Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-11-21 / nr. 85
bine sententi’a vechia a maghiariloru celoru veniţi din Scithia (nu a celoru renegaţi), care tiene, ca pe valachui se-lu spendiuri atunci, candu ti se pare calu iubesci mai „multu.* *) Din contra, valachii nu poftescu niciodata moartea maghiariloru, ci sentinti’a loru coprinde numai: „Candu -ti este mai dragu, scoate-i unu ochiu.* Care din acestea sententie este mai barbara, se judece Europa cea luminata. Ca toti romanii transilvani, cu exceptiune numai de cativa ambitiosi si altii pucinu-credentiosi, au luatu de siepte ani positiune de observatori passivi, si ca de siepte ani lasara pe toti renegatii ca se-si alerge caii in voi’a venturiloru, acesta tocma nu va sedica turbare, ci mai virtosu cumpetu si moderatiune exemplaria. Dn. Hegedüs mai spune si de gendarmeri’a austriaciloru, ca a remasu in Transilvani’a, si inculpa totu pe boieri. Este prea adeveratu, ca indata in a. 1861, pre candu gendarmeri’a fu scósa din Ungari’a cu chiote, gubernulu Miko-Kemeny celu de optu luni s’a rogatu de imperatulu, ca din Transilvani’a se nu scutia gendarmeri’a, caci le este frica de romani. Totu asia ceruseră si sasii din Sibiiu. Dar’ totu asia este de adeveratu, ca in acelasiu tempu romanii inca au cerutu la curte prin deputaţii loru, ca pentru Dumnedieu se nu se scutia gendarmeri’a din tiera, ci se o tiena acilea pentru sustienerea securitatiei publice in Secuime, si pentru intrenarea unoru tirani turbati, precum eră Jenei Jos, si toti cei de classea lui, carii era p’aci se incépa éra si a inpusca din romani. Asia dar’ se scia d. Hegedűs, ca romanii voru, ceru si pretendu, ca institutiunea de gendarmi se remana acilea, er’ de pandurii din Ungari’a se feresca Dumnedieu pe toata lumea, se si-i tiena densii acolo de mostenire, dar’ pe noi se ne lase in pace cu gendarmii si cu codicele austriacu, carele este neasemenatu mai bunu decatu toate legile Ungariei. Si mai in scurtu, dn. Hegedűs et Co. se ne lase in pace, se ne organisamu noi noue justitia sipolitia, si se fiu incredintiatu, ca va fi multu mai buna decatu a loru culte si instructiune publica, pre Episcopulu Caransebesiului Ioanu Popasu, care prin congresulu Metropoliei gr. or. romane convocatu la Sabiiu pre 26 Oct. a. c. cu majoritatea voturiloru fu alesu la 1 Nov. a. c. de metropolitu gr. or. romanu in puterea dreptului Meu reg. reservatu in § 157 p. 13 alu Stat. org. congresualu, nu amu aflatu de a-lu intari in acesta demnitate de metropolitu. Dreptu aceea indrumezu pre ministrulu Meu ung. de culte ■i instructiune publica, ca aduncendu acesta resolutiune avea la cunoscinti’a numitului congresu, pre acel’a se-lu provóce la o noua alegere de metropolitu, cu eschiderea candidatului reficiatu.* Despre care resolutiune prevn. la mandatulu espresu in aceea alu Maj. S. ces. si apost. regesei, pre congresulu metropoliei gr. or. romane lu insciintiezu cu aceea, ca luandu acesta prein. resolutiune regesca la cunoscintia cu reverenti’a omagiale, ce-i compete, se prefiga terminulu pentru nou’a alegere, carea cu eschiderea Epului Caransebesiului I. Popasu va fi de a se efeptui pentru scaunulu metropolitanu, remasu in acestu modu in vacantia: acelu terminu in sensulu § 151 din Statutulu org., pentru aducere la cunoscintia Maj. Seleces. si apost, regesei se mi-lu notifice, si facendu in propria sea sfera de activitate dispusetiunile cu referentia la alegere, resultatulu alegerei noue, ce va sa se efeptuiasca, sa-lu substerna la tempulu seu preinaltei intariri in sensulu § 157 p. 13 din Statutulu org. In Budapest’a la 22 Nov. 1874. Congressuln electorala. Sibiiu 16 Novembre. La 11 ore deschide Presanti’atea P. Episcopu Mironu Romanulu, cu comissariu congresualu, siedintia anunciata. . După reselverea unoru curentie, mai cu sama concediuri, anuncia presidiulu reportulu deputatiunei congresuale, insarcinate cu immanuarea actului de alegere in