Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-09-16 / nr. 73
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V4 3 fl. v. a. Tieri este de 12 fl. v. a. pe unu anu seu 21/3 galbini mon. sunatoria. Amin \\\V. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 73. Brasiovu 281l6 Septembre 1872. MONARCHIE AUSTRO-UNGARICA. lTransilvani’a. Brasiovu 27/9 1872. Una indignatiune generale a ocupatu animele cele incordate ale infratitiloru brasioveni, candu se convinseră, ca totu e adeveru curatu, cumca deputații sasi ai Brasiovului, cu toate reclamările si petitiunea cassativa a infratitiloru, totu s’au verificatu. Si cum s’a potutu face o nedreptate atatu de strigatoria ?! In Fagarasiu, ca romanii se afla in dreptu a -si apara competinti’a facia cu cativa maghiari, diet’a, care ar’ trebui se conste din părinții patriei fara deosebire de națiune, a decisu in favoarea a vro cativa maghiari, ca părinți numai ai maghiariloru ca ministrulu avu dreptu a demanda comisiunei se implinésca voi’a maghiariloru, fara a cugeta, ca unu prejudeciu ca acest’a face satira din toata libertatea de alegere si in alte cercuri; ca, ministrulu se aplauda, ca a facutu pasi, ca alegerea din Fagarasiu se se faca la comand’a sa, a ministrului, or’ nu după competenti’a representantiei districtului! In Brasiovu, ca se afla arasi romanii, că infratiti in dreptu cu lumin’a soarelui, tocma acelasi ministru nu vrh se scie de aperarea asupritiloru in pontra asupritoriloru, ci ii lasa in tina, favorandu siretliculu sasu in caus’a alegeriloru! Si diet’a si aici se se arate atatu de pucinu pasatoria! Ecca, ca pentru romanu asta stare a lucruriloru nu e decatu o jocaria a constitutionalismului de adi cu celu mai scumpu dreptu alu lui! Ecca, ca pentru sustienerea pretensiuniloru dreptului nostru politicu nationale, si pentru sustienerea stimei nationale singur’a passivitate absoluta facia cu dieta din Pesta e remediulu, pana atunci, pana candu se va preface satir’a, volnici’a si coruptiunea constitutionala in adeverata libertate de alegeri, după lege fipta, neelastica pentru patri’a noastra. Si ce cusuru s’a pusu infratitiloru, de li a lasatu diet’a nerespectata petitiunea cassativa? Sa pretinsa pro forma, ca petitiunea a avutu scăderi de formalitate, ca-ce trebuiea pentru doi deputat! doue petitiuni cu 2000 fr. or’ nu una cu 1000 fr. pentru cassarea alegerii a 2 deputați sasi. Ei bine, dér’ numai in Ungari’a e usululu acest’a, ca-ce numai acolo se alege intr’unu cercu unu singuru deputatu, or’ in Transilvani’a se alegu intr’unu cercu 2 deputati deodata, cu acelesi cedule, cu acel’asiu procesu, ccea ca e nedrepta aceasta imputare, si daca nu, de ce se sustiene diversitatea in legea de alegeri?! Altu cusuru se pretende, ca in favoarea celoru stersi din dreptulu de alegere in petitiune n’a fostu neci o vorba, ca nu s’au facutu plansori reclamante, numai atat’a se dice, ca 700 insi s’au despoiatu de dreptulu de alegatoriu. Ei bine, dér’ daca diet’a e drepta, de ce n’a amanatu verificarea dup. sasi, pana candu s’ar’ fi tramisu cele cerute de formalități, se se fi poruncitu, ca se se suplineasca, daca e adeveru, toate recerintiele, ca doar’ Brasiovulu n’ar’ fi tanjitu a mai adauge una 1000 fr. si a tramite totu ce lipsesce! Doar’ decatu toate mai curioasa fii scus’a despartiementului VI, in care se verificară sasii, ca nu se tiene de ea a investiga, cum s’au intemplatu înscrierile, ca ce acésta se tiene de resortulu ministeriului de interne. Asiadera, ceea ce face ministrulu, fia bine, fia reu, diet’a se lu primasca cu bunu facutu? Apoi ce superioritate suverana mai poarta in frunte o asemene dieta, daca neci la alegeri nu e independenta judecatoria? S’a potutu inse, ca se nu indigneze toate aceste pe toti respectivii, mai vertosu, ca ei se infratira tocma in intielesulu regimului si numai pentru eluptarea dreptului cuvenitii fiacaruia cu cive coegale? — Am disu de multu, ca nu se va castiga nemica cu petitiunea, pentruca, daca se voru respinge aici siretiele arbitrarie ale sa siloru, atunci cate alte arbitragiuri coruptionali de partita deakiana nu -si voru taia copaciulu de sub pitioare? Sapienti satis. Nu e de ajunsu a fi luptatu pana aici cu o lupta in adeveru resemnata, si disciplinata, incatu amu dori ca in cele din patria, pela adunările comitatense petutendinea, se se continue asemene lupte, ci face neaperatu necesariu, ca se -si caute fiacare dreptulu prin acte nedubitate de alegatoriu, ca cemane poimane va veni la rondu organisarea municipialoru si cei fora dreptu or’ voru Tomane fora maioritate pe diosu, si candu n’ar’ fi părăsiți cu perfidia de unii sau alții, cari planuescu la traficări in contra. Romanulu n’are ortacu de lupta si partita, decatu pe romanu; écca, ca ni se deschidu ochii durere, prin propri’a patianin, ca ne amu instelatu, candu amu buiguitu, ca si noi ca romani se ne fusionamu in una