Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-09-11 / nr. 71
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 ami 10 fl., pe V* 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe anu anu sau 27$ galbini mon. sunatoria. Anula miV. Sr. 71. Brasiovn 2311 Septembre Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. 1871. MONARCHI’A AUSTRO - UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovu 23 Sept. 1871. In momentele, candu toata atentiunea popoareloru ignorate si despretiuite e pironita la decursulu invoieliloru in caus’a autonomiei provinciale si a asecurarei drepturiloru naţionali in provinciele monarchiei dincolo de Lait’a, aflamu, ca in Abrudu la realegerea deputatului Bitta, min. de justiția, romanii — cu toata und’a fraternisarei — n’au vrutu se ie nici o parte, ci credentiosi politicei starei precarie se trenura in pasivitate; nu scimu, daca acesta a fostu activa cu unu protestu datu in launtru, ori pasivitate destrămata, despre ceea ce amu dori se fimu informati. Pana atunci se relatamu inse despre actele — nu vorbele — infratitorie, cu cari a esitu ministrulu Hohenwart pe scen’a invoieliloru, pentruca se ne informamu , de ce reactiune porta frica diurnalele maghiare, candu vorbescu de politic’a ministeriului din Vien’a, ca ar’ amenintiâ cu reactiune starea presenta politica din Ungari’a; si deca asecurarile ce li se făcu nationalitatiloru prin legea ministrului Hohenwart merita a se tacsa cu cuventulu reactiune, ori mai bine ele, diurnalele maghiare, tóte cate scriu asia, cu totu obiectulu aperarei loru, suntu sensu strictissirae per eminentiam reactionarie, facia cu santulu dreptu perfectu egalu alu poporeloru din Ungari’a de a ave tóate una limb’a neutra si a trai in pace, ori facia cu dreptu egala de limba orsiunde, cum lu vedemu, ca se recunoasce cu garanţia in legea de naţionalitate propusa de Hohenwart dietei boemice, care imple de fiori pe complexisti, ca va reproduce reactiunea in sensulu loru, de care, deca n’au minte, nici ca voru scapa, cu toate, ca respectivii suntu mai liberali de catu se li se poata imputa spiritu reactionariu. Reacționari nu suntu cei ce -si cauta drepturile cuvinite si răpite, ci cei ce le potromosiescu instrainandu dela sene toata suflarea nemaghiara. — Dar’ aca actele: Rescriptulu, prin care se deschise diet’a Boemiei in 14 Septembre 1871, si care i restitue drepturile, suna intocma asia: „Catra diet’a regatului Nostru Boemi’a! Pe timpulu, candu cu patent’a Nóstra din 30 Iuliu 1870 conchiamaseramu dietele regateloru si tieriloru Nóstre in locurile legale de adunare, ne aflaramu motivați la acésta mai cu deosebire prin evenimentele cele pregnante de urmări, alu caroru teatru devenise Europa, si a caroru inriurire necalcularera trebuiea se ne absorba tóata atențiunea. Cu ajutoriulu lui Dumnedieu ne succese a castiga binecuventarile pacei facia cu aceste evenimente scutuitorie, si cu deplina linistire ne potemu er’ intorce la opulu consolidarei interne a imperiului. E dorinti’a Nóastra, ca inainte de toate relatiunile regatului Nostru Boemi’a catra intregu imperiulu, revisiunea carora o amu fostu asecuratu cu rescriptulu Nostru din 25 Augustu 1870, se se reguleze dreptu si cu multiumire din tote partile. Aducandune aminte de pusetiunea de dreptu de statu alu coroanei Boemiei si convinsu de splenderea si poterea, care Ne a datu-o ea Noua si innaintasiloru Nostri, aducandune aminte mai incolo de credinti’a neclatita, cu care poporimea Boemiei a aparatu totudeun’a tronulu, recunóscemu cu bucuria drepturile regatului acestuia si ne aflamu gata a innoi acésta recunóscere cu juramentulu Nostru de încoronare. Inse nu ne potemu retrage nici dela oblegamintele serbatoresci, care le amu facutu facla cu celelalte regate si tieri ale Nóstre prin diploma din 20 Oct. 1860, precum si prin legile fundamentali din 26 Febr. 1861 si 21 Dec. 1867 si in fine prin juramentulu de încoronare data regatului Nostru Ungaria. Cu multiumire luamu dera actu de espresiunile, cumca ve aflati gata a aduce in armonia pretensiunile de dreptu ale tierei cu pretensiunile pusetiunei de putere a imperiului si cu indreptatitele pretensiuni ale altoru regate si tieri, espresiuni făcute in preasupusele adrese ale dietei regatului Nostru Boemi’a din 14 Sept. si 5 Oct. 1870. Provocaiiu diet’a, ca se pasiasca in sensulu acesta la lucrulu opului, a se consulta in spiritu de moderatiune si de impacare despre ordinea conforma presentelui a relatiuniloru de dreptu de statu alu regatului Nostru Boemia, spre a ne face posibilu a fini o carta constitutionale fara a vatama drepturile celorulalte regate si tieri ale Nóstre, care, durandu mai indelungatu, ar’ amenintia intr’unu modu de profunda considerare. Insarcinandu mai incolo regimulu Nostru a propune dietei nou’a ordine de alegere la dieta, precugetata inca cu rescriptulu Nostru din 26 Sept. 1870 si o lege pentru scutirea ambeloru nationalitati ale tierei, tramitemu in gratia dietei salutarea Nóstra imperatesca si regesca.