Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)

1867-02-26 / nr. 16

Mr. 10. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Foi’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 n­. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 10 Martiu 26 Febr. 1867. Amilii XII. la postele c. r., si pe la corespondenți. — Pentru serie 6 cr. timbrala a 30 cr. de fiacare pu­blicare. MONARCHIE AUSTRIACA. Transilvani­a. Sistarea conch­iam­arii universi­tăţii naţiunii sasesci. „Ed­. Közi.“ scrie cu datu­l Martin : De­­cretulu oficiala ala comitelui sasescu, privitoria la conchiamarea universităţii naţiunii sasesci, formase, dupa cam se aude, in dilele acestea am­ obiecta de consultare alu r. guberniu, si se afil cu oale, ca cu privire la starile de acum de transitiane tienerea adunării acesteia nu se poate aproba. Acest’a a dechiarat’o solenela si r. gu­berniu. Asiadara e probaveru, ca adunarea con­­chiamata de cornițele se va amana pana la ana timpa de asie, cand n li se va da ocasiane si celoralalte comitate si scaune de dincoace de Királyhágó se si incepa consultările publice, „Korunk“ simtiesce, ca adunarea universi­tății inainte de Maia, candu e terminulu adu­­narii ei, s’a oprita de patra r. gubernia. — In locu de articalu politica. Contrarii nostrii politici au invinsu; noi inse nu avema nici o causa îndestulata de a pismui acésta învingere a loru. Victori’a de a­­stadi a lusionistiloru semana forte multa ca victori’a lui Pirhas repurtata in contra romani­­lorn. Inca un’a ca acesta si lui Pirhus nu’i mai remane nici ana elefanta. Terenulu pe carele stau străluciții nostrii invingatori se cla­tina sub picioarele lorn ca si unu loca tarfosa si apatosa. Legile din 1847/8 nici pe ana mi­nata na’i pota impaca pe ei insii in nici o di­­reptiune. Tóate cestiunile stau deschise: Refe­­rintiele catra monarchia , catra Croati’a , catra Transilvani’a, cestiunea organisarii comitateloru si a referintii­loru catra ministeriu cu regimu respondietoru, cestiunea dariloru indirepte si a monopóleloru, a nationalitatiloru, a recrotatiunii, a presei, totu cestiuni de viétia, toate vise des­chise , — pentrace ? Pentruca constitutianea ungureana din 1847/8 nu este nici mai multa nici mai pucinu decatu o improvisations. Deca contrarii nostrii politici nu si-aru fi tienute de înjosire a ne dice si noua la timpulu seu: „Mei omeni, noi nu luptama pentru o con­­stitutiane ce vedemu ca nu se pote tiene nici 24 ore fara celu mai învederată periculu, ci loptamu numai pentru castigarea, mântuirea si BUBtienerea principialoru adeveratei libertati constitutionale moderne in contra absolutismului; veniți si luptati alaturea cu noi“. — oh atunci vedeamu si sciamu atata si noi, ca pe acelea principia se poate clădi ceva nou indestulatoru si dura­­tori. Pre catu inse legile din 1847/8 si n­u­­mai acestea intra totu coprinsula lom se tiene de modela facia cu actele de stata octroats din 20 Octobre 1860 si 26 Febr. 1861 pe atat­a alegerea noastra era si inca mai este foarte osiera, era consciinti’a noastra atata mai linistita, pa cată noi ama conlucrată la legile ungurene din 1847/8 tocma pe atata, pre cată conlucraseramu si la numitele doua acte de statu, adica nimica, adica totu Octroy. Contrarii nostrii politici au luptată n­u­­mai pentru terenulu din 1847/8 cu zelule cu care ar lupta celu mai bunu creştina pentru castigarea imperatiei ceruriloru. Ei bine Dom­­niloru, se fimu catu se poate mai toleranţi cu privire la credintiele politice ale altora, hau­o veniam petamusque