Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-01-13 / nr. 4
Iadurati-Ve Maiestate a chiama in consiliulu Vostru orasi barbati, cari posedu încrederea nu numai a unui singuru poporu, una a unei singure partite, ci barbati, cari in spiritu adeveratu austriacu suntu gata a tinde mania tuturoru poporeloru Austriei spre împăciuire. In fine , inca pana a nu se crea fapte complinite, cari ar’ pote pregăti pedeci chiaru si poterei mediulocitoare a coroaaei, indurați-se Maiestate a se intrepune cu vointi’a suverana, pentru ca tuturoru popoareloru, cari -si indrepta privirea susu catra inaltulu Vostru tronu, ca la isvorulu mantuintii loru, se li se faca parte de egala dreptate, ca la membri egalu indreptatiti ai vechei si venerabilei monarchii absburgice“. Brasiovu in 11/23 ianuare 1873. Multu stimate Die Redactore! Te rogu a da locu in stimatuluitale Diurnalu urmatorieloru deslusirii, cu cari datoramu On. publicu din Brasiovu. S’a datu in 26 Deceni. st. v. 7. Ianuariu st. n. 1872/D din partea reuniunii de gymnastica si cantari o productiune de Canturi, in favorulu arsiloru din Sânt-Petru, si resultatulu au fostu urmatoriulu. A intratu pe 173 bilete it 1 fl. 173 îl. —cr. a mai intratu dela doi din. I. V. si I. B. P. 5 fl. — cr. suma 17811. — cr. spese controlate au fostu . . . . 72 fl. 50 cr. Netto suma remasa 105 fl. 50 cr. Acesta 105 fl. 50 cr. s’au impartitu conformu condusului Comitetului, in drum a de boboteaz’a noastra adec’a in 6/18 ianuarea a. c. si anume: In facia a trei membri din Comitetu, carii au fostu dnii. Dr. I. Mesiota I. B. Popu si subscrisulu. După asirea din beserica amu adunatu pe toti sirmanii arsi romani si in faci’a parochului localu, le amu datu la fiacare tata de familie 1 fl. si la văduve betrane cate 50 cr. si asia sa impartitu sum’a de 85 fl. 50 cf. Amu mai datu la fondulu scólei rom. totu de acolo sum’a de 10 fl. Amu datu funogiului sasu 10 fl. spre ai împărți intre sasii arși pe cari ii va găsi densulu mai de ajutatu. Despre toate aceste posede reuniunea noastra si cuitantiile cuvenite. Alustale cu toata stima. B. Măciucă, cassariu reuniunei de gym. si cantari. Mustea tu Brasiovu. Suntemu in plăcută positiune de a înregistra in colonele diurnalului nostru unele sciri imbucuratorie despre progressulu ce ’lu făcu romanii Brasioveni si in artea divina a musicei. In tierile apartienetorie de corona s. Stefanu Brasiovulu este a doua cetate după capital’a Buda- Pest’a, in care music’a are mai multe temple si mai multi adoratori. Aci suntu 3 reuniuni, si adeca dóue pentru music’a vocala, si una pentru cea instrumentala. Dóue din aceste suntu cu caracteru germanu, pentru ca suntu întemeiate si sustienute in majoritate de germani (sasi), si una cu caracteru romanu întemeiata si sustienuta mai multu de romani. Intre cele 12 productiuni si concerte, ce se dau regulatu in fiacare anu, productiunile corului romanu, compusa din dame si barbati, suntu unele din cele mai atragatorie si mai multiumitorie pentru publiculu ascultatoriu; chiaru străinii suntu totu atatu de doiosi si de entusiasmati de a asculta cântecele cu festu romanu, ca Vienesti candu audu operele italiane cantate de artistii italiani. Reuniunea romana are doue scopuri 1. a lati si a desvolta gustulu publicului romanu pentru artea cea mai sublima; alu 2-lea a desvolta musica nationala; si in amendaue privintiele zelulu ei este pana aeumiu incoronatu de successulu celu mai laudabilu. Dovada despre ajungerea scopului primu este publiculu numerosu, ce asista la productiuni, pentru scopulu alu doilea testează programele, care contienu mai cu seama canturi originale nationale îmbrăcate in costumulu harmonieu alu musicii occidentale, care atingă cu dulceatia cordele anime, romanesci si le vibrează cu atata vehementia, incatu aplausele sgomotose nu voru se mai incete, pana nu se repeteaza, cum avuramu ocasiune a ne convinge in ultima productiune la corurile „Balcescu murindu“ si „Hora Severinului“. Romanii brasioveni detorescu multu pentru sălile cele mai plăcute, ce le oferu aceste productiuni, zelosiloru professori Dr. Nicolau Popu si PanteleimonuDima, cari au intemeiatu acésta