Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)

1867-11-19 / nr. 90

Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretinlu: pe 1 anu 10 fl. pe tyi 3 fl. v. a. Tiem­esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 1 Decembre 19 Nov. 1867. Annin­­ W. Se prenumera la postele c. r., si ] DD. corespondenti. — Pentru serie­­ Tacs’a timbrata a 30 or. de fiacare blicare.­ie la I cr. pu- MONARCHI’A AUSTRIACA Transilvani’a. Deputatii de nationalitate romana in iliefa Ungariei. Deca partit’a aristocratica din Transilvani’a intre anii 1863 et 1864 void a nesoi (a ignora) cu totiile conlucrarea si purtarea celorn cativa deputati si regalisti maghiari, carii luasera parte la diet’a acestui mare Principatu tienuta in acei doi ani, apoi cu atata mai vîrtosu se cuvine partitei la care ne renumeram c­ei noi a nesei din partea sa orice lucrari ale acelorn onorabili connationali si compatrioti ai nostrii, carii con­duși de convicțiunile loru au aflatu cu cale a merge la Pestea si a lua parte la lucrările dietei. Noi adica tienemu si vomu tiene in toata viéti­a nóastra la doctrin’a adoptata inca din 16 Maiu 1848, sustienuta si aparata de atunci incace la tote ocasianile, ca deca este ca referintiele de statu ale Transilvaniei catra Ungari­a se se re­guleze dopa macsime si conditiuni noue, ace­lea macsime si acelea conditiuni trebue sefia sta­­torite prin buna invoiela de catra ambele diete au dreptu coordinatii si numai dopa inar­­ticularea națiunii romanesci si după resturnarea oricărui privilegiu, era mai vârtosu alu celui in­carnata in legea electorala. Pre catu tim­pu nu se intempla aceasta, noi privimu tierea ca subju­gata, precum ne respiraperamu si in petitiunea din 30 Dec. 1866. Statorindune noi aceasta regula de conduita, a’ar pare ca chiaru si foile care poate ca apara opiniunile noastre am­ fi se na se ocupe de loca cu activitatea sen neactivitatea doilom deputați romani din Transilvani­a. Cu toate acestea credemu, ca nici la nun dial­ista nu i se poate denega dreptulu de cronicari­u. Precum foile aristocratice au înregistrata in 1863 — 4 toate lucrările dietei transilvane si au dechiaratu numai din timpu in timpu, cumca partitia loru nu se tiene obligata prin legile aceleiasi, intocma ne pastrama si noi dreptatu, ba simtimn o datorintta de a înregistra acte si fapte. Evenimentele luniloru din arma ne făcu ca se inregistramu si cu privire la donii deputati romani dela Pest’a unele impregiurari. De candu s’a redeschisa diet’a Ungariei in asta toamna la cateva ocasiuni in care s’au ce­ruta voturile membrilora casei deputatilora se vedi­l, ca doinii deputați romani era seu nein­­voiti intre sine, seu dera tocma desbinati. Unii au votata ca partit­a ministeriala, alții din con­tra ou opusetiunea, unii s'au sbtienutu fiindu de facta, alții era si au absentată dela respecti­vele aiedintie remanendu pe la locuintiele sale. Despre cei carii nu’si infaciosiara literele pre­­dentionali nici pana astadi, prin urmare nu sunt nici verificati, sa reflecteza simplu, ca au remasn acasa in Transilvani’a. Deputaţii romani din Transilvani’a n'au primita instrucțiuni dela alegatorii lor, pen­­truca legea nu mai sufere asia ceva , inse nici ei n’au publicata ntinte de alegere vreo profe­siune de credinţie politica, prin urmare nimeni nu poate sei, pentru care scopu au fostu ei alesi in diet’a din Pest’a, sen pentru ce scopu au mersu acolo. Aici poate reflecta cineva ca chiaro modula votării despre care ne fi vorb’a mai in­susu arata curata, oare de ce partita se tiene, prin armare totuodata care ca ce scopa a mersa la Pest’a. Deca ar’ putea fi pe la noi vorb’a despre deputați numai ca de oamenii