Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-06-30 / nr. 50
Mr. 50. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. -- Pretiulu: pe 1 anu 10 fl. pe Vi 3 fl. v. a._ Tierieaterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 12 luliu 30 iunio 1868. Inul» XXXI. Se prenumera la postele c. r., si ] DD. corespondenti. — Pentru serie Tacs’a timbrata a 30 or. de flacare biroare. la cr. pu- MONARCHI’A AUSTRIACA. Transilvania. Braslovu 9 luliu 1868. Eri primi Redactiunea „Gazetei Transilvaniei“ urmatori’a citatiune : Nr. 1376/prim. 1868. Citatiune. Domnulu Muresianu Iacobu din Brasiovu se citédia a se infacisia inaintea subscrisului oficiu in 13 a lunei lui luliu 1868 la 9 ore diminétia in caus’a penale obaervanduise c’o cauaatu contomape ce nu se infaciosiadia după tie narea § 150 a pr. pen. ne va pedepsi cu bani bî totudeodata se va da in contra lui ordine de adusu înainte. In numele Tribunalului Satinului Muresin. — M.-Vásárhely Julius 2 an 1868. Hildebrand Josef, jude inquisitoriu. După finirea cercetarei întreprinse Redactorulu „Gazetei Transilvaniei“, pentru informare s flit cu cale a se adresa catra viol. Scaunu citatoriu cu urmatoriele: Catra Iudit l a Judecătoria scaunala că Tribunalu penalu alu Scaunului Tergulu Muresianu (M. Ostorheiu). Indite Tribunalu Scaunalu Adi in 8 luliu a. c. la recuisitiunea Inditului Tribunalu alu Scaunului Tergulo Muresianu cu Tribunalu penalu prin citatiunea sub Nmlu 1376, sub amenintiare de pedeapsa contumaciale dupe cuprinsulul lui 150 alu pr. penale si totuodata cu amenintiare, ca la din contra se va da ordinu a fi dusu cu puterea innainte, sum citata pe 13 Iuniu a. c. in numele Tribunalului scaunului Muresiului de Judele inruisitoriu Hildebrand Josef cu dat’a 2 iuliu 1868, si primirea citatiunei o am subscrisu totu cu datulu de astadi pe langa reservarea celoru urmatone: Caus’a citatiunei in ins’a citatiune nu se afla, decatu prin cuventulu „in causa penala“. Subscrisulu n’are cunoscintia de a fi comisu vreo crima pentru a pute fi atatu de peremtorice citatu la judecata penala. Inse totu astadi ia 8 luliu indata după subscrierea primirei citatiunii, — D. juda pertatatoriu esmisu dela lud. Magistratu din Brasiovu, cu d. fiscalu, unu pancelistu si alti 2 martori judecatoresci — „mi descoperiră, ca vinu la cercetarea (charttatoru) — si ca in urm’a provocarei Inclitului Scaunu susu memoratu sum citatu pentru 2 articuli incriminaţi, anumitu: „PronunciamentoTir“ din Nr. 38 alu „Gazetei Transilvaniei“, publicatu in 27 Maiu si altulu in caus’a congresului naţionala, na’i sciu titalulu, ca nici nu l’am vediutu , necum se’iu fiu publicatu vreodată. Se caută manuscrisulu prononciamentului si alu pretinsului art. de congresu nationale, inse neputendu se află nicairea spre a’lu presentu, le mărturisii, ca a’si fi doritu se potu afla pe celu de anteiu, pentruca e unu actu publicu facutu si recunoscutu de multime de popom, er’ nu de nescari agitatori, si elu aparuse in alte diumale inca inainte de ce l’ar fi publicatu „Gazeta“ ... cu tóate ca loi mie mi se tramise in manuscrisu. De altmintrelea cuprinsulu pronunciamentului se afla si in petitiunea data la Maiestate in 31 .Dec. 1866 subscrisa de mii insisi publicata prin mii de ecsemplaria in tota tiera, incatu se pote dice, ca publicarea pronunciamentului a foatu numai o improspetare a celoru cerute in petitiunea