Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)

1873-09-16 / nr. 70

Gazet’a eso de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 A*v- a* Tieri este de 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2Va galbini men. sunatoria. Hr. 70. Am­in mil. de prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er, Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare pu­blicare. Brasiovu 2816 Septembre 1873. Brasiovu 27 Septembre n. 1873. Tocm’a primimu in „Monitoriulu Romaniei* reportulu despre ultim’a siedintia a Academiei sci­­entifice din Romani’a, carui ei damu primulu locu, pentru marele interesau, celu primesce naţiunea pen­tru literatura din cuprinsulu lui. Testamentulu fundatorelui Nasturelu Herescu ne storce ado­rarea asemeniloru barbati, cari sacrifica cu atata prudentia pentru celu mai santu scopu de cultura nationale generale. Gloria si memoria in eternu duratoria scumpului nume!!! Reportulu­i urma­­toriulu: Bucuresci 7 Septembre 1873. SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In diu’a de 30 Augustu (st. v.), Societatea academica romana tinu, in sal’a Senatului din pa­­latulu Universităţii, una si edintia publica, care fa ultim’a din sessiunea de estu timpu. D. A. T. Laurianu, presiedintele societăţii, deschide siedintica si comunica una adresa a d-lui generalu Constantinu Nasturelu Herescu, insocita si de una copia după testamentulu seu, in care face una însemnata donatiune Societăţii aca­demice. Se da apoi lectura acestui testamentu in co­­prinsulu urmatoriu. Codicil­u. De vreme ce omulu, pe catu este in viatia, trebue neincetatu se se caute a se folosi de pro­gressed ce se făcu in societatea, in care elu tra­­esce, si totu-deodata se contribuesca pe catu va pu­­te mai multu la înaintarea patriei si a națiunii, in sinulu carei’a provedinti’a i-a datu nascere si crescere; de aceea si eu, simtindu astadi necessitate de a pune dispositiunile regulate prin testamentulu meu autenticu din 25 Februariu anulu 1855, com­­plectatu si in unele modificatu prin codicilele, ase­menea autentice, din 18 Februariu anulu 1864 si din 28 Iuniu anulu 1871, de ale pune, dicu, in reportu cu starea actuale a desvoltarii nóstre natio­nale si sociale, si constatandu, pe deoparte, regu­­lat­a funcţionare a Societăţii academice romane, care nu există pe candu am exprimatu eu, prin codici­­luîu din 1864, dorinti’a de a infiiutia premie lite­rare, dar’ care astadi correspunde cu totulu la in­­tentiunile mele si este in stare de a îndeplini mai bine de catu orce alta institutiune vointiele mele in acea privintia; or* pe alta parte, preve­­diendu co veniturile proprietatiloru mele Nasture­lui­u, din judeciulu Teleormanu, si Satulu-Nou, din judetiulu Ilfovu, pe cari le lasa besericei sant’a Vineri din Bucuresci, potu se cresca astu-feliu in catu se îndestuleze cu prisosu trebuintiele sântului locasiu si ale asilului anexatu pe langa densulu, si se contribuesca intr’unu modu mai imbelsiugatu la incuragiarile ce voescu se se dea din acele venituri sciintieloru si literaturei romanesci; de aceea amu decisu că prin codicilulu de facia se continuu unele dispositiuni coprinse in susu menţionatele acte tes­­tamentarie, si altele se le modificu, perfectionandule si specificandule intr’unu modu mai lamuritu. Deci, spre a evită orce confusiune la care ar’ puté da nascere interpretatiunea ultimeloru mele vointie, facundu chiaru ore cari preschimbări ce am credintu, ca corespundu mai bine cu scopulu ce-mi propusesemu prin susu mentionatele mele dispositi­uni testamentarie, m’amu hotaratu a face acestu nou codicilu, desvoltatoriu si indreptatoriu. Mosi’a mea Nasturelulu, din districtulu Teleormanu, si mosi’a Satulu-Nou, din distric­tulu Ilfovu, in care repausat’a mea socia, d-nei E­­len’a Herescu, născută Baleanu, -si asigurase drepturile sale zestrale, lasandu aceste drepturi si D-nei besericei sant’a Vineri din Bucuresci, prin testamentulu meu din anulu 1855, le lasa am­en­­daue, pe cum amu facutu si prin testamentulu meu din anulu 1855, besericei sant’a Vineri din Bucu­resci, cu conditiunile si sarcinile ce urméza, si cu îndatorire că ori asupr’a cui ar’ putu trece pe vi­­itoriu drepturile acestui santu locasiu se nu-si pota insusi averea ce lasa prin acestu testamentu, de catu respectandu modulu intrebuintiarii ce printr’in­­sulu hotarascu, considerandu aceste proprietăți că afectate pentru totu-deauna la îndeplinirea sarcini­­loru ce mai diosu specificu. Art. 1. Lasu ca din venitulu acestoru doue proprietăți, diumetate remanendu in dispusetiunea besericei Sf. Vineri, se se intrebuintiedie in modulu urmatoriu: a) Spre intretienerea in buna stare a prava­­lieloru ce se afla clădite pe loculu Sf. beserici si alu caroru venitu serva pentru sustienerea betrani­­loru infirmi ce vinu a locui in chiliele acestui santu locasiu; b) Pentru