Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-07-15 / nr. 54
Qazet’a eae de 2 ori: Mercurea si Dumincc’s, Fai’a, candu coi.cedu ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe 1/i 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2V3 galbini mon, sunatoria. inuftu mm. Brasiovu 2715 Mn Nr. 54. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. 1870. MONARCHIA AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovu 25 Iuliu 1870. Resbelulu a luatu inceputu in 19 dupaamedi, fara că descrierea atacului se pota pătrunde prin telegrame, fiinduca orice vine dela Rinu se strecura prin sit’a prusienesca. La Bucuresci sosi inse in 19 unu telegramu privatu, care anuncia, ca francesii bombardeaza cetatea Coloni’a(?) dela Rinu. La Saarbrücken se intempla unu atacu nesangerosu intre unu despartiementu de chasseuri franci, cari intreprinsera o recunoscere si intre ulanii si infanteria prusiana, cari ii respinseră pe teritoriulu francesa. Mac-Mahon comanda la Rinn. Unu telegrama din Basel 20 Iuliu scrie, ca se așteptă, că in 21 armat’a francesa cu 10 divisiuni se intre in Germani’a de sudu, cu misiunea de a o ocupa pentru ca se impedece armarea corpuriloru. In 21 imperatulu Napoleonu sosi incuartirulu generalion Nancy. In 22 Iuliu corpulu legislativu alu Franciei fu primitu in Tuilerii. Presiedintele camerei Schneider in adresara catra imperatulu, descoperi dorinttele cele mai calduroase ale natiunei francese, urandui ca aceste se insociesca pe imperatulu si pe armata si incredintiandulu, ca pote predă fara ingrigiare regenti’a imperatesei. Imperatulu Napoleonu respunse intre altele, ca a facutu tóte ce i stă prin putintia pentru a incungiură belulu, inse Prusi’a l’a provocatu. Deci incredintiaza tier’a imperatesei cu cuvintele: plecandu cu fiiulu meu la armata incredu tierei pe imperatésa, er’ pe fiiu lu ducu in campania, pentruca se invetie a servi patriei sale. Astadi va fi lupt’a încinsă poate pe toata lini’a. Austri’a, cu toate, ca diurnalele cechice vorbesCU, cumca se făcu concentratiuni de trupe si cumca intre Pardubitz si Trautenau se face tabara, or’ altele vorbescu despre fortificarea fortaretiei Oderberg, remane in neutralitate, inse numai pana candu va remane si Rusi’a, după cum notifică si Franciei. —Intr’aceea „Wiener Morgenpost“ publica unu tractatu pruso-rusescu, care e amenintiatoriu Austriei, fiinduca desemneza Carpatii de nordu, că marginea poftei de cuceriri pruso-rusesci. Internunciulu Franciei au sositu in Vien’a si se primi de catra imperatulu cu căldură. — In Vien’a se tienu mereu in cercurile mai innalte consilie, la cari ieau parte si c. Andrăssy si colonelulu de honvedi Ghiczy. Resultatulu cine sei, déca lu vomu ceti, pana a nu lu vedé pusu in lucrare. Rusi’a armeza. „A. Alig. Ztg.“ publica din Poloni’a, cumca catu de curendu se va concentra in Poloni’a o armat’a ruseasca de vreo una suta mii, din cari 75 mii se voru postă la confiniele de catra amedi si apusu, or’ 25 voru remane in tabar’a dela Varsiavi’a. Se scrie, ca principele Gortschakoff se astepta acum in Vien’a. Diurnalele germane scriu acum, ca Gortschakoff n’a fostu in Parisa. — Intr’aceea „Reform”, diurnalulu lui Andrăssy striga, ca ungurii au dreptulu a pretinde, că Austri’a se nu se considere că o parte intregitoria din Germani’a, ci numai că statu de sene. „Noi nu vremu, că Austri’a se faca politica de rasa in momentulu, candu aceste rase ar’ nimicio.“ Va învinge Prusi’a, Austri’a e periclitata; perde Prusi’a ea se va arunca in bradele Rusiei si atunci ungurii suntu mai periclitati, si cu toate acestea atatea simpathii pentru Prusi’a.“ — Va sedica, ca „Reforma porta frica, ca Austri’a se va amesteca pentru a-si recapătă influinti’a in Germani’a, si tocma publica „N. fr. Pr.“, ca regimulu austriacu a cerutu declaratiune dela Bavari’a, ca pentruce s’a opritu comunicarea cu drumulu de feru atatu catra Pasavi’a catu si catra laculu Boden, pentruca prin mesur’a acést’a se amenintia fóarte multu interesele economiei populare ale Austro-Ungariei. Respunsulu nu lu soimu, se scie inse, ca Bavari’a sub comanda principelui de coroana alu Prusiei a miscatu armat’a catra apusu si preste Bamberg si Nürnberg s’au si transportatu in Bavari’a 46 mii fetiori prusieni, că se ocupe tabar’a cea intarita cu valuri dela Ulm, in marginea Würtembergei. Würtemberg’a incaiea parte la resbelu iu contra Franciei si marele ducatu Baden a si postatu 30 mii la Kehl facia cu Argentoratu (Strassburg) si aici se crede, ca se va fi bombardatu Kehlulu, unde s’au derimatu tóate podurile. 