reuniune si carti — pre langa multele ostenele, ce le au in cariera cea spinosa de professori, unde trebue se recunóscemu, ca suntu la inaltimea chiamarei loru ~~ sacrifica si astadi timpu si ostenala pentru sustienerea ei. Da recunoscintia multa debitamu noi acestoru barbati, ca ce ei ne-au redicatu in privinti’a musicei la o nivela egala cu concetatienii nostri, asia, incatu unii din cantaretii nostri, pe cari in viitoriu ii vomu insira după nume si calitatile excelente, ce possedu, storcu admiratiune chiaru si dela străini. Ilustramu cu destula satisfactiune acesta aserţiune provocandu-ne si la laurii seceraţi de d. Georgiu Baiulescu, in ultimulu concertu datu de catra reuniunea germana de muzica instumentala. Tineru si Baiulescu studinte in cl. VIII a gimnasiului romanu si totuodata membru alu amentitei reuniuni a esecutatu alui concertu de Beriotu pe violina acompaniatu de orchestru cu atata măiestria, incatu fermeca animile auditoriloru. Eata ce scrie unu recensentu in „Kronstudter Ztg.“ nr. 9 despre successulu cu care a debutatu tenerulu violinistu. Successulu celu laudabilu a fostu mai pucinu meritulu compositiunii celei grele decatu a junelui violinistu (Baiulescu) care sciu se ne farmece animile prin tonurile cele curate si dicerea cea correcta. Talentele sale ne justifica sperantiele cele mai frumoase. Deca va continua totu asia ca pana acum, va secera de siguru lauri frumosi, cari de altcum si asta-data i s’au oferitu in abundantia, ca si la alti concertisti si concertiste“. „ Nu este acesta unu testimoniu destulu de laudabilu mai cu seama, candu ese elu dintr’o pena străină? Deca unu strainu s’a aflatu indemnatu a da o atare recensiune, ce trebuia se dica unu romanu? — Nici mai multu nici mai pucinu, decatu, ca tenerulu Baiulescu, in ceea ce privesce talentele musicale, desteritatea in manuarea arcului, precisiunea, cu care produce elu tonurile pe violina, correspunde tuturoru conditiuniloru pentru de a deveni unu celebru virtuosu pe violina. N’avemu decatu se ne gratulamu insine, ca posedemu unu atare talentu. E inse datori’a nóastra a tuturoru, a natiunei întregi, câ pe unu atare talentu se’lu sprijinimu, ca se pota ajunge la perfectiunea cea mai mare. Tragemu atenţiunea tuturoru asociatiuniloru romane, care ingrigescu de cultur’a naţionala, câ se se interesseze si de acestu ramu de cultura, iu care suntemu inca departe in dereptulu altoru natiuni, si se destine pentru acestu teneru unu stipendiu correspundiatoriu pentru de a-si poté continua studiulu intr’unu conservatoriu europeanu. Tenerulu Baiulescu se afla in ajunulu esamenului de maturitate si trebue se contratamu, ca si in studiile gimnasiale elu a documentatu pana acumu progresu eminentu, avendu loculu I, intre ceialalti conscolari. De aci urmaza, ca elu ar’ fi deplinu correspundietoriu pentru orce cariera; — inse fiinduca ramuru musicei este la noi celu mai pucinu imbracisiatu, amu dori, ca talentele eminente ce le posede acestu teneru se se aplice pentru promovarea musicei nationale, si acesta cu atatu mai vertosu, ca pana acum artea acest’a a’avutu o tratare mastera, fiindu mai cu seama pe man’a strainiloru. Pana candu nu vomu ave compositori nationali, pana atunci music’a naţionala nu se poate ridica. — Nu potemu inchia aceste reflessiuni fara a aduce tributulu de recunoscintia ce ’lu merita d. Gr. Dima, totu de aici din Brasiovu, care avendu o aplicatiune straordinaria catra musica si dispunendu si de midiulece materiali, s’a pusu cu toata seriositatea pe studiulu musicei. De facto 88 afla in conservatoriulu din Lipsia si potemu fi mândri cu calificatiunea ce si-a cascigatu, ca ce ne face onóare, vediendulu figurandu mai la fia care concertu mai însemnatu. Despre acesta se poate convinge ori si cine, deca-si va procura programele concerteloru ce s’au datu dela Octombre pana astadi. Se presupune o mare perfecţiune in artea musicei, ca direcţiunea conservatoriului se recomande pe unu elevu alu seu, se cânte solo la concerte publice intr’una cetate cum e Lipsia. Avemu toata speranti’a, ca d. Dima esîndu odata din conservatoriu va da o direcțiune noua in regularea si purisarea musicei