Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-02-14 / nr. 13
Wp. «3. Gazet’a ose de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe d/i 3 fl. v. a. Tiemesterne 16 fl. T. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 26114- Februarii 1868. AminVI. Se prenumera la postele c. DD. corespondenți. — Pentru Tacs’a timbrata a 30 cr. de blicare. I L MONARCHI’A AUSTRIACA Transilvani’a. Nr. 317-1868. Publicatiune. Din partea directianei cârtii fandnarie se face cunoscuta: carnea localisarea pentru întemeierea cartiloru fanduarie, din la Martie incepandn, continuative se vor Întreprinde si in urmatoarele comune ale comitatului Clasia : ad Berindu , Machcasia ungurescu, Chintan , Papfaleo, Feiarda , Teutiu , Feleacu , Feneuia romana, Szász Lola, Hideg Szamos, Hév-Szamos, Egerbegy rom., (?) Samara (Kis Kapus), Dongó, Panik, Stolna, Niertta, Bercea , Restoltin , Bogdana, Condo, Niresii, Cutiesa, Balogin, Filda de midibeu, Filda de sasa, Hedion, Huta Egeriste, Sobesiu micu si Csucsa. Aceia posesori dara, care in mai sasa amintitele comune poseda ceva posesiune, se provoca : a se infacioua inaintea comisiuniloru la pertractari-desbateri, precum si la iocalizare, spre apararea drepturiloru sale, sau in persoana, ori prin ana plenipotentiara cu atata mai tare, caci la din contra comuniunile cartii funduarie, după instructiunile prescrise, pe spesele acelora, voru denumi unu representantii, cu care voru ave a fini pertractările. Clusiu 20 Februariu 1868. Directianea cârtii funduarie. Ore protocóalele in care limba se compune, si oare cum se pota ele folosi de comane, deca vora fi la limba străină ? Ore nu voia fi indesiettulpesele ? ! — R. Schri merunte, iuse caracteristice. Le culegemu din cateva foi publice. — Pe drumulu dintre sătule Olasutu si capital’a Clusiu era si mai despicară capulu unui romano lasandui soci’a si trei copii in stare ca vai de ei. — Studentii si alti tineri din Clusiu era si mai facura o demustratiune sgomotoasa in onoarea unui jurislu eliminata prin senatala academica, din causa ca a luata parte forte activa la mișcările electorali de deunadi. — In orasiulu secuieeon Odorheiu o parte a Ioonitoriloru au sparta ferestrile unui preotu de partit’a lui Deák. — Io orasiulu Sambat’a mare din Ungari’a s’au adunata mai multi barbati fruntasi de nationalitate slavaca, pentru ca se consulteze despre alegerea unui deputata. Directoruiu politiei locale a mersa preste ei si le-a spartu adunarea in modu fórte bunacu si sub pretestu, ca aceeasi ar’ fi adunare panslavistica, era nu patriotica. Unu membru alu adunarei aparte recurse la primariulu orasiului, care le’i response, ca densulu inca ar’ fi tractata pe adunare totu precum a fosta tractata de directorulu politiei, din causa ca cei adunati era datori se insciintieze si se cera concesiune de a se putea aduna, adica tocma ca sub absolutismu. Dinaiiuiu „Hazánk“ reflectă la soirea acesta, ca procedur’a politianului si a primariului nu a fosta nici decum corecta, cere totaodata, ca dreptulu de reuniuni si adunari se se reguleze catu mai curendu prin dieta. Asia? Dara elementulu maghiara tiene de 1 ana inoace in toate partile date de adunari fara nici o concesiune prealabile? In puterea cărei legi? intreba cei carii sunt gobernati după absolutismulu cela de moda noua. — Preacinstitulu, nobilulu de buna neamu □asoutulu ai viteazulu comitatu alu taurinului (Raab, Győr) din Ungari’a in straheit’a ea adonare din 5 Febr. arilu Domnului 1868 a hotarita din nou, ca diplomele