regimu spre preinalta intarire. Se cetesce reportulu si fiindu ca are doue parti si adeca: una carea trataza despre activitatea deputatiunei si alta, carea trataza spesele ce le a avutu deputatiunea: — partea prima se ia spre solintia, iara partea a dou’a se transpune comissiunei bugetarie. După acestea presidiulu da spre cetire resolutiunea reg. mai antaiu in limb’a officials a statului, apoi romanesce, carea in traducerea autentica e precum urmeza: „Min. reg. ung. de culte si instructiune publica Nr. pres. 1688. Preumilit’a adresa a congresului Metropoliei gr. or. romane, intr’unita in Sibiiu la 27 Oct. a. c., indreptata din siedinti’a sea dela 2 Novembre a. c. catra Maj. Sea ces. si apost, regésca si inmanuata mie prin anume esmis’a deputatiune pentru presentare la preinaltulu locu, prin carea pre langa cererea gratiósei intariri preinalte se notifica resultatulu alegerei de metropolitu, efectuite la 1 Novembre, presentandu-se in preumilit’a mea representations din 14 Novembre a. c. Maj. Sea ces. si apost. reg. s’a induratu la acea in Gödöllö la 19 Nov. a. c. pregratiosu a-mi comunica urmatorea resolutiune préinalta: „La propunerea ministrului Meu reg. ung. de Augustinu Trefort. Preinalt’a resolutiune regesca atatu in testulu originale, catu si traducere, congresulu o a ascultatu, in semnu de omagiu, standu in piciore. Dep. Cosm’a face propunerea, ca rescriptulu sa se dea unei comisiuni, carea sa se alega anume, si carea sa aduca in siedinti’a prossima unu reportu in privinti’a meritoria a obiectului. Propunerea se primesce. La propunerea presidiului se alege comissiunea din următorii: Prof. Ratiu, Ioanu Pesteanu, si I B eesiu, Dr. Ioanu Borci’ a, Dr. Alesandru Mocioni, Diamandi Manoie, I. Ianculescu, P. Cosm’a si Ioana P. Desseanu. Cu aceste siedinti’a se inchide si cea urmatoria se anuncia pre mane la 11 ore inainte de media di. (Siedintiele congresuale se tienu din caus’a frigului in sal’a dela „Coron’a Ungariei.*) „T. R.* Totu intr’acestu Nr. desfatuesce „Teleg. R.‘usarea cuventariloru D. Papiu, ca n’ar fi deajunsu ortodoxe, ca cum ar’ fi la pragu ar’ ur’a si desbinarea sub stem’a relegei, care nu trebue confundata cu interessele comune nationali, cari n’au de a face cu certele. * „Az oláhot mikor leginkább szereted, akaszd fel.* Dela congressulu metropolitanu gr. or. (Siedinti’a tienuta in 17 Nov. st. v.) Reportulu comissiunei de 9, instituite pentru aducerea unui proiectu despre atitudinea congressului facta cu in p rescriptulu reg., prin care se respinge alegerea, se propuse in congressu asia: „1. Congressulu iea la cunoscintia partea prima a rescriptului reg., care respinge alegerea episcopului Popasu si ordonează una alegere noua. 2. Congressulu esprima durerea profundu simţită, ca canditatulu seu nu a aflatu aprobarea mai inalta. Cu privire la partea a doua a rescriptului reg., care demanda un’a alegere noua, si notificare prealabila a dilei de alegere, precum si presentarea ulteriora a actului de alegere, propune comissiunea. 3. In ministeriu se se insciintieze prin presidiulu congresului, ca notificarea dilei de alegere după § 151 alu Statutului org, nu cade in competintia congressului, ci a consistoriului metropolitanu si ca acesta a facutu deja notificarea prescrisa. Presentarea noului actu de alegere spre aprobare se intielege de sene si acesta se va îndeplini si acumu ca alta data.