Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)

1871-09-11 / nr. 71

Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 ami 10 fl., pe V* 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe anu anu sau 27$ galbini mon. sunatoria. Anula miV. Sr. 71. Brasiovn 2311 Septembre Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare pu­blicare. 1871. MONARCHI’A AUSTRO - UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovu 23 Sept. 1871. In momentele, candu toata atentiunea popoare­­loru ignorate si despretiuite e pironita la decursulu invoieliloru in caus’a autonomiei provinciale si a asecurarei drepturiloru naţionali in provinciele mo­­narchiei dincolo de Lait’a, aflamu, ca in Abrudu la realegerea deputatului Bitta, min. de justiția, ro­manii — cu toata und’a fraternisarei — n’au vrutu se ie nici o parte, ci credentiosi politicei starei pre­­carie se trenura in pasivitate; nu scimu, daca ace­­sta a fostu activa cu unu protestu datu in launtru, ori pasivitate destrămata, despre ceea ce amu dori se fimu informati. Pana atunci se relatamu inse despre actele — nu vorbele — infratitorie, cu cari a esitu ministrulu Hohenwart pe scen’a invoieli­loru, pentruca se ne informamu , de ce reactiune porta frica diurnalele maghiare, candu vorbescu de politic’a ministeriului din Vien’a, ca ar’ amenintiâ cu reactiune starea presenta politica din Ungari’a; si deca asecurarile ce li se făcu nationalitatiloru prin legea ministrului Hohenwart merita a se tacsa cu cuventulu reactiune, ori mai bine ele, diurnalele maghiare, tóte cate scriu asia, cu totu obiectulu a­­perarei loru, suntu sensu strictissirae per eminentiam reactionarie, facia cu santulu dreptu perfectu egalu alu poporeloru din Ungari’a de a ave tóate una limb’a neutra si a trai in pace, ori facia cu dreptu egala de limba orsiunde, cum lu vedemu, ca se re­­cunoasce cu garanţia in legea de naţionalitate pro­pusa de Hohenwart dietei boemice, care imple de fiori pe complexisti, ca va reproduce reactiunea in sensulu loru, de care, deca n’au minte, nici ca voru scapa, cu toate, ca respectivii suntu mai liberali de catu se li se poata imputa spiritu reactionariu. Re­acționari nu suntu cei ce -si cauta drepturile cuvi­­nite si răpite, ci cei ce le potromosiescu instrai­­nandu dela sene toata suflarea nemaghiara. — Dar’ aca actele: Rescriptulu, prin care se deschise diet’a Boemiei in 14 Septem­bre 1871, si care i restitue drepturile, suna in­­tocma asia: „Catra diet’a regatului Nostru Boemi’a! Pe timpulu, candu cu patent’a Nóstra din 30 Iuliu 1870 conchiamaseramu dietele regateloru si tieriloru Nóstre in locurile legale de adunare, ne aflaramu motivați la acésta mai cu deosebire prin evenimentele cele pregnante de urmări, alu caroru teatru devenise Europ­a, si a caroru inriurire ne­­calcularera trebuiea se ne absorba tóata atențiunea. Cu ajutoriulu lui Dumnedieu ne succese a castiga binecuventarile pacei facia cu aceste evenimente scu­­tuitorie, si cu deplina linistire ne potemu er’ in­­torce la opulu consolidarei interne a im­periului. E dorinti’a Nóastra, ca inainte de toate relatiu­­nile regatului Nostru Boemi’a catra intregu impe­­riulu, revisiunea carora o amu fostu asecuratu cu rescriptulu Nostru din 25 Augustu 1870, se se re­guleze dreptu si cu multiumire din tote partile. Aducandune aminte de pusetiunea de dreptu de statu alu coroanei Boemiei si convinsu de splen­derea si poterea, care Ne a datu-o ea Noua si in­­naintasiloru Nostri, aducandune aminte mai incolo de credinti’a neclatita, cu care poporimea Boemiei a aparatu totudeun’a tronulu, recunóscemu cu bu­curia drepturile regatului acestuia si ne aflamu gata a innoi acésta recunóscere cu juramentulu Nostru de încoronare. Inse nu ne potemu retrage nici dela oblega­­mintele serbatoresci, care le amu facutu facla cu celelalte regate si tieri ale Nóstre prin diplom­a din 20 Oct. 1860, precum si prin legile fundamentali din 26 Febr. 1861 si 21 Dec. 1867 si in fine prin juramentulu de încoronare data re­­gatului Nostru Ungari­a. Cu multiumire luamu dera actu de espresiu­­nile, cumca ve aflati gata a aduce in armonia pre­­tensiunile de dreptu ale tierei cu pretensiunile pu­­setiunei de putere a imperiului si cu indreptatitele pretensiuni ale altoru regate si tieri, espresiuni fă­cute in preasupusele adrese ale dietei regatului No­stru Boemi’a din 14 Sept. si 5 Oct. 1870. Pro­­vocaiiu diet’a, ca se pasiasca in sensulu acesta la lucrulu opului, a se consulta in spiritu de modera­­tiune si de impacare despre ordinea conforma pre­­sentelui a relatiuniloru de dreptu de statu alu re­gatului Nostru Boemi­a, spre a ne face posibilu a fini o carta constitutionale fara a vatama dreptu­rile celorulalte regate si tieri ale Nóstre, care, du­­randu mai indelungatu, ar’ amenintia intr’unu modu de profunda considerare. Insarcinandu mai incolo regimulu Nostru a propune dietei nou’a ordine de alegere la dieta, precugetata inca cu rescriptulu Nostru din 26 Sept. 1870 si o lege pentru scu­tirea ambeloru nationalitati ale tierei, tramitemu in gratia dietei salutarea Nóstra impera­­tesca si regesca.