imbunatatirea acestoru chilii si pen­tru prefacerea loru, atunci candu venitulu va per­mite, astufeliu in catu se pota agiunge cu timpulu unu asilu sistematicu pentru unu numeru ore­care de betrani infirmi de ambele sexe; c) Daca venitulu pravalieloru nu va fi indes­­tulatoriu pentru plat’a adiutareloru ce se prevedu in testamentulu meu autenticu din 1855, se voru complectă acestea din venitulu ce lasu sântei bese­rici pana la sum­a de 20 lei noi pe luna pentru fia­care individu, adepostitu in asilu. d) Daca după îndeplinirea dispositiuniloru de mai susu, va fi unu escedente de venituri, cari cu timpulu se voru capitalisă, atunci acestea va servi­­ si spre reparatiunile si îmbunătăţirile sântului lo­casiu alu besericei sântei Vineri. Art. 2. Cea­alalta diumetate din venituri după vremi ale susu diseloru moşii Nasturelulu si Satulu- Nou se va dă pe totu anulu in deplin’a stăpânire a Societăţii academice romane, spre a face cu den­­s’a intrebuintiarea ce mai diosu se arata. Sumele ce se voru respunde pe totu anulu de beseric’a Sf. Vineri din Bucuresci catra Societatea academica romana împreuna cu acele din aceste sume, cari se voru capitalisă de catra acésta Socie­tate, voru formă in cas’a societatiei unu fondu spe­ciale care va purtă numele de fondulu Nasturelu ; or’ premiile diverse ce se voru acordă dintr’ensulu voru purtă numirea de premii Nasturelu. Societatea academica romana va ave singura dreptulu si îndatorirea a administră fondulu Nastu­relu si a intrebuintiă veniturile lui după dispositiu­nile aci mai diosu enunciate. Premiile Nasturelu voru fi impartite in doue serii, inse fiindu-ca dorinti’a mea este că aceste premie se fia mari, indestulatare, in catu se atraga, se îndemne si mai cu sema se resplatesca pe scrii­tori, recomanda aci că se nu se caute a economisi, ci a remuneră bine, pentru că se putemu ave ade­sea scrieri, cari se ■ merite recompense; de aceea premiele nu voru fi, nici o data mai mici de catu sumele ce fixediu mai diosu că minimum pentru fia­care specia de premiu, si acel’asi premiu nu va putea fi nici odata impartita intre mai multi con­curenti, ci se va dă intregu unei’a si acelei’asi per­­soane care -lu va merită. Seriele de premii ce instituescu si pe cari So­cietatea academica romana va avè singura dreptulu ale propune, ale apreciă si ale decerne pe totu a­­nulu, suntu in numeru de doue, precum urmad­a: a) Premii pentru subiecte propuse la concurs­u. Se va infiintiă celu pucinu unu premiu anualu de 5000 lei noi minimum, care se va decerne ce­lei mai bune lucrări in limb’a romana asupr’a unui subjectu propusu la concursu de catra Societatea academica romana, si pe cari lucrări Societatea aca­demica singura le va apreciă. Materiile la cari se voru referă subjectele propuse la concursu voru fi alese pe rondu in cerculu: a) Istoriei, geografiei si archiologiei, mai a­­lesu atingatore de tierile romane; b) Sciintieloru morali si politice, jurispruden­­tiei si economiei sociale, mai alesu ale tieriloru romane; c) Sciintieloru fisice si naturali, mai alesu in­tru catu se atinge de natur­a fisica a tieriloru ro­mane ; d) Limbisticei si istoriei filologice sau litera­­rie a limbei romane ; e) Istoriei si theoriei beleloru arte, mai cu sama in reportu cu geniulu si cerinttele nationali romane. Societatea academica romana va determină pe fia­care anu cate unu subiectu alesu pe rondu din materiele susu enunciate, avendu facultate de a pro­pune pe fia­care anu si doue sau mai multe asemi­­nea concursuri cu premiu, atunci candu fondulu Nasturelu va cresce cu îndestulare. Societatea academica va puté se urce aceste premie la sume mai considerabile, fara inse d’a le scade sub nici unu cuventu mai pe dipsu de unu minimum de 5000 lei noi pentru fia­care premiu de aceasta natura. Nu voru fi admiși la aceasta serie de premiu de catu romani din toate partile tieriloru romanesci si acei din străini cari voru fi dobanditu in prin­­cipatulu României naturalisarea cea mare, sau cari -si voru fi facutu studiele si voru ave diplome dela universitățile romane. b) Premii pentru opere publicate. In totu anulu Societatea academica romana va ave­a premii din veniturile fondului Nasturelu o carte tiparita, originale, in limb­a romana, care se va socoti de catra societate că cea mai buna pu­­blicatiune aparuta in cursulu anului. Inse aceste premii voru fi de doue specii: 1. In trei ani consecutivi, d’a­ rondulu, se va decerne cate unu premiu de 4000 lei noi minimum la cea mai buna carte aparuta in cursulu anului expiratu; 2. Er’ in alui patrulea anu se va decerne unu premiu fixu de 12.000 lei noi, care se va numi: marele premiu Nasturelu, operei care va fi jude­cata că publicatiunea de căpetenia ce va fi aparuta in cerculu celoru patru ani precedenţi. Acestu pre­miu nu se va pute decerne unei lucrări care va fi

Next