Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)

1873-01-13 / nr. 4

Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai­ a, canda concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V* 3 fl. v. a. Tiari esterne 12 fl. v. a. pe unu anu sau 27s galbini mon, sunatoria. Am­in UITI. Brasiovu 2513 Ianuariu Nr. 4. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare pu­blicare. 1873. Urosiovu 24/12 Ian. 1873. Poporulu boemu -si mai indrepta vocea s’a inca odata catra acel’a, dela care in turburarile timpului de facia singuru inca mai potu astepta scapare popoarele Monarchiei! Intr’adeveru, grele suntu impregiurarile starei presente interne a sla­­viloru si romaniloru din imperati’a nóastra. Lipsiţi si desbracati de drepturile loru cuvenite si posie­­diute, urmăriţi si periclitaţi in esistinti’a loru na­tionala de catra partile domnitare astadi, vedien­­dusi postpuse interesele sacre ale nationalitatii loru, intereseloru particulari ale celoru doua partite supre­­matice, slavii si romanii Monarchiei absburgice suntu avisati la cea mai estrema si mai multu passiva resistintia politica. Toate încercările loru, de-a intra in activitate parlamentari sub egidea constitutiunei presente impuse, s’au doveditu dosierte si mai multu stricatiese decatu folositorie postulateloru causei na­tionale si de dreptu de statu. Nistiintiele superfi­ciale si nefructifere de împăciuire in ambele parti ale imperiului, au facutu se se nasca in animele slave si romane convingerea, ca cu partitele astadi guvernatore nu se pote pacta, pentruca ele pretindu supunere, unde se cere egala pusetiune de dreptu. Pentru aceea s’a recunoscutu de catra bine intiele­­gatorii opositionali din tata monarchic, ca numai prin una acţiune generale si energica a opositiunei întregului imperiu, sau prin cuventulu de potere maiestatica, se pote face odata fiintu supremaţiei nedumerite in Austro-Ungari’a. Cumpan’a decidetoria de .sartea principiului federalu si de egal’a îndreptăţire in Austro-Unga­ri’a va cade astadi orasi in Cislaitani’a. Acolo s’a incinsu o lupta mare intre nemţii suprematisti si opositiunea naţionala, intre centralismu si federa­­lismu. Nemţii decembrişti, după cum le­­este cu­­noscutu cititoriloru noştri, voiescu se intr’oduca cu orce pretiu alegerile directe la senatulu imperialu, tindu adeca la­ angustarea drepturiloru dieteloru, cari singure pana acuma alegea si tramitea depu­tati la senatu. In locu se le mareasca autonomi­a, li-o restringu, in locu se le mai da din drepturile suprimate, inca voru se mai ié si cele pucine, cate le mai poseda! Nu ne este de ajunsu cunoscuta acést’a procedura ,si noua romaniloru de dincóce si dincolo de petr’a craiului? nu amu esperiat’o si noi pana acuma destulu de amaru? — Dara daca este solidaritatea de interese su­­prematiste intre inimicii causei nóastre, decem­bristi si deakisti, pro strensa si catu mai tare res­­picata si sustienuta, atunci nici noi, popoarele asuprite nu suntemu orbe si surde, ca se nu ne vedeam­ cu ochii nostri, sii nu ne g­audimu cu urechile nóastre. L­upt’a natiunei cehe ,pentru egal’a îndreptăţire este, trebuie se recunoscemu, in principiu si lupt’a noastra, petitiunea patriotiloru cehi catra imperatulu este si petitiunea noastra. Ceeace noi transilvănenii de multu amu cunoscutu de bine si necesse se facemu, dar’ n’am facutu! — aceea făcu boemii astadi. Naţiunea boema este in momentulu de facta