demusque vicissim. Se damu deci pace dualistiloru uniti cu fusionistii ardeleni cu ae’si alerge caii oricâtă vom­ vrea pe pastele Ungariei. Ei au storsa admirarea europena pe terenulu negatiunii; se asteptamu bravurele loru si pe terenulu practica ala legis­­latianii positive si alu artei de a guberna, in care amendoaa pana acum niciodata nu s’au aratatu ca măiestrii, ceea ce se poate adeveri din istori’a tierii, era mai alesu din starea cea de­gradata a culturei ce se vede in toata privinti’a in acestea tieri luate in comparatiune cu altele. Ei insii recunoscu, cumca problem’s ce ’si loara ei spre a o deslega este numai la inceputulu inceputului. Noi na vomu conturba pe Archi­­medes in calculele sale, inse nici de credinti’a noastra politica nu ne vomu deslipi. Intr’aceea credia si amicii nostrii de opiniuni, carnea mai este inca foarte multa pana la finita, era noua intr’aceea ne remasera alte câmpuri prea întinse pentru activitatea noastra patriotica si naționala, ca oare cei carii se afla astadi la patere nu vora vrea a se ocupa niciodată in interesata nostru, nici ca ceremu ca se se ocupe. . . . Poate fi ca ne vom­ margini in libertatea tipa­­riului; atonei vomu reciti Iota ce s’au scrisu la noi dela 1829 incoace , totu nu vomu re­­mane amorțiți. — Gr. Bari­tiu. " „ I- \ Columna lui Traianu. Bont mai multi ani de candu du. Mich. Cogalniceanu scrisese: Fara cronic’a lui Georgie Sincai romanii nu ara avea istoria. Mai nainte de a scrie cuventele acestea dn. Cogalniceanu apucase a publica istori’a Moldovei in limb’a francesca, precum si o parte insemnatoare din analele aceleiasi tieri, prin urmare se putea presupune, ca scie ce vorbesce. Ei bine, si ca tota cronic’a lui G. Sincai si cu o multime mare de alte documente istorice scoase la lumina de ani cincidieci incoace una ministru Nesselrode tota a disa in cercalarea sa din 1848 , carnea „istori’a romaniloru se perde intra întunecimea véacurilorn“ , cu alte cuvente, cumca romanii n’au nici o istoria, prin urmare dinsii se invetie istori’a Rusiei si se se identifice cu elementula panslavista. Ce? istori’a romaniloru se perde intru în­tunecimea vécuriloru? Nimica mai falsa decatu acea presupunere a faimosului diplomata, pen­­truca istori’a romaniloru curge prin întunecimea veacuriloru pana ce se opresce in c­o­l­u­m n ’a lui T r­a i a n a. Acea columna colosala de marmore si de bronza, înalta de 182 arme, purtatore pe suprafaci’a sa de vreo 2500 figure omenesci de pe la anula 104 si 105 dela Isusu Christosu, lumina mai stralucita deoatu odinioara colosulu de Rodos, sau deoatu toata lumin­a de gaza din capitalele Europei preste originea no­stra. Fara column’s lui Traiana cu ama fi si gări de originea romaniloru , facia ca acea co­lumna n­u mai incape disputa asupra originii romaniloru. La 2500 figure cată intregi patu in reliefa păstrate pe martore intra între­gimea loru pana in diu’a de astadi, alaturate langa limb’a romanésca sunt tota atatea mar­tore, dinaintea carora trebue se amottesca toti manjitorii de gazete si toti fabricatorii de istorii si disertatiuni tendentiose. Column’a lui Traianu decopiata frumosu in 114 cadre 4° oblungu coprindietare de 2500 figure omenesci, representative de tóate bătăliile Romaniloru ca Dacii, cadr’a cate 50 cruceri, sau in 5 ani 57 fl. v. a. Column’a lui Traianu tota in 114 cadre, inse folio oblungu cate 1 fl. 50 cri seu in 5 ani 171 fl v. a. Se ne castigama Domnilora c­o­­­a­m n ’a lui Traiana in locointiele noastre si pentru familiele noastre, pentraca se