* Acestu punctu dede ansa la desbatere la care participară Dr. A. Mocioni, Babesiu pentru proiectulu comissiunei, or’ dd. Stanescu si Dr. Tincu contra acestui proiectu si anume accentuară cei din urma, ca Popasu este metropolitulu canonicu alu basericei gr. or. din Ungari’a si Transilvania, si ca, facanduse inca una alegere, amu avu doi metropolis; prin urmare numai după espunerea motiveloru reprobării sau respingerii alegerei ar’ potu trece congressulu la una noua alegere legala. Congressulu in fine primesce cu majoritate de voturi proiectulu comissiunei. Lucrurile in statulu ungurescu mergu din ce in ce spre mai reusitiele s’au incurcatu asia de tare incatu in daru se cauta omulu, care se le descurce. Ghyczy, omulu celu populariu, dela care se astepta mântuirea, scaparea statului din perplesitate, a devenitu odiosu si nesuferibilu, mane poimane elu va trebui se se retraga dela carma, ca.ce deja au inceputu a arunca sorti pre monstenirea lui, la care candideza capulu partitei stangace Colomanu Tisza, apoi tinerulu Széli, judanulu Weninger si Csengery fostu ajutantu financiariu alu lui Deacu cu ocasiunea impacatiunei dela 1867. Dér’ precum dicu foiele maghiare, Tisza numai atunci va ajunge la portfdulu ministrului de financie, candu Ungari’a nu se va sfii de unu conflictu cu cealalta parte a monarchiei, ci va împuternici pre Tisza secéra pentru Ungari’a reducerea quotei, ce dins’a platesce pentru erogatiunile comune. Si domnii din Vien’a păru a fi pregătiţi la acesta eventualitate, ca ce organele loru dicu: „Mai potemu astepta pana cup’a se va imple.“ Organulu partitei lui Deacu „Pesti Napló* care pana acum se inchina neconditionatu tendintieloru sistemului actualu si glorifică orce mesura si institutiune, ce intra in vigore si promitea orecari avantagie pentru suprematisatori, a ajunsu acum’a nu numai a recunósce, ca ceea ce s’a facutu pana acum s’a facutu reu, ci ataca cu vehemintia totu organismulu de statu. Administratiunea publica o afla mai pre diosu de orce critica, era justiti’a e miserabile; principiulu despartirei complete a justitiei de administratiune nu e bunu; căuşele bagatelle, cari asta-di inunda forurile judecatoresci, trebuescu concrediute organeloru administrative. Asia se convingu óamenii, candu dau cu capulu de pariete. Tempora mutantur et „Pesti Napló* mutatur in illis. Semi-officialulu „Pester Lloyd* inca nu afla ceva imbucuratoriu in situatiunea de facta. Pre elulu prindu fiori reci, candu vede capsulu, in care innata sdruncinat’a masînaria a statului ungurescu, si este tare ingrijitu de resultatulu alegeriloru viitorie. Unirea, solidaritatea si armoni’a au disparutu, partitele nu se mai cunoscu intre sine, intr’o parte si intr’alt’a mergu lucrurile anapod’a si niminea nu asculta. Numitulu organu provoca si conjura pre părinții patriei, ca mai inainte de alegeri se caute a se lamuri in parlamentu. — In 29 Noembre deputaţii unguri din Transilvania au trenutu o conferintia in localitatea lui Gabrielu Kemény, la care au partecipatu toti, fara diferiutia de partita. Cu acesta ocasiune s’a decisu unanimu, ca in căusele speciali transilvane, deputatii transilvani se proceda solidariu si fara diferintia de partita se insuasca a-si validita împreuna influinti’a. Si aceste cause speciali transilvane ar’ fi: referintiele urbariali, luarea causeloru bagatelle din competintia foruriloru judecatoresci si concrederea loru organeloru administrative, prestatiunile de desdaunare si rescumperarea pamentului, căusele montanistice si darea comitatensa, si de casa. — Noi scleamu, ca ungurii au decretatu uniunea Transilvaniei cu Ungari’a, inse precum vedemu, chiaru dinsii vinu acum si ne scotu din retacire, dovedindu-ne, ca ceea ce s’a facutu a fostu numai o gluma, ca se nu dicemu copilăria. Conții si baronii nu inceta a scrie in favorulu infiintiandei „noue partite maghiare* in Transilvani’a. Asia d. e. cont. Dominica Teleki scrie in unulu din numerii lui „Kelet“: Pre toata diu’a ne vinu partisani cu gramad’a, industriasii si comerciantii ne inunda. Si nice nu este usioru a castiga pre compatrioti, candu le spunemu, ca scopulu partitei nóastre este: Sustienerea Ungariei si a natiunei maghiare, pre langa respectarea instiintieloru celorulalte natiuni collocuitorie, cari nu ataca preponderant’a natiunei nóstre si ideea de statu maghiaru. Si spre a ajunge acestu scopu ne revoltamu contra celoru noue ministerie cu apparatele loru, contra legiunii de funcţionari, contra unui