advo­­catulu celu mai elocuentu si infocatu alu egalei în­dreptățiri a tuturoru poporeloru din monarchi’a Austro-Ungara. Petitiunea opositiunei boeme nu este nicidecum semnu de descuragiare sau semnu, ca cehii ar’ voi se parasasca politic’a resistintiei passive. Din con­tra, nici odata cehii nu au agitatu mai multu pen-tru parasirea senatului imperialu de catra toti na-­­ tionalii si campionii dreptului de statu alu regate-­ loru si tieriloru, ca acuma. Inca nu scimu spre ce s’au decisu polonii, dela a caror’a purtare si de asta data aterna multu, atat’a inse vedemu, ca bo­emii, cunoscandu seriositatea momentului, nu au pusu neci­ decatu manele in sinu, ci au lucratu bar­­batesce in contr’a nouei încercări suprematiste, au admoniatu pre poloni, combatandule aspru politic’a loru dubia, nedecisa si nefructifera de pana acuma, politic’a de oportunitate atatu de stricatiósa causei atatu polone, catu si generali, au imbarbatatu pre tóte celelalte popora slave si romane ale Monar­chiei si astadi vinu, in conscienti’a loru de dreptu neresturnaveru, in conoscinti’a datoriei loru sânte facia cu tronulu si imperati’a, se roge pe Monarchu, ca se se intrepuna cu suveran’a s’a vointia pentru egal’a îndreptățire a poporului boemu si a tuturoru celorulalte popoare din intrega Monarchia! — In adeveru, daca este vre-o națiune dintre cele supri­mate la inaltimea situatiunii, atunci aceasta națiune este națiunea boema! — Dara noi romanii transilvani nu luptamu si noi pentru egal’a nóastra îndreptățire nationale po­litica, pentru autonomi’a patriei noastre? Boemii tienu tare si firmu la rescriptulu din 12 Septemb. 1871, prin care suveranulu le-a promisu redarea drepturiloru si intarirea loru prin juramentulu de incoronare, si noi transilvanii se nu avemu caus’a cea mai fundata si santa a aparu cu foculu ani­­mei nóstre dreptulu nostru politicu nationale, sanc­­tionatu de Monarchu, publicatu de catra diet’a tie­­rii si incopciatu legiloru fundamentale de statu ale M. principatu alu Transilvaniei? Gandu ne vomu intielege odata pre deplinu pusetiunea in statu, candu vomu pute dice cu dreptu cuventu, ca ne aflam­u si noi la inaltimea situatiunei? Fia ca se se adeverasca intocma pentru toti si toate tim­purile epocalele cuvinte ale pre importantei si es­­celentei petitiuni boeme: „Tare si afundu este in­­radecinata in anim’a poporeloru datori’a de a sus­­tiene si apera cu firmitate drepturile loru, in vecii veciloru! — Petitiunea patriotiloru cehi. Amu accentuatu in nr. trecutu însemnătatea petitiunei, pe care voru se o asterna patriotii cehi ai opositiunei boeme imperatului. Pentru a vorbi despre ea, o lasamu se urmeze aci: „Maiestatea Vostra c. r. apostolica! Pro gratiose imperate si rege! Candu Maiestatea Vostra V’ati induratu a a­­nuntiu dietei regatului Boemiei prin gratiosulu Vo­stru rescriptu din 12 Septembre 1871, ca prea in­­nalt’a Vostra vointia este, ca reporturile acestui re­­gatu cu intregu imperiulu se fia regulate intr’unu modu justu si satisfacutoriu; candu Maiestatea Vo­stra V’ati induratu a esprime prin acestu rescriptu, datu cu tota selenitatea unei manifestatiuni regesei, recunóscerea de nou a drepturiloru regatului Boe­miei, atunci cu strigatu de bucuria amu intimpi­­natu parol’a monarchului nostru, pentruca intregu poporulu boemu a fostu patrunsu de imbucuratori’a sperantia, ca legatur’a secularia intre elu si dinas­­ti’a ereditaria a regiloru sei se va