“ Acesta e rescriptulu. — Lupt’a boemiloru, purtata in conscientia de drepturile cuvenite si pretinse mereu, se afla încununata de succesele cele dorite, cari astadi ar’ fi in pung’a minoritatei germane, déca boemii ar’ fi venatu interese de partite si personali si nu s’ar fi unitu cu totii cu ecsemplaria abnegatiune pentru causa comuna, care castigata va fi sorgintea fericirei si a natiunei si a particulariloru ei, pe candu traficările si desbinarile particulariloru si ale partiteloru le ar’ fi nimicitu totu viitoriulu prosperarei nationale pentru unu blidu de linte alu unoru particulari hamisiti, cari totudeun’a au fostu toporistea dusmanului. Dar’ se vedemu si proiectulu min. Hohenwart: Legea de nationalitati propusa dietei boeme in 14 Sept., care are cuprinsulu urmatoriu: Limb’a oficiale a comunei se defige prin representanti’a comunei, or’ in casa de opunere se fipseza prin vatisarea tuturoru membriloru comunei indreptatiti la alegere. Aflanduse intre indreptatitii unei comune o minoritate nationale celu mai putinu de y5 din indreptatitii la alegere, limb’a a dou’a va servi de limba subsidiaria. Limb’a oficiala a majoritatei comuneloru dintr’unu cercu e si limb’a oficiale a representantiei cercului si chiaru si limb’a oficiale a derogatorieloru si judecatoriloru guvernementali din cercu. La oficiale tierei nu se poate nimene denumi oficialu de conceptu sau judecatoriu, care nu e puternicu in vorb’a si in scrierea ambeloru limbi. Diet’a se vati in curie nationale. Representantiloru cercuriloru mestecate in limba, intrandu in dieta, le sta in voia a alege, in care curia se intre. Representantii proprietariloru mari trebuie se se alature la curi’a acelei nationalitati, de care se tiene cerculu, unde se afla proprietatea, care daca se afla in cercuri de nationalitate diversa sau cu limba mestecată, representantii au voia a se alatura la curi’a nationalitatei alese după plăcu. Fiacare curia nationale poate cere, cu suma in bugetulu tierei, fipsata pentru scopulu scalei si invetiamentului, cata vine din contributiunea nationalitatei sale din cercu, se se intrebuintieze pentru institutele de cultura ale limbei ei. Fiacare curia nationale poate pretinde, ca toata legea ce cuprinde determinatiunile despre intrebuintiarea limbei in victi’a publica si la derogatorii etc. După a doua cetire in dieta, se se mai supună votisarei si după curte naționali. La asta votisare una lege se considera respinsa, deca 2/3 ale unei curte au votatu in contra. La alegerea deputatiloru dietei in corpulu representativu (la senatulu imperialu) trebuie se se ie celu pucinu */3 dintre alesii curiei boeme si celu pucinu % a curiei nationale germane (favore pentru germani). Legea se pune sub scutulu juramentului de încoronare alu regelui. Din acestu estrasu se vede totu odata si mesur’a concesiuniloru naționali, cu cari vre ministeriulu Hohenwart a impaca popoarele cislattane si totuodata si desiargea, care sta indreptata a spulbera una alta lege de naționalitate făcută cu maiestri’a de a desnationalisa si a imparechia si dușmani popoarele. — Intre deue rele cine nu alege pe celu mai micu? — Cu toate acestea proiectulu de lege de naționalitate alu lui Hohenwart se apropia foarte de împlinirea drepteloru pretensiuni, incatu merita a fi studiatu de orice poporu amenintiatu in ecsistinti'a vietiei sale nationale. — Singuru liber’a voia a proprietariloru mari de a se alatura la curia, unde voiu voi, ar’ fi d.e. pentru Ardélu si Ungari’a periculósa, pe candu pentru Boemi’a ea e tocma favoritoria nationalitatei ceche. O astfeliu de lege de nationalitati precesa ar’ imblandi si pretensiunile nationalitatiloru din Ungari’a, déca ar’ fi urmata de o lege de alegere drepta, cam ca ceea, despre care vorbiramu, ca s’ar fi datu intr’unu memoriale — catra dieta — si regime spre a vindeca cu ea nedreptatirile poporului in representantia, mai vertosa ale poporului romanu, care in Ardelu ca majoritate reale e condamnata de minoritatea măiestrită a nu conta la nici o influintia asupra dirigirei destinului seu in patria si in genere asupra ingrigirei de patri’a comuna. Transilvani’a ca atare, inca ar’ mai reveni apoi in ogasiulu seu de îndreptăţire, fara care multiumire nu se poate astepta cu atatu mai putina încredere. — APELU catra intregu clerulu si poporulu romanu, precum si catra toate „asociatiunile, reuniunile si corporatiunile infiintiate pentru latirea culturei si luminarea poporului romanu.“ Motto: „Voiesce si vei poté Lumineza-te, si vei fl.“ In viati’a si istori’a poporaloru si natiuniloru civilisate punctulu de splendoare e educatiunea tine-