Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-11-19 / nr. 89
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Foi’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe 1/4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3galbini mon. sunatoria. Nr. 89. Brasiovu 1 Decembre 19 Novembre Amilii \\\H. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare pure. 1869. MONARCHIC AUSTRO - UNGARICA. T r a n s i l v a n i ’a. Brasiovil 1 Decembre. Intre toate evenimentele si obiectele, care se torsera in timpulu de curundu iu firulu celu nefiuitu alu timpului, atențiunea cea mai mare o atrage teatrulu resbelului dalmatinu, interpelarea si respunsele ministriloru in caus’a Tofaleniloru , triumfal’a intrare a Domnitoriului Romaniloru cu Dómn’a Elisabet’a in capital’a României si cuventulu de tronu, cu care deschise camerele. In Dalmati’a armat’a c. r. bătută de insurgenți si de antitempu viforosu se află silita a se retrage in cortelele din Cattaro parasindu positiunile dela Dragali ocupate cu atata perdere si vărsări de sânge, dupace in 18 insurgenții la defileu’a dela Hanj atacara si cortelulu cu pretorulu generalii, luandu proviantulu si trăgătorii, incatu elu cu gendarmii abia putură scapa cu fug’a la Dragali. In 19 dintr’o compania a reg. Wimpffen numai 22 de fetiori se mai reintórsera, 100 morți si preste 200 răniți costa ultim’a espeditiune in munți! — Altoru coloane nu le merse cu nimicu mai bine. Cu toate ca ostasimea se totu aduna si acum regimentulu Hoch- und Deutschmeister inca se fi capatatu ordinu a porni la Dalmatia. — Morlacii sau romanii negri se lupta pe vietia pe moarte cu femei cu copii cu totu si muntenegrenii ii ajuta acum si cu pusetiunea amenintiatoria, ca calcandulise teritoriulu principele va scoate 40.000 combatanți la lupta. — Se pare, ca ajunulu unei generali mișcări a slaviloru de sudu si nordu nu e departe. — Maiestatea Sa imperatulu sosesce in 3 Dec. din Egipetu si pe cum se scrie nu va veni pe la Cattaro nici se va intelni cu Victoru Emanuelu la Brindizi. — In Bucuresci intrarea suveraniloru Mereuri in 24 se intemplă după programu si candu Domnitoriulu cu soci’a subscrisera actulu de casatoria in faci’a primăriului si a poporului, deodata in același timpu se cununară vreo 50 de parechi de miretei, er’ séra încunună serbarea o iluminatiune din celea mai splendide. In 27 deschise Domnitoriulu camerele României. Éca pre interesantulu Cuventulu de tronu alu Domnitoriului României. Domniloru senatori! Domniloru deputați! Suntu fericitu, ca după apróape trei luni de calatoria, ce amu intreprinsu, mai cu deosebire in interesulu tierei, me aflu din nou in midialoculu dvóstre si ve potu anuncia la persona realisarea uneia din cele mai legitime dorintie ale poporului romanu si uneia din cele mai principale preocupatiuni ale animei melei casatori a mea. Salutata cu entusiasmu de naţiune, privita cu plăcere de suveranii puteriloru europeane, insocirea Mea cu Principes’a Elisabet’a, adaugandu inca legaturile de sânge cu celelalte familii domnitorie din Europ’a, afla in amarea poporului romanu cea mai dulce a ei consacrare. Astfeliu realisanduse una din cele mai esenţiale conditiuni ale consolidării dinastiei romane, consort’area incuragiata prin acelesi simtieminte de amare si devotamentu, ce-mi ati aratatuMie, va pute împlini marea misiune ce impune tronulu României, pentru că amendoi împreuna se putemu atinge scopulu comunu: marirea si prosperitatea iubitei nóstre tieri. Onorurile Ce amu primitu dela suverani, ale caror’a curti amu visitatu, se resfrangu asupra natiunei romane; ele erau dak suveranului ei, care eră pretutindenea insocitu de aureol’a coroanei României; si astadi acele mari puteri au unu titlu si mai multu la recunosciinti’a nóstra. Banuelile disparandu, confienti’a revenindu, suntu in dreptu a crede, ca relatiunile nóstre cu înaltele puteri garante au se ie de acum înainte unu, caracteru si mai favorabilu pentru interesele nóstre. Aceste puteri n’au uitatu si nu potu uită, ca naţiunea romana, asiediata la porţile Orientului, pe marginea celui mai mare arteru de comunicatiune, este chiamata, prin desvoltarea silnica a fortiloru sale morale si materiale, prin pasii sei rapedi spre civilisatiune, a jucă unu mare rolu in ecuilibrulu Europei oriental. Acestu rolu ne va fi cu atatu mai usioru de implinitu, cu catu lealitatea va presidă mai multu a padirea cu santienia a indatoririloru ce ne suntu prescrise prin tractatele, care au pusu sub puterniculu scutu alu Europei legaturile nóstre seculare cu inalta Porta. Aceste tractate au precurmatu de dreptu amesteculu strainu in afacerile nóstre interiore, inse chipulu celu mai securu si mai nemeritu de a face că străinii se nu intrevina in cele din launtru ale nóstre, este