intari din nou si ca intregu imperiulu orasi se va inaltia pre ba­­sele sale istorice, caror’a are a si multiumi inte­meiarea s’a si cari unice numai potu servi pentru sustarea, durata si des votarea "la secura. : O neasteptata preschimbare nea nimicita deo­dată sperantiele. . Guvernulu Maiestatii Vostre­­si puse atunci de tienta unea intielegere generale, acum deo­data intră in direcţiunea opusa, o direcţiune, pe care, facia cu opositiunea ce cresce si se maresce din­ di­vi­di, nu poate inainta altcum, decatu numai prin suprimerea fortiata a majoritatii precumpanitore a poporeloru Austriei, o directiune, care are de scopu a face si pentru viitoriu chiaru imposibila înainta­rea pre cararea unica, pre care neintielegerile in­terne si încurcăturile de dreptu de statu se potu duce la finitulu doritu de toate popoarele monar­chiei. Este unu anu acum decandu se sustiene acesta directiune si de unu timpu incece domnesce chiaru si temerea, ca o voru fortiao pana in cele mai estreme consecintie. Corpuriloru representative voiescu a le da o forma, care in contradicere fi­­indu cu drepturile tieriloru, cxi dreptulu egalu alu poporeloru Austriei, ar’ face dependinta deslegarea celoru mai însemnate cestiuni de statu dela o adu­nare, care nu ar’ sta nici intr’unu necsu cu repre­­sentantiele indreptatite ale regateloru si tiereloru singuratice. Prin aceea inse s’ar’ denega funda­mentele, pre cari este asiediatu imperiulu, s’ar’ aplana calea spre total’a nimicire a orcarei puseti­­uni de dreptu a numiteloru regate si tieri. Ace­­st’a ar’ fi primulu pasu pe o carare, pre care chiaru esistinti’a regatului Boemiei s’ar’ nimici, a acelui regatu, cu a cărui corona au fostu ornate capetele ilustriloru Vostri predecesori, si ale cărui drepturi Maiestatea Vostra cu cuventulu imperatescu au­ pro­misu ale sanctiona prin juramentulu de incoronare. Maiestatea Vostra c. r. apostolica! Drepturile regateloru si ale tiereloru suntu nestramutareru fundate in istoria; ele suntu strinsu legate de des­­voltarea monarchiei absburgice; suntu recunoscute prin acte de statu solenele; suntu pentru totu-de­­un’a asecurate prin diplom’a din 20 Octom. 1860, pre care Maiestatea Vostra a-Ti publicat’o ca lege de statu fundamentale nerevocabila pentru Voi si urmasii Vostri! Tare este deci inradecinata credin­­ti’a in esistinti’a aceloru drepturi, confidenti’a in neataca veritatea loru, datori’a de ale sustiene si aperu in vecii veciloru este afundu tipărită in con­­sciinti’a de dreptu a poporeloru. Deci fidelitatea datorita monarchului si tierei nóstre, ne dicteza im­­perativu a ne îndrepta in momentulu acestu seri­­osu vocea nóstra intr’acolo, de unde poporele Aus­triei inca potu singuru numai speru la o scapare in mediuloculu turburariloru acestui timpu. Ne luamu refugiulu la sacrulu tronu alu Maiestatei Vostre pentruca se se puna stavila directiunei, care impinge imperiulu in prapastia si nimicesce totu ce e sacru si neviolabilu in regatulu Boemiei, pentru­ca se se curme odata calea, pe care nici-odata nu se va pote ajunge multiumirea poporeloru întrunite sub sceptrulu Maiestatei Vóstre. Indurative Maiestate c. r. apostolica a­re in­­terce earasi gratioas’a privire catra poporulu din Boemi’a, catra poporulu care nu porta in anim’a s’a mai mare dorintia decatu ca de nou se inchia o legaturntia cu regele seu, care vrendu Dumnedieu se fia garantia de pace pentru viitoarele genera­­tiuni.

Next