din partitele maghiare. Romanulu nu pote reesi neci cu stima neci cu caus’a decatu numai, candu se va constitui intr’o partita strinsu nationale romana si cu atara va sta la postulu si la sentinel’a intereseloru sale; atunci fia si catu de pucini, ei totu voru ave petitori pe toate celelalte partite si celu pucinu va sei alege intre ele, ca din ele care da mai multu va fi sprijinita sub reserva sustienerei dreptului avutu si cuvinitu. — Asia se ne luptamu aici in patria cu toata activitatea; dér se nu ne parasimu terenulu dreptului nostru de națiune politica perfectu egale in Ardealu si sanctionatu după lege, ca ce parasindulu neci la calendele grecesci nu lu vomu mai recâștiga ci parasindu celu avutu neamu parasitu pe noi insine pentru totudeuna. Romanulu e avisatu de impregiurarile sale, ca se fia solidariu la lupt’a pentru drepturi, si dreptate, elu n’are se astepte nece unu sprijinit, nece unu favoru dela nime, caci toti de tote partile voru a se intioli din lan’a lui; elu inse totu va prospera, daca va pasi solidariu si va fi activu, forte si necurmatu activu atatu pe terenulu politicu in patria, catu si la cutediarea de orce intreprindere, inse nu cu lipitura, ca totudeuna va esi napa din credulitatea sa, ci pe petiere proprie, ca asia va prospera prin poterea s’a numerica intru tóte, chiaru si in impregiurari cu aceste presente. Satan’a politica ne scia slabitiunea, care a fostu si e imparechiarea. Ecca numai de acei fii ai lui se ne ferimu ca de ciuma, cari voru a ne dusmani intre noi, ca se ne slabasca in favoarea dusmaniloru politici. Se ne pocaimu numai de acestu pecatu si cu totii solidariu lucrandu vomu fi vii! — Inca una întrebare. Si au dechiaratu comunele romane limba romana de oficiala si de protocolu si prin orasie si prin comune si prin comitate? Deca nu, ce mai astepta? Se li se impună si prin comune limba străină ? Seu se fia siliti a primi mandate in limba străină, daca nu si au dechiaratu limb’a de oficiosa? Nu e nebunu cine manca siepte pani, ci cine le concede. Aici inca se fimu activi, neci unu palmacu de dreptu se nulu lasamu neaperatu. In districtulu Brasiovului si a dechiaratu vreo comuna limb’a de oficiale? si daca nu, cum potu pretende, ca se nu capete porunci in limba străină ? Aci se nu amanamu a fi activi neci o óra. In comitatulu Clusiu, pretensera romanii limb’a loru de limba de protocolu, care se se rectifice deodata cu celu maghiaru, astadi au limba si cu ea stima in comitatu, si unde nu au romanii a cincea parte din representantia, ca limb’a de protocolu se fiaasecurata prin pretenders cu tata cerbici’a ?! Ecca campu de activitate intetita. — Foile oficiose din ambe partile dualismului striga catra delegatiuni: ori veti aplacida totu bugetulu min. de resbelu, ori tote 3 ministeriale se voru retrage; si ca s’ar’ fi si pusu intrebarea de cabinetu delegatiuniloru, daca ar’ mai sterge din bugetu preste 20 mii., cari se subtrasera, acumu se pretende, ca delegatiunile au numai control’a, or’ ștergerea nu se tiene de competinti’a loru. In Vien’a suntu oamenii încordați a vedea, cum se voru schima maghiarii la acesta, cari vreau se dobâria pe min. de resbelu Kuhn. — Pace si totu bugetu mai mare la resbelu. — Proiectu de lege nou despre universitatea scientifica regasca in Clusiu. §. 1. In Clusiu se infiintiaza universitate scientifica regasca ungara. Academi’a regasca si institutulu medico-chirurgica din Clusiu se desfiintiaza. §. 2. Pana atuncea, pana candu invetiamentulu la unversitate se va regula prin lege deosebita, — regulele, cari sunt in viatia de presinte ,la universitatea din Pest’a au valoare si pentru acest’a universitate, incatu in acest’a lege nu se face alta dispusetiune. Pana la aducerea legei susu atinse regulele ulterioare, cu ascultarea facultatiloru universității, le va stabili ministrulu de instrucțiunea publica. §. 3. Aceasta universitate se împarte in patru facultati, si adeca: 1) facultatea de drepturi si sciintieloru de statu, 2) facultatea de medicina, 3) facultatea de filosofia, limba si istoria, 4) facultatea de matematica si de sciintie naturale. In legătură cu aceste doua din urma se infiintiaza o preparandia de professori gimnasiali. §. 4. Facultățile de sciintie in afacerile interne formeza cate o corporatiune independinte una de alta, egala indreptatita si de sine statatoare, sub presidiulu decaniloru alesi prin ele §. 5. In fruntea facultatiloru sta senatulu uiversitatii, a cărui presiedinte e rectorulu universității. De competintia lui se tiene pertractarea si superarea afaceriloru de administratiune si corporatiune a facultatiloru. §. 6. Professorii ordinari si estraordinari, docenții si suplintii de professori au salariu anualu sistemisatu, professoriloru privati compete numai didactrulu prelectiuniloru loru. Inse ministrulu de instrucțiune publica poate accorda la opiniunea facultatii respective esceptio-