noastre da intortocarele străine si mai cu seama de gorgonarea tureoorientale, asia incatu sa se poata avea intrare si in templele acele, unde se cultiva musica classica. Inchiamu cu acea rogare, ca fraţii noştri romani se imiteze acestu esemplu bunu alu Brasioveniloru, se se interesseze si se cultive music’a mai multu prin familiele si societăţile loru si atunci vomu avé ocasiune a descoperi mulţime de talente, care ca niste pietrii scumpe stau ascunse si se perdu numai din caus’a indiferentismului nostru — da, vomu descoperi multime de talente de calibrulu dd. Dima si Baiulescu si descoperindule, se le scotemu la lumina, se le spriginimu si se le ajutamu, cace pana nu ne vomu interesa de tote ramurile, cultur’a nóstra va fi numai o cultura unilaterala. Unu aviatoru de progresu. Clusiu, in 18 Ianuariu 1873. Civii romani ai universității reg. din Clusiu sentiendu aduncu necesităţile natiunei romane facia cu cereniiele tâmpului si ale celorualalte cercustari in preser’a anului nou 1873 arangiara unu concertu impreunatu cu saltu, alu cărui venitu curatu lu destinaru cu inceputu la unu fondu pentru infientiarea unei scele romana de fetitie in Clusiu, actualmente capitala culturale a Transilvaniei. Onoratulu publicu romanu din Clusiu si impregiurimea mai de aprope respunse cu una căldură, carea merita tota recunoscienti’a, la apelulu junimei universitarie. Suscrisii, credu drept’acea a-si implini un’a din cele mai d’antâie detorintie, candu in numele comitetului arangiatoriu grabescu a aduce in publicu ferbentea loru multiamita la aceli pro stimati domni si domne, cari in vederea scopului santu si salutariu binevoira a conferi si preste pretiulu intrarei defiptu. Acestia pana acumu suntu pp. op. dd. Gabrile Popu, protop. 100 fl. v. a., Dr. Gregoriu Szilasi 25 fl., Georgiu Popu 25 fl., Ales. Lazaru 5 fl., Alesiu Popu 5 fl., Teodoru Stana 5 fl., Naumu Nastanu Costanu 5 fl., V. P. Macedonii 4 fl., I. Petranu 3 fl., Laz. Baldi 3 fl., N. Izay 2 fl., Gab. Majeru 2 fl., Nie. Popu 2 fl., Mana Sziklai 1 fl., Aur. Isacu 1 fl., Nie. Popu protop. 1 fl., Dem. Cosma 1 fl., Vas. Lucaciu 1 fl., Campianu 1 fl., Filipescu 1 fl., M. Dragosiu 1 fl., G. T. Tomescu 1 fl. —• Fia-ne iertata a speră, ca întreprinderea noastra si prin anghiurile romane mai depărtate in toate animele binesentitorie va fi aflatu ochii potinte, in urmarea cărui dinsa va se fia sprigionita cu contribuiri generose din tote partite. Aceste contribuiri ulteriori tenerimea universitara, prelanga multiamit’a s’a cea mai profunda, nu va lipsi a le da in cunoscientia publica dimpreună cu venituri totale si spesele concertului. Juliu Hossu m. p. cassariu. Joana Uilacanu, m. p. controloru, Statutele scólei de adulţi a poporului de naţionalitatea romana din opidulu Rupe (Cohalmu) (vedi si nr. 1.) § 1. Mai multi individi de naţionalitatea romana fara destingere de confesiune, din opidulu Rupe, voindu a intra in asia numita „Scóla de adulţi“. — Spre a tiene intre sene una disciplina buna, dela carea inca depende progresulu loru in obiectele de invetiamentu propusa sau edatu intre sene acestea statute, si se obliga fiacarele prin subscrierea propria la observarea celoru prescrise prin ele. § 2. In scoala de adulti se primesce orce individu de natiune romana fara dsstengere de confesiune, dela 15 ani esclusive pana la 60 ani, fia de orce secsu si religiune, june ori casatoritu, sierbitoriu seu persoana privata. § 3. Adultii suntu liberi de orce taxa ou didacru pentru invetiamentulu propusu in scoala de adulti. — § 4.. Spre ajungerea scopului se pretendu urmatdrele oblegatiuni dela adulti: 1. Că fia care adultu se -si procureze indata la intrare obiectele prescrise pentru invetiamentu — precumu: Abcdariu, Tabla de patra, hartia etc. etc. — 2. In scoala se nu se ocupe cu neci unu discursu ce nu se tiene de obiectu, ci se tiena unu silentiu conformu maturitatei loru. — 3. Ce se tiene de disciplin’a, ordinea si curatiani’a scóalei adulții se oblega, ca fia care după ordine, pre rondu, una diumetate ora înainte de începerea scóalei se merga in scóala, pentru ca se curetie cas’a, lamp’a si se incaldiesca scoal’a etc, etc.