Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-05-23 / nr. 40
Gazet’a eae de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe */i 3 fl. v. a. Tieri esterae 12 fl. v. a. pe unu anu seu 27s gallmni mon. sunatoria. Anula mVI. Se prenumera la postele c. si r., 61 pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Taos’s timbrala a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 40. Brasiovn 23 Main 4 Innia 1873. Brasiovu 2 Iuniu n. 1873. Fetiorii romani ai comereiului levantinu din Brasiovu se puseră sub standartulu tricoloru nationale, care se santieri cu o ceremonia inspiratoria. Simbolulu standartului e unirea singuraticiloru la unu scopu comunu spre ai casciga succesu de viatia victoriósa cu poteri unite si sacrificiu împrumutate, odata cu onoarea si viati’a; standartulu nu se parasesce; e perfidu desertaru causei si scopului, cine nu se încorda ai sustiene susu volvairea. Acesta credentia a adunatu fetiorii romani levantini a se asiedia sub standartu nationale. Ce poate fi mai nobilu decatu simbolulu unirei acesteia la progresu si aperare de interese cu poteri infratite. Divina idea, care merita a fi imbraciosiata de fetiorii romani din toate plasele, din toate cetatile si satele spre scopulu înaintării si aperarii intereseloruramului industriei vieții loru. Si fetioriloru plugari nu le mai sta bine a remane fara a se întruni sub standartu nationale in toate satele, spre a se ingriji cu poteri unite de cultura rationale a câmpului, legaţi cu juramentu, ca -si voru apera interesele ramului vieţii loru odata cu onoarea si viati’a. Eri au serbatu fetiorii romani comercianţi, sociali — in faci’a unui publicu numerosu santirea asemenelui standartu cu o ceremonia inaltiatoria de sentieminte si sora cu balu animatu si toaste insufletitorie de cele mai nobile sentiemente patriotice si nationale, dupa cumu o vomu descrie mai pe largu in nr. v. Pentru acumu dorimu, ca se fia exemplu de facusimile la toti fetiorii romani de prin tóte anghiurile dulcei nóstre patrie. Se trecemu la politica. Foile străine anuntiasera, ca dep. Nasaudului Ioachimu Muresianu, provocatu a-si tramite credentionalele, ar’ fi respunsu, ca starea sanetatii nui concede a intra in dieta; acumu ormele scriu, ca in 30 Maiu s’ar’ fi presentatu in cancelari’a presidiale a casei deputatiloru si ar’ fi dechiaratu, ca pana acuma fu impedecatu a apare, inse de aici in colo va lua parte, si-si da protocolulu de alegere, care se si dede comisiunii verificatorie. N’avemu scrie autentica despre acesta, deacea nece ca ne lasamu la dejudecarea unei procederi ca acesta. — In dieta veniră înainte petitiunile mai multoru comitate, a Getatiei de balta, Árva, Liptau, Torna, cari ceru, ca Camera se faca capetu puseti unei exceptionali administrative a fundului regiu, facandu lege egalisatoria. Adamu Lázár ruga in camera pe min. de interne, ca se nu se lase instelata de catra sasi, cei ce se tie nu de vechile loru drepturi, ci se faca destulu legii, care ordoneza regularea fundului regiu. Wächter nuse respunde, ca sasii vechi nu impedeca regularea, ci o dorescu, deci se alatura la propunerea comissiunii petitionarie, care suna, ca petitiunile comitateloru se se prede min. de interne spre a le studia, la ceea ce se invoi si casa. — Bielz, unu literatu sasu, s’a denumitu inspector preste scólele popolari din fundulu regiu, din fundulu regiu? Asia dar’ inspectoru sasu si preste scólele romane si maghiare ? Nu mai e possibile, ca se nu urmeze in casu de asia si denumirea unui inspectoru romanu si altulu maghiaru in fondulu regiu, cace altufeliu indignatiunea romanilor si a maghiarilor pentru caus’a loru scolaria ar’ trece preste margini, candu pentru sasi se aplica principiulu egalitatei nat. cu calcarea romanilor si maghiarilor. »Nemeresi bate jocu de prefavarea ce se facii sasimei prin acesta denumire; noi dicemu: justitia est regnorum fundamentum, si ministeriulu se nu lasa valoare contraria acestui simbolu fericitoriu. — In Vien’a sosi imper. Rusiei vn la Iuniu, intempinata de monarchulu nostru la gara cu pompa imperatesca. Serate, dineuri, in resiedintia si la Schönbrun, focii artificiale, revista de ostasi s. a. festine onoreza pe oaspe. Expositiunea se cerceteza cu toata scumpetea cea mare. Una telegrama dela Parisul Iuniu anuncia, ca noulu presiedinte Mac-Mahon a trenutu revista preste armat’a din Versaille. In proclamatiune catra armata accentuaza, ca adunarea nationale a alesu presiedinte din sinulu armatei, avendu încredere in patriotismulu si energiea ei, si ca ea va sustiene ordinea si legea. Principele Napoleon primi cu învoirea regimului pasportulu pentru reintoarcere, inse mai remane in străinătate. Germani’a pandesce la