cunoascema ca totii pe romanii veniti si pe dacii aflati aici si asie se aflamu com amu dice facia la facia, eine buntema noi. Cele 48 figure omenesci care se vedu in cadrele tramise dela Rom’a de junele si zelosulu pictore dn. Nic. Popescu sunt copiate atatu de porari, in cată ti se pare ca voiesca a’ti vorbi, ca ar’a intrega nu te satori de privirea si ecsa­­minarea loru. Cum va fi candu vei avea 114 cadre ca 2500 figure intr’ana Albam. Dn. Popescu pere numai 500 abonați spre a’lu pane in stare de a’si ecsecuta fericit’a sa idea ; mie inse ’mi vine a crede, ca poate se esa celu mai pacina an’a mite abonați. Toata difi­cultatea se pare a fi la prim’a vedere modalita­tea de a prenumera la acelea cadre si a prenu­­mera asie, ca prenumerantii se fia siguri ca la □ici oua pasu na voru remane in paguba , inse si junele intreprindietore se scia bine, ca pen­tru ferbintele seu zelu nu va fi pedepsita ca o cufundare in datorii Fiinda si eu unuia din cei provocati de catra pictorii Popescu si Vladareanu ca se le stau in ajutoriu, imi iau voia a’mi da parerea mea in armatoaiele. Dn. Popescu promite cate 24 cadre pe fia­care anu (pe ala cincilea s’ar veni numai 18). Se se faca prenumerttane efectiva, era nu nu­mai subscriptions cela mai pacina pe cate 12 pana la 24 cadre dintr’odata, si adica pe for­mata 4° cate 50 ori de un’a, pe folio cate 1 fl. 50 cr. Banii se se depună pe la onor. Redac­tion^ era deoa si onor. Comitete ale asociatiu­­niloru literarie ara lua asupra’si inca si aceasta sarcina naționala, atata mai bine. In unele ce­­tati prenumeratiunea s’ar putea face si pe la acei librari carii ce ocupa si ea librăria roma­­nesca si sânt cunoscuti de soliditatea lor a. Pana la ss. Pasci donii colectanti se nu’si pregete­a inspiintia pe dn. Popescu despre numerala abonatiloru si de sum­a adunata. Indata ce cadrele se voru tramite la locu­rile destinate spre a se imparti , pretiulu loru se se si tramitia dlai Popescu, se intielege inse ca no in bancnote, ci se se cumpere ca ele aura si mai bine Napoleoni scu lire. Spre a­­cesta scopu asi recomanda, ca toate sumele se se concentre in Vien’a la on. Redactions a „Albinei*, cărei i se dau cele mai bane ocasiani si de a’i schimba, si de a’i nainta la Rom’a sau prin posta , care nuse costa multu, eea prin vreuna bancaria in o asemnatiune ori oambin trasa asupra altei case din Rom’a. Deocamdată cadr’a prima se poate vede pe la locurile unde le tramise intreprenorula *). Bucurescenii voiescu se aiba column’a lui Traianu decopiata in bronza in marimea ei pri­mitiva ; noi se o avema in Album. Incheiu ca observationea, ca eu ca propu­nerea mea nicidecum n’am cugetată a preocupa pe acei abonati, carii au placere de a se prenu­mera dintr’odata pe mai multi ani si a tramite pretiulu dreptu in primirea dlui Popescu sub adres’a Al Signore Niccolo Popescu Pittore in Roma Via del Sudario Nro 47 piano 4° oi din contra doresen din tota inim’a, ca pentru acei doi juni artisti **) laudati de toti cati ii cunosca, se se afle cată mai multi mecenati generosi. — G. Ba­rit­iu. Domnule Redactoru! Ea primiiu a sera ana telegrama din Pest’a 7 Martin d. a., carele suna: Depatatulu Ilie Măcelăria dela Transil­vani’a incepu in siedinti’a dietala de astadi o cuventare in limb’a romanésca. Sgomotulu se facu atatu de mare, incatu Măcelăria nu mai *) Aici in Brasiovu se va espune la Casina. ##) Nic. Popescu este dela Lipov’a, era G. Vlada­­rena dela Brasiovu. Arabii s’au distinsa iaca la espu­­setiunea naționala din Brasiovu dela 1862. B.

Next