“ Acesta e rescriptulu. — Lupt’a boemiloru, purtata in conscientia de drepturile cuvenite si pretinse mereu, se afla încu­nunata de succesele cele dorite, cari astadi ar’ fi in pung’a minoritatei germane, déca boemii ar’ fi ve­­natu interese de partite si personali si nu s’ar fi unitu cu totii cu ecsemplaria abnegatiune pentru caus­a comuna, care castigata va fi sorgintea feri­­cirei si a natiunei si a particulariloru ei, pe candu traficările si desbinarile particulariloru si ale parti­­teloru le ar’ fi nimicitu totu viitoriulu prosperarei nationale pentru unu blidu de linte alu unoru par­ticulari hamisiti, cari totudeun’a au fostu toporistea dusmanului. Dar’ se vedemu si proiectulu min. Hohenwart: Legea de nationalitati propusa dietei boeme in 14 Sept., care are cuprin­­sulu urmatoriu: Limb’a oficiale a comunei se defige prin re­­presentanti’a comunei, or’ in casa de opunere se fipseza prin vatisarea tuturoru membriloru comunei indreptatiti la alegere. Aflanduse intre indreptatitii unei comune o minoritate nationale celu mai pu­­tinu de y5 din indreptatitii la alegere, limb’a a dou’a va servi de limba subsidiaria. Limb’a oficiala a majoritatei comuneloru din­­tr’unu cercu e si limb’a oficiale a representantiei cercului si chiaru si limb’a oficiale a derogatorieloru si judecatoriloru guvernementali din cercu. La oficiale tierei nu se poate nimene denumi oficialu de conceptu sau judecatoriu, care nu e pu­­ternicu in vorb’a si in scrierea ambeloru limbi. Diet’a se va­­­ti in curie nationale. Representantiloru cercuriloru mestecate in limba, intrandu in dieta, le sta in voia a alege, in care curia se intre. Representantii proprietariloru mari trebuie se se alature la curi’a acelei nationalitati, de care se tiene cerculu, unde­­ se afla proprieta­tea, care daca se afla in cercuri de nationalitate di­versa sau cu limba mestecată, representantii au voia a se alatura la curi’a nationalitatei alese după plăcu. Fiacare curia nationale poate cere, cu sum­a in bugetulu tierei, fipsata pentru scopulu scalei si invetiamentului, cata vine din contributiunea natio­nalitatei sale din cercu, se se intrebuintieze pentru institutele de cultura ale limbei ei. Fiacare curia nationale poate pretinde, ca toata legea ce cuprinde determinatiunile despre intrebuintiarea limbei in vic­­ti’a publica si la derogatorii etc. După a dou­a ce­tire in dieta, se se mai supună votisarei si după curte naționali. La asta votisare una lege se con­sidera respinsa, deca 2/3 ale unei curte au votatu in contra. La alegerea deputatiloru dietei in cor­­pulu representativu (la senatulu imperialu) trebuie se se ie celu pucinu */3 dintre alesii curiei boeme si celu pucinu % a curiei nationale germane (fa­­vore pentru germani). Legea se pune sub scutulu juramentului de încoronare alu regelui. Din acestu estrasu se vede totu odata si me­­sur’a concesiuniloru naționali, cu cari vre ministe­­riulu Hohenwart a impaca popoarele cislattane si totuodata si desiargea, care sta indreptata a spul­bera una alta lege de naționalitate făcută cu maie­­stri’a de a desnationalisa si a imparechia si duș­mani popoarele. — Intre deue rele cine nu alege pe celu mai micu? — Cu toate acestea proiectulu de lege de naționalitate alu lui Hohenwart se apropia foarte de împlinirea drepteloru pretensiuni, incatu merita a fi studiatu de orice poporu amenintiatu in ecsistinti'a vietiei sale nationale. — Singuru liber’a voia a proprietariloru mari de a se alatura la curi­a, unde voiu voi, ar’ fi d.­e. pentru Ardélu si Ungari’a periculósa, pe candu pentru Boemi’a ea e tocma favoritoria nationalitatei ceche. O astfeliu de lege de nationalitati precesa ar’ imblandi si pretensiu­nile nationalitatiloru din Ungari’a, déca ar’ fi ur­mata de o lege de alegere drepta, cam ca ceea, de­spre care vorbiramu, ca s’ar fi datu intr’unu me­moriale — catra dieta — si regime spre a vin­deca cu ea nedreptatirile poporului in representan­­tia, mai vertosa ale poporului romanu, care in Ar­­delu ca majoritate reale e condamnata de minoritatea măiestrită a nu conta la nici o influintia asupra dirigirei destinului seu in patria si in genere asu­pra ingrigirei de patri’a comuna. Transilvani’a ca atare, inca ar’ mai reveni apoi in ogasiulu seu de îndreptăţire, fara care multiumire nu se poate a­­stepta cu atatu mai putina încredere. — APELU catra intregu clerulu si poporulu romanu, precum si catra toate „asociatiunile, reuniunile si corporatiu­­nile infiintiate pentru latirea culturei si luminarea poporului romanu.“ Motto: „Voiesce si vei poté Lumineza-te, si vei fl.“ In viati’a si istori’a poporaloru si natiuniloru civilisate punctulu de splendoare e educatiunea tine-

Next