cutarei partite, a­­tonei ama accepta si noi acea reflecsiune fara contradicere. Ca se tacema inse, ca de cei parii pana acuma n’au votata niciodată totu na’ti poti forma nici una felia de opiaiane, dar’ apoi publicala este dedata a vedé in acei deputati nu numai oameni din ontare partita, ci tot ti­odata si romani, cam si fii ai marelui Princi­­pata Transilvani­a. Publiculu cela naintamu are inoai curiositatea de a intreba, ca in acestea doaa calitati specificate mai la arma pe atitu­dine voru lua, ce portare voru avea la timpulu sea deputatii transilvani de nationalitate roma­­neasca. De asemenea întrebare nu avemu se ne mirama, sasii faca o pana mai pe fiacare di catra conpatinnalii loru care intr’o forma care in alt’a. Astadi unui deputata din Transilvani’a na’i mai este ertatu se­fia si austriaca. Bine, pre­­ste acesta linia amu trecuta , pe deputatii tran­silvani iau gonitu din Vien’a si iau instradatu cam se dice la Pest’a. Deputatilora transilvani in Vien’a le fusese ertatu a fi si transilvani si romani. Le este ertatu acesta si in Pest’a ? In parlamentaru din Vien’a constitutiunea potroata in 26 Fauru 1861 trecu­ prin cateva reforme radicali, antonomiei provinciilor i se facura unele concesiuni , li se recunoscură unele drepturi n­o n­a. Uniunea Transilvaniei cu Ungari’a se pro­­chiama in principiu, se si efeptoi in cateva ra­muri ale vietii publice. Cu toate acestea mini­steriulu­­ngurescu a recunoscuta in faci’a În mii de repetite ori, ca mai lipsesce inca, cu condi­­tiunile uniunii se se desbata, de si nu in doua diete după vointi’a romanilorn, nici dopa eoeem­­pliilu Croației, ci numai in un’a, in cea ongu­­reasca, cu toate acestea ein a recunoscutn necesi­tatea si a dechiarati ca sta gata de a propune uniunea la ordinea dilei. Credu ca e de prisos, a mai observa, ca partit’a maghiara din Transilvani’a va pretinde rafiunea pura si simpla Lumea este curioasa a sei, ca in acela casa in care parte voru vota deputaţii de naţionalitate romaneasca carii se afla la diet’a din Pest’a? Publicata este aplecata a crede, ca acei deputati au acceptatu uniunea Transilvaniei cu Ungari’a in principiu prin ac­ceptarea mandatului pentru diet’a Ungariei, voiesce inse a sei, deaa ei au primitu si anionea neconditionata, adica fusiunea, seu ca sunt gat’a de a pune si ei la timpuli seu conditiuni si ale apara cu barbati. Ei voru vota ori cum voru afla cu cale si óameni de partit­a nóastra nu voru avé cu ei pentru acésta nici in dinui nici in maneca. Este inse­m­n judetiu, de parele nu scapa nici una omu din cati se amesteca in politica si iau parte la lucrările unui corpu legislativa. Acela judetiu este istori’a, e posteritatea Provinciilorn de presteLatt’a li s’a pastrato si a d­a a s­u autonomi’a. Croației, Slavoniei, Dalmației i se garan­­teaza mari drepturi de autonomia, fara ca se se indestuleasca nici cu atata. Micule „Sachsenland“ din Transilvani’a isi ecserciteaza chiarn astadi drepturile de autono­mia, at figura docet. Provinciile monarchiei prusiene isi au die­tele lorn, pre langa care prospereza de minune, era monarchi’a isi are parlamentaru sen. Mai urnite comitate din Ungari’a se incorda a’si păstră pela puciaa atata antonomia, cata an provinciile de preote Latina. Toata lumea europeana lupta in dilers noastra in contra centralismului absoluta. Toți recu­­nosca necesitatea unui centra, nu vise pentra fara radiele luminatoare si incalditoare ale auto­nomiei. Vota-vom­ depunatii de naționalitate roma­neasca pentru desfiintiarea autonomiei marelui Principate ala Transilvaniei ? Multe se pota intre oameni si credu ca sub unele sea alte forme istorica se repsuiesce pe sine si necontepita, era