nobilitari ale boieriloru din acela comitate fia scrise pe ori si ce piele, se fia respectate, prin urmare straluciile, măriile si domniile loru sau pintenate ocu opincate, se fia scutite de vămi si de alte tacse locali. La multi ani cinstitii boieri din comitatulu taurinului! Cinstiţii boieri sa nu mai sufere a fi tractati ca toti mojicii si martiafoii, cărora le lipsea pe pielea de oane. — Unu corespundinte din M. Ostorheiu afla in ,M. Polgar“ Nr. 22, ca acum, adica sub domni’a partitei lui Deák inca sunt spioni si denuncianti. Ce naivitate ! Afle acela corespondente, ca inainte din 1848 inca era denuncianti si spioni cu ridicat’a, numai cet’a loru nu era organisata si disciplinata precum a fosta dela 1850 incace. De altmintrea nici statuiile cele mai libere nu potu fi fara spioni si denuncianti ; acesta nu se poate. Redu releloru iuse zace intru impregiurarea, deca barbatii din capuin regimului dau crediementu la cati trasi împinsi, la toti flamendii, parii minta bucurosa pe bani, seu deca acei gubernatori ai statului nu sunt capaci de a cerceta lucrulu mai de aproape si devină instelati de unii oameni, carii prin spionagiulu loru gonescu cu totule alte scopuri, de eos, spre a face de urs pe gubarnu la poporu, spre a’lu indusmani eu o naţiune seu alt’a, cu a partita seu ceealalta. Aducetive aminte pe a parîtu bunului. Wohlgemuth cu gubernatora indata in an, cam si contele Crenneviile indata după ocuparea postului seu in Nov. 1861, cum pe cela se încercase in insiele sibiienii pe toate calile, si cum pe acestaiu insielara la inceputu clusianii. — din Pest’a aleși după o lege electorale aristocratica de adeverati representanti ai tierei si ai natiunei romaneaci; deci se ne ferimu de o asemenea cursa si se ne aprindemu cu ea sugarile (precum au si urmata mai multi). latre acestea doua opiniuni se mai mun’a, carea întrece seu ou reinti’a, seu ceea ce ne mai place noua a crede, cu naivitatea copilareasca pre totu ce s’a vediutu in viati’a noastra publica naiva de siepte ani incoace. Auditi si admirati genialitatea politica parea ne denuneia, ca acela pamfleta a esitu din condeiele romaniloru uniti petrecatori in Vien’a, era scopulu lorun fostu a compromite pe greco-resariteni pana dupa urechi, din cansa canitate, deputatii romani dusi la Pest’a sunt greco-resariteni si stau sub conducere greco-resariteana. Fiinduca noi oricandu ne aflamu pe terenu politica, nationale, literariu etc. etc. etc., niciodată nu intrebamn despre nimeni care de ce confesiune este, pentruea asia ceva nu mai face nimeni in Europ’a cea laminata, asia nu ne patemna da sam’a nici de confesiunile domniloru duși la Pest’a ; cu tote acestea ni s’a intemplatu ca se aflamu si se scimu cu toata securitatea, pumpa preareverendii si preaonoratii domni Constantina Papfalvi canonica in Blasiu, Grigorie Moieilu protopopu si vicariu in Naseudu, Alecsandru Bohatieni mare capitanu de districtui (prefectu) , A- Balomiri judele din S. Sebesiu sunt greco catolici alias uniti, sau cu alte cuvente, cam 1/2 din domnii romani transilvani dusi la Pest’a sunt de un’a, era ceealalta 1/2 de ceealalta confesiune. Deci deca denunciantii de aceasta specie voiescu se fia siguri de ceea ce denuncia in aceasta direcțiune, se nu’si pregetea'si castiga mai antaiu cărțile de botezu dela toti acei deputaţi si amploiaţi, pe carii ara voi a’i clasifica după confesiuni. — B. A propos cu denunciantii in caus’a nostra. Pe la inceputulo acestei luni au venita in tiera mai multe scrisori, dintre care unele purtă marc’a poştei „Alser-Vorstadt“ (Wien), era altele Pesth. Mii toate era neplatite si toate coprindea inlauntrulu lori o „epistola volanta“ adresata catra „Frații romani!