţiunea propria disa, si romanii cu celealalte nationalitati numai soiuri si