numita. Inclitu Tribunalu Scaunalu Penalu! Subscrisulu in orce procesa de presa se tienu pana acum de competinti’a judecatoresca, care o prescrie legea presei din 1852, care pentru Transilvani’a si astadi este in vigore, după §§ii 25, 42—43, si cu fata de familia cu 6 prunci, cu insarcinatu cu oficiu publicu, care tocma pana la finea lui Iuliu are de obiectu eosamenele publice si de promotiune in gimnasiulu rom. cat, de aici, dela care cu directoru fara dauna publica nu poate lipsi, e silita a a si descoperi dorinti’a catra Iuditulu Scaunu, ca se binevoiésca a concrede obiectulu acest’a de procesa de presa la judeciulu competintiei lui locale, unde s’a facutu, déca s’a facutu transgresiunea legei de presa. b) Iuditulu Judeciu Scaunalu se binevoiésca a nu imputa subscrisului si publicarea art. despre congresulu nationale *), care nici odata nu a aflata loca in coloanele „Gazetei Transilvaniei“. c) Se binevoiesca Inditula Tribunalu Spaunalu a consideră, ca pronunciamentulu intre poporala romana era cunoscutu din alte diurnale si chiaru prin spiinti’a tuturora celoru ce au fostu multi la serbarea maialului din 15 Main in Blasiu, si ca asemeni pronunciamente s’au facutu la mai multe locuri in tota Transilvani’a, desi nu cu acelasi tecstu, dar’ totu in acelu intielesu, prin urmare „Gazet’a Transilvaniei“ nu se simte a fi comisa vreo crima penala, reproducando pronunciamentulu cunoscuta si publicata si in alte diurmiu, ca e credeu nationala. d) Sobscrisulu se provoca la legile, cari inca stau in vigore pentru Transilvania si la inrescriptu imperatesco regesen din 25 Dec. 1865, care dice: „Sustarea in dreptulu sen a legiloru emise pana acum se nu se altereze nici decât a, er’ uniunea definitiva a ambeloru tieri, pe care Noi numai pe bas’a regula t e o r u reporte de dreptu de statu ale Ungariei intre olalta o potemo efeptuâ, o facemu afara de acésta depedenta dela cuvenit’a considerare a intereseloru speciali ale Marelui Nostru Principatu Transilvani’a si dela garantarea pretensiuniioru de drepte ale deosebitei eronatiunalitati si confesiuni“, si in puterea acestor’a si in vigorea loru pana adi, nefiindu inca desfiintiate, subscrisulu tiene, ca cu republicarea pronunciamentului nici altfelia n’a comisu nici o crima , ci a făcuta numai, la ceea ce fu indreptatitu de legile sancționate pe calea legislatiunei, pe care cale inca nu s’au desfiintiatu. — După toate acestea, deca Iuditulu Judeciu scaunalu se tiene in dreptu a trage pe subscrisulu inainte, apoi e rugata la numele umanitatei cu toata ouorea, ca se binevoiésua a consideră daunele atatu cele familiari, cale si ale oficiului publicu mai susu pomenite si a relega terminulu citatiunei numai pe lun’a lui Aogostu, fiinduca nu e nici unu perioolum in mora. Cu distinsa reveritiune romana Ala Inchitului Judeciu scaunalu penala Brasiovn 8 iuliu 1868. Pre plecata Iacobu Muresianu m/p. Redactoru Gazetei Transilvaniei etc. *) In 9 aflai dela doi. respectivi, ca titulale acestui art. e: „Congresulu natiunalu in Daci’a superiore este necesarin“. Atata inca subscriemu cu totii, numai se se câstige pe cale formale voia pentru acesta. — R. Anatema. Resisthiti’a la legi. Juramente episcopesci. Mari lucruri se intempla in dilele noastre, era scandalele insocite cu acelea suntu totu asia de mari, apoi totuodata si amenintiatorie pentru societatea omeneasca. In 