“ Acea epistola anonima lipsita de date si de aratarea locului tipărirei coprinde cele mai urutioase invective in contra deputatilor transilvani de naționalitate romaneasca dusi la Pest’a, si provoaca pe națiunea intreaga, case le de vota de ne’apreciere ca unora trădători. Doua trei frase mai aspre lasate afara si ouragiosul anonima putea depune masc’a anonimitatii si a publica pamfletielelu seu in oricare foaia, era mai alesun de acelea« oare gemana ca au contractu cu cineva, pentru ca se compromită barbatesce caus’a nationale si Gestiunea Transilvaniei. Impregiurarea ca multimea de adrese cu pamfietielulu a venita nefrancata, a trasu prea firesce luarea-aminte si a presupusu, ca trebue se fia o secătură la midilou. Cu tote acestea auctditatile respective au tăcutu si inca mai tăcu si bine făcu ca se ferescu a’i da însemnătatea ce nu o are nicidecum. Ei dieu, dara nu tacu romanii, intre carii pre catu afiaramu si noi, e’au formatu trei opiniuni. Unii au disufuri’a tineretieloru si alta nimica, la pipeiiu si la iore cu ea. Altii luara acea partiulia multu mai seriosu dicendu. Tieneti minte, ca acilea este o cursa. Cineva indemnandu pe natiunea romanésca ca se de doiloru dosi la Pest’a votu de ne'ncredere cu mai multe mii de subscriptiuni, are de scopu a castiga la mana unu testimoniu strălucita, cum ca națiunea romaneasca din Transilvania ar’ fi recunoscuta si acceptata nulificarea autonomiei acestui mare principatu cu toate consecentiele sale, cum ai pe domnii cei Krasiovn 25 Febr. (P r o t e s t u u s a s i 1 o ru.) In Nr. tr. atinseramu pre scurtu atata impresiunea catu si efectulu ce a produsa ea in magistraturi si comunitatea Brasiovului caus’a pensionarei comesului natiunei sasesci si denumirea, de si provisces, a dini Moritz Conrad in locu’i. Astadi prodemu, ca toate jurisdictiunile sasesci vor fi protestate in contra acestei mesuri in tocma. In urma protestului deputaţii fusionisti si-au depusu mandatulu paresandu universitatea. Deputaţii brasioveni tocma sosiră adi acasa si Brasiovulu la pertractarea propunerei dini Dr. Eugenia de Trauschenfels eră se nu va fia representata. Acesta causa e o causa celebre si se poate privi că o caracteristica a pusetiunei presente luate din partea sasiloru, pentruca acesta e protestulu unei națiuni intregi si inca facuta in contra pre inaltei resolutiuni a Maiastatei Sale imperatului si regelui contrasemnată de r. min. ungurescu, si totusi representatiunea propusa se face potra Maiestatea Sa imperatulu ei regele după dreptulu municipalu. Cu pasulu acesta, naţiunea sasesca se impotrivesce nu voiutii Maiestatei Sale imperatului si regelui, ci numai ministeriului ungurescu, fiinduca după pracs’a constitutionala pentru ori ce resolutiune seu mandata imp. suscrisu si de vreunu ministru, nuixii ministrula subscrisu e responsabile; si pentru ceea ce face ministeriulu, midilocindu pe respunderea sa si subscrierea imperatului, are de a respunde er’ singura numai ministrula, neatinguaduse intru nimica persoan’a imperateasca regeasca. Imperatulu si regele inse candu vede, ca păsurile unui ministeriu suntu de o natura, care i poate periclita pacea in tiera, seu deca in dieta ministeriala cade in minoritate, imperatulu si regele are atone, dreptu a demisiona ministeriulu si a-ai denumi altuia, care se’i multia-