că si noi se nu ne amestecamu in trebile veciniloru nostri. Atunci in adeveru, ca pragulu casei nóastre va fi necalcata si santu. Ca acesta politica, care o urmamu si care ne este dictata si prin obligatiunile nóastre internationale si prin positiunea noastra, este politica cea mai buna, se dovedesce prin buna vointia, ce astadi gasimu in puterile garante, de a indestula prin conventiuni internationale tóate Gestiunile nóstre de interesu comunu. Asia guvernulu imperialu alu Austriei a primitu că, prin cale de reciprocitate, se se ecsecute in tóate provinciele representate in diet’a din Vien’a, sentintiele tribunaleloru romane in materia civila si comerciala. Asia doue conventiuni suntu a se inchiaia cu guvernulu austro-ungaru, pentru olarirea puncturiloru de intelnire a caliloru ferate romane, cu calile ferate austro-ungare dela Sucev’a, Orsiov’a si Brasiovu. De mai multu timpu urmau drepte si necontenite staruinite din partea tierei, pentru a se reinnoi, printr’o comisiune internationala, vechile noastre otare dealungulu provinciiloru austro-ungare. Guvernulu Meu are de o plăcută detoria de a ve anuncia, dd. senatori si dd. deputaţi, ca guvernulu Ungariei a datu satisfacere cereriloru nóastre. Comisiunea internaţionala chiaru a si intratu in lucrare. Desi, din caus’a timpului inaintatu, ea n’a pututu multu propasi, totusi de pe acum putemu a fi multiumiti de resultatulu insemnatu alu constatariloru sale. Asia comisiunea a statornicitu la judeciulu Buzeu, ca adeveratulu otaru intre ambele tieri este dis’a „Chiai’a Buseului“, era nu pe unde pretindea comun’a Zagonu. O alta veche calcare de otaru s’a sonstatatu pe teritoriulu romanu dela riulu Barsc’a in susu, alaturea cu pariulu Pitacu. Dispositiuni suntu luate pentru restabilirea pe facl’a pamentului a adeverateloru nóstre otare, precum in unanimitate s’au statornicitu de comisiunea internationale. Dvastra cunosceti dreptele cereri ale României in cestiunea oborirei jurisdictiunei consularie. Acesta stare de lucruri, esceptionala si necompatibila cu drepturile si legile României, a fostu supusa la cercetarea generosa a Europei inca de catra adunările nationale din 1867. Me aflu in dreptu a crede, ca in fine suntemu in ajunulu dilei, candu si in acesta cestiune Romani’a va intră in deplinulu ecsercitiu alu autonomiei sale. Deja negotiarile nóstre pentru inchiaiarea unei conventiuni, cu scopu de a se supune naţionalii rusi la jurisdictiunea legiloru tierei, suntu sfersite; si, sprijinindune bunavointi’a a M. S. imperatului Rusiei si a guvernului seu, speru, ca chiaru in cursulu acestei sesiuni se va pute presentă corpuriloru legiuitorie instrumentulu definitivii. Negotiari in acésta cestiune suntu începute si cu celelalte puteri europene. Terminulu conventiunei inchiaiate cu Serbi’a, pentru estradarea reciproca a deserturiloru si a criminaliloru, fiindu espiratu, s’a primitu de ambele guverne inchiaiarea unei noue conventiuni, in care nu voru fi uitate principiile noului dreptu publicu europénu, in privinti’a emigratiloru politici. Amu de multiamire de a constată, ca relatiunile nóastre cu bun’a nóastra vecina Serbi’a devinu din di in di mai amicale si mai intime. Ratificatiile conventiunei pentru navigabilitatea Prutului suntu efectuate; întrunirea staturiloru coriverane se va face in curendu. In vederea lucrariloru ce intr’unu timpu apropiatu au a face din Prutu unu unu cu navigatiune regulata, guvernulu meu este in tractatiune pentru restabilirea unui servitiu de transportatu calatorii intre Iasi si Galati. Toate conventiunile mai susu citate se voru supune aprobatiunei dvóstre. DD. senatori, do. deputaţi, veti află cu bucurie, ca marin’a nóastra de comerciu din di in di merge spre desvoltare. Deja numeramu aprópe de 200 bastimente de mare sub pavilonulu romanu, si cari apartienu indigeniloru, numai in anulu curentu s’au acordatu patente la preste 30 bastimente. Va fi de interesulu tierei, va fi o lucrare nu din cele mai pucinu meritorii ale dvastra, daca veti dă guvernului meu midiulecele necesarii, pentru a asecura marinei nóastre o desvoltare in proportiune cu intinderea tiermuriloru nóastre de Dunăre si de mare. Celu antaiu pasu, spre a ajunge la acestu folositoriu resultatu, va fi negresita o catu mai curenda punere in lucrare a votului dvastra, in privinti’a deschiderei portului României dela marea negra. Imbunatatirea finantieloru statului este preocupatiunea constatata a guvernului meu. Mai multe deficituri, repetate si acumulate din anii trecuti, au crescutu datori’a flotanta pana la o cifra, care trebuie se deştepte in toti dorinti’a de a regulă imediaţii stingerea ei, si de a o margini pe viitoriu in limitele unei simple operaţiuni de tesauru. Acestu resultatu va fi lesne de capatatu, in-