25 Maia a. c. cateva legi liberale decretate de catra senatura imperiala cu scopu de a emancipa pe locuitorii Austriei din robi’a spirituala, fusera sanctionate de catra Mai. Sa. Indata cativa archiepiscopi ai episcopi dintre cei carii se tienu de partitia ultramontana si stau sub comand’a generalului calugariloru jecuiti din Rom’a, se scalara cu cercularie de afarisania si porunciră clericiloru subordinate ca se invetie pe poporu anu se supune la legile cele noua! De ar’ fi facutu asia ceva ouu episcopu romanescu, pe unuia ca acela indata l’ar’ fi aruncata in temnitta. In an. 1866 repaus, mitropolitu Alecsandru nu a facutu mai multa decatu s’a învoita, ca romanii se petitioneze in contra trantirei loru la părete. Indata ’la si strinsera in pinteni husaresci si ii tramisera pe capu comisiune criminala. Totu la acela mitropolitu ia vér’a din 1852 pe timpulu calatoriei imperaturii merse orn catanoiu cu porunca, ca se’i calce cancelari’a, dupace gubernatoriulu Schwarzenberg ilu instelase cu un’aspiutiuna necalita, ca se’si parasésca resiedenti’a si se mérga la Alb’a Iuli’a, unde pe atunci se află si acelu despotu. Pe timpulu dietei ii calcara locuinti’a dela Springo era si numai din Chiaru seninu, seu adica se o sponemu ratu, din causa numai, ca mitropolitulu Alecsandru nu voise ase degrada de* spionulu si haiduculu gubernului intre romani. Acestea ca in fuga.------Intr’aceea dicu diamiale, ca jesuitii puseră pe bolnavulu si neputintiosulu papa Pio nono (alias grafu Mastai-Ferreti), ca in alocutiunea sa consistonala de deonadi se afurisésca pe senatulu imperiala, pe ministeriu si pre toti aceia carii s’aru supune la legile noua, prin care partea despotica a concordatului este sfarmata. Cu aceeasi opasiune bietulu betranu informata forte rea despre starea lucruriloru din monarchia austriaca, lauda pe cei 25 archierei, carii protestaseră la imperaturu in contra legiloru liberale si provoca totuodata pe archiereii de sub coroan’a Ungariei, ca si aceia se faca asemenea in casa candu diet’a ungurean inca s’ar îndupleca a lovi in concordatii si in canonele cele absolutistice ale conciliului tridentim (care inse in Ungari’a si Transilvani’a niciodată nu au fosta acceptate prin lege, ci s’au introdusa numai de facto, pe furisie, pe caii clandestine). Nici cu atatea nu e de ajunsa. In dilele trecute vine „Vaterland“, carele este organulu jesnitiloru de ambele clase, adica alu celoru carii porta reverenda si alu altora carii porta fracu sau uniforma, — prochiama pe fapta calcarea de juramentu si indeamna pe funcționarii publici parti tieni cu concordaturu, ca deca ministeriala le va cere juramentu pre legile cele noua, ei se’iu pana, dara se n u ’I u t i e n a!! „La aceasta doctrina satanica, compteria de suflete, foile ministeriali respundu dechiarandu pre episcopi, pre ceilalti clerici resistenti si pre aristocraţii din partit’a absolutistica a loi Thun- Clam-Martinitz de pe rin r i s i r e b ei, era cateva le plesnerou in facia tecstulo juramenteloru, pe care le depunu episcopii in man’a imperatului. Acelea tecsturi trebue se ne intereseze si pre noi romanii in gradulu cela mai înalta, din pansa, ca episcopii si archiepiscopii romanesci de ambele confesiuni inca depana aceleasi juramente; preste acésta ni s’au mai apusa adesea in viéti’a noastra, ca sărmanii archiereii romanesci mai primesco iaca si eregi-