opinianile oamenilora sânt Brasiovu. (Adunări municipali.) Lo­cuitorii acelei parti a marelui Principatu, care e cunoscuta sub numire de fundus regius — pa­­mentu regesen, de drepturile municipali vechi confirmate din nai multe suverani tragă incai atata foloso, ca ca tata resistenti’a onora sisteme absolutistice si feudalistice corpurile lora repre­sentative se adana din timpu in timpu si isi cauta de interesele loru. Mai anume represen­­tatiunile orafieloru si ale cetatiloru se aduna fara nici o mărginire ori caodu afla ca cale re­spectivele presiedinte, carele pe aici se numesce uratoru , era representatiunile scaoneloru si di­­strictelora inca se adana de cate ori se simte trebuinti­a adunarii, la 3 la 4, uneori si la 2 luni. Acelea representatiuni nu sunt nicideoum organisate si compuse ca de modela, o scimu acesta ca totii, ele inse tota sunt unu felia de representation, in care de­si se afla multi membrii nepăsători si lenesi, se afla inse si ze­losi, carii nu’si pregeta a vede de trebiie pu­blice, a îmboldi pe derogatori si a controla lu­­crarile lor ; era fiinduca adunarile acestora re­presentation sânt mai deae, ele au si timpu mai multa spre a se ocupa cu afaceri publice, cendu din contra in ceealalta parte a tierii re­presentatianile municipali se aduna malta mai rara si atonei inca numai ca de foga; preate acestea timpole de 2 mnlti 3 dile se perdi a­­desea cu perte de nimica, cu ambițiuni si orgii personali. Aceasta diferintia esentiala in tractarea carnelora publice se cunoaste pe tienatari , ele sam cum amu dice, in ochii calatorinlui. De vreo 60 ani incoace s’a incuibatu si intre sasi multa amortiela ei nepăsare; cu toate acestea totu se mai afla multi carii iei deschidu gurile ei se misca pentru binele poblicii. Din contra in trenuturile feudalists« cade si ce se făcuse bana de mai nainte. In acesta paneta maghiarii si romanii se pota lua de mana , pentruca se merga amendoi in soal­a safiloru. Deca sasula e molatica, elu inse tota merge incetisioru in­­nainte ; din contra romanuln si maghiarula sunt cam fatalisti; ei astepta ca Ddiea­sca norocala se faca toate pentru densii; era deca nu se face nimica pe voi’» lora, stanei romanala se trage la o parte bosimilata si no mai face nici pn­­oinu cata tacase mai nainte. Aceasta stare su­­fleteasca o numescn cărturării apatiia; era maghiarala trasnesce, fulgera, trantesce, arunca, suduie. Se spune ca apathi’a ar’ fi lipitiosa ca si cascatur’a din fabula; candn casca m­ulu mai mare, casca toti dupa elu ca si regimentulu cu­tare la cascatur’a comandantelor cutare. Inse cu caecaturi nu se face nici natiune , nici pa­tria, nici statu ; cascatur’a e simptom’a somnu­lui, era somnulu este icon’a cea mai nemerita a morții. — Brasiovu. In adunarea representantiei comunali din 27 Nov. pre langa terminarea unui mare numera de trebi curente s’au decisa si unele lucruri de interesa comuna si anume. In respectulo canalisarii se află on cale, ca dupa ce cas’a comunala sacrifică si pana acum sume foarte mari pentru canalisari cu petra cio­plita, canaluri din Brasiovechiu si altuia din Schiai se se faca din cas’a comunala numai pre catu aceleasi trecu prin locuri comanale, era pentru restu se plateasca vecinătățile. Scocurile soterane din straj’a fanariloru nu se vorn face din fern tomata, pentruca din feru ar’ costa ca si trebue se fia libere; inse opiniunea ome­­neasca no poate altera aici unuia din adeverurile eterne. Pentru autonomi’a Transilvaniei ei pen­tru emanciparea naţiunii romanesci ca națiune lupta nespe adeveruri sublime, cunoscute totu­­roru cati voiescu se le andia. Acelea adeveriri nu se vorn putea desvota in vecii veciloru. B.

Next