tóte fibrele procederiloru in Franci’a si Bismark tiene conferintie ministeriali la sosirea telegrameloru de acolo; elu lucra pentru restabilirea monarchiei in Francia. Critice tempuri pentru viitoriulu poporeloru nemature; noulu ministeriu se compuse din 4 bonapartisti, 3 legitimisti, si 2 orleanisti, toti conservativi monarchist]'. In Madridu se deschiseră in 3 Iuniu cortesele cu mesagiulu republicanului Castellaru; elu -si respiră firm’a sperantia, ca republic’a se va sustiene si consolida; liniscea domina preste totu. In Romani’a se pregatesce festinulu immormentarei corpului fostului Domnu Alexandru loan I Cusa, care joi sosesce la Vien’a, si in 29 Maiu (10 Iun.) se va astruca cu pompa regale la Ruginoasa, dupa Tel. Poporului. Faptele romane ale repausatiloru remani eterne intre romani, desi fiendu in viatia nu se remunera dupa cuviintia. — Maia 3/15 1893. Intru memori’a gloriosei dile de 3/15 Maiu 1848 la 24 de seculu, pe lunga serbare cuvinita, avendu si ocasiunea alegerei membriloru pentru congressulu scolasticu archidiecesanu, tienutu adi sub conducerea d. Ionu Moldovanu, bravului si zelosului vice-protopopu gr. cat. din tractulu Catînei, amu facutu sacrificiu liberali si spese pucine, intrerupta recomendare in interessulu progressarei culturei si literaturei nationale. La acesta serbare a mai conferitu la fundului Academiei romane* următorii domni contribuitori, si anume: 1. Ludovicu Simonu, proprietariti in St. fl. v. a. Georgiulu de Campia . • • 20 2. Iacobu Moga, proprietariu in Frat’a 10 3. Ionu Moldovanu, protop. gr.cat. in Catîna ..... • * 10 4. Andreiu Albonu, protop. gr.cat. in Palatca ..... a •5 5. Mihailu Angelu, protop. gr. cat. in St. Mihaiutelka . 0 •5 6. Petru Ratiu, protopopu gr.cat. in Cosiogn’a .... • •5 7. Vasilie Popescu, preutu gr.cat. in Ineu « » . » « ♦ ♦5 8. Ionu Florianu, preutu gr. cat. in Berchesiu.....................................2 9. Ionu Mariasiu, proprietariu in Budatelicu............................................3 10. Simeonu Suciu, propr. in Tragsioru. 1 11. Andreiu Iliesiu, proprietariu in St. Georgiulu de Campia ... 1 12. Hieronymu Bozacu, cane. reg. de judecătoria in Mociu .... 5 13. Subscrisulu ..... . 10 Summ’a fl. 82 v. a. 14. Theofilu Hosszú, subinspectoru reg. de scele 5 (cinci) galbini. — Summ’a acesta de 82 fl. v. a. si cinci galbini s’a tramisu prin subscrisulu la on. comitetu alu associatiunei pentru cultur’a si literatur’a poporului romanu, si despre acesta se incunosciintiadia si domnii contribuitori. Alesandru Darabantu. Tohanu vechiu Maiu 1873. Diu’a de 3/15 Maiu, jubileulu de unu patrariu de seclu dela reinviarea nationale a poporului dacoromanu, desi era tempulu contrariu — s’a serbatu si in comun’a nóstra fosta militaria. S’a serbatu un’a misa pentru martirii din 1848, Eroulu Iancu, si pentru toti cati au luptatu, lupta si voru mai lupta pentru sant’a causa a românismului si drepturile date de Ddieu si natura nescriptibile, vise usurpate ale poporului daco-romanu. — S’a tienutu un’a cuventare nationale ocasionale, s’au cantatu mai multe poesii nationale, de inocinti’a angeresca scolasteca. Sublimulu imnu „desceptate romane* cantatu a storsu lacrimi din ochii acelor’a, cari au luptatu si au mirositu fumulu pulverei de pusca in lupt’a pentru libertatea natiunale si tronu. — Momentu de mare emotiune pentru acei’a, cari au cunoscutu din esperienti’a loru propria tristulu si apasatoriulu trecutu alu natiunei romane!! Străinii edisesera de multu funest’a si infernal’a lege »alu nostru e pamentulu si cei ce locuescu pre densulu*! Devis’a romanului era dupa cum au fostu croituo străinii, cum marturisesce unu martiru alu causei nostre: »Muncesce romane de demanéti’a pana ser’a si fructulu muncei tale nu va fi alu teu. Tatalu teu ti-a lasatu de moştenire o tiarina si arme, si tu nu te vei bucura de ele, ci vei trai vecnicu robindu, trupulu si sufletulu teu voru fi străine in pamentulu rosttu de tine, vei plati aerulu ce resufli, vei plati sarele ce te incaldiesce si loculu unde diacursele mamei tele, vei plati dreptulu se hranesci vac’a, ce -ti hranesce copilasii tei si booulu ce -ti ajuta la munca, trupulu teu se va gârbovi sub batere si partea ta in lume va fi ocar’a.“ — Trista era sórtea colonieloru romane in resaritulu Europei! In specie fraţii granitiari din fostului regim, romanu, de care se tiene si comun’a Tohanulu vechiu, au servitu cu atata fidelitate tronulu si patri’a! Tierile Europeisu scăldate cu sânge granitiariu romanu, osele stramosiloru granitiari au implutu vastele câmpie ale Germaniei, or’ altele dracu resipite pre pamentulu Italiei si Franciei. Granitiarii au estinsu confintele imperiului in tier’a acelor’a, cari -i ajuta