50 de mii ostasi ai Sacsoniei inca se tramisera si veniră in locu prusiani. De alta parte Austri’a, Angli’a si Rusi’a cu statele americane au facutu pasii de lipsa pentru a sustiene corabiatulu pe marea germana de nordu. In aceste impregiurari „Reform’a“, porta frica si striga: neutralitate armata in Austri’a. — După diurnalulu militariu „Vedette“ Franci’a poate aduce in lupta la 600 mii fetiori cu 224 baterii afara de 490 nai cu 6100 tunuri si o suta mii marinari, or’ Prusi’a cam totu pe atat’a. — Lupt’a va fi foarte seriósa, după cum dicu diurnalele Franciei, care purta astfeliu de vorba: Avemu a sacrifică milioane de bani si de oameni, că celu pucinu pentru ultim’a data se nu se mai ie pretecste din faimosulu ecuilibriu europénu pentru noue resbele. Odata pentru totudeun’a se finimu. Se ne batemu bine, dar’ vnse pentru ultima data. — Facia cu aceste fapte si resolutiuni avemu a ne asteptă la evenimente mari neprecalculate, care se voru nasce din armarea cea necontenita de pana acum, fiinduca de materia aprindiatoria suntu impregnate statele si cele mici si cele mari. — BrasiOVU in Iuliu 1870. •.'V .. * Din diuariulu unui calatoriu prin Fagarasiu. Cate ilusiuni -si face cineva candu, după unu cursu de 4—5 ani de studiu se intorce in patria sa cu capulu plinu de teorii frumose, ce si le-a castigatu din prelegerile, scrierile si conversarile renumitiloru juristi si profesori de drepturi din universitatea Vienei. Cate închipuiri -si face cineva in optimismulu seu, propunendu-si a da sufletu acestoru teorii si a le aplica in pracse pentru concetatiani si consângenii sei! Cu astfeliu de ilusiuni si sub impresiunea estorufeliu de cugete me apropieamu de Fagarasiu, trecandu prin frumoasele câmpie, livedi si dumbrave, lasandu la dreapta măreții Carpati cu vervurile loru plesiuge, dara scutite de arsitia, parte prin norii cei forméza pocapiulu, parte prin nou’a, ce nici odata nu parasesce, era la stang’a Oltulu sierpuitoriu. Eca si Fagarasiulu, istoriculu Fagarasiu cu cele mai pretiuite reminiscentie ale demultu trocului! Aici me otarisemu a poposi; aveamu a cerceta unu vechiu amicu si consangeanu, caruia i amu promisu alu cauta cu tota ardint’a ce portămu de a imbraciusia pe ai mei in tier’a Barsei, pe cari nu i vediusemu de 4 ani si nu me vediusera. Primirea cordiala ce mi se facă, bucatele si beuturele cele bune, ce nu le gustasemu de 4 ani, me ducea in ipsita a remane in Fagarasiu multu timpii, totusi simtieamu in mine o potere, ce me împingea catra Brasiovu incatu a 2 dl iu 5 Iuliu sculandume spusei amicului, ca posta de astadi me va duce mai departe, spre care scopu voieamu indata a me si prenumera. Remana astadi, mi dice amiculu, ca avemu adunarea representantiei districtuale, care speru se devină interesanta. Ai cetitu in federatiune? O sefia interpelatu oficiolatulu despre reportulu Ci*In scandalosu ce la tramisu fisiculu districtualu ministeriului prin oficiolatu, precum si despre paralele ce, se dice, a le fi primitu oficiolatulu, tramise de gubernu, pentru alegerea renumitului deputatu dietalu Benedek? A! in modulu acesta me potu astadi delecta in a fi martoru oculatu alu unei vietie constitutionale si parlamentarie romanesci in miniatura. O se remanu. După 10 ore se incepă siediuti’a, se verificară membrii, erau vreo 40 inşi presenti, dintre cari parte mare amploiații districtului, pentru ca partea cea mai mare, ocupata cu lucrulu câmpului, lipsiea. După indatinat’a bineventare din partea căpitanului supremu se cetiră mai mulți articlii de lege, toti in limb’a maghiara (!). La obiectulu acesta, cerendu adv. P. cuventulu, face urmatori’a propunere: „Comitetulu districtuale se decidă a se face o representatiune, prin care se se cera modificarea art. XI sanatoriu despre promulgarea legiloru si intrarea loru in valoare intru acolo, că o lege numai atunci se se primesca de promulgata si obligatoria, după ce s’a tradusu in toate limbele patriei, or’ după traducere se se incunoscientieze diet’a, dela care incunoscientiare in 15 dilesi iea valoarea.“ Motivele acestei propuneri suntu. Deca sta acelu principiu, ca cu necunoscienti’a si necunóscerea legei nu se poate nime escusă, atunci urmeaza si se presupune, ca pentru a se putea urmă aceluia trebuie, că legea se se aduca la cunoscienti’a tuturoru cetatianiloru; si fiinduca nu toti cetatianii suntu UHijuri si cunoscu limb’a ungureasca, dar’ nici potu fi obligați la aceasta, asia regimulu si legislatiunea e indetorata a eda legile astfeliu, incatu tuturoru cetatianiloru se le fia posibila intielegerea si castigarea loru in acea limba, in care o precepu. Afara de aceea legea despre nationalitati indetoraza regimulu a traduce in toate limbele patriei legile etc. Acéstea propunere se primesce unanimu. O representatiune tramisa, cum mi se pare, din partea districtului iazigiloru si cumaniloru spre sprijinire la dieta, in care se combate cu argumentele cele mai logice si neinfrante spiritulu aristocraticu si absolutisticu alu proiectului, ce se desbate astadi in dieta pentru regularea municipialoru, se partinesce de membrii romani ai comitetului si o făcu de a loru. Reportulu trimestrale despre administratia districtului ne spuse ca drumurile suntu in stare rea, ca biraui slugiloru (szolgabiró, pretoru)