Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-03-26 / nr. 23
Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Dumineca, Fai'a, candu concedu ajuton ale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri este de 12 fl. V. a. pe unu anu sdu 21/* galbini mon. sunatdria. Nr. 23. Amin XXXVII. Se prenumera la ____ . si r., 61 pe la DD. corespondenti^^* _^ru serie 6 cr. Taos’s timbrala v w vs. de flacare pu Brasiovu 7 Aprile 26 Hârtia 1874. Brasiovu 7 Aprile n. 1874. Opositiuni multu seriose. Abia trecu clisea ministeriale prin noua carpire a ministeriului ungurescu si a si reinceputu caluminarea asupra nationalitatiloru, in diurnalele maghiare. Nu mai e secretu, ca in Ungaria superior au luatu relatiunile nationalitatiloru unu caracteru nefavorabile facia cu maghiarii si cu deosebire tendentiele panslavistice, dice »Reforma* cont. Lonyai, au aflatu sprijinu in preutimea cath. si in invetiatori, martore la acesta suntu repetitele plansori sosite din comitat. Arva, Turocz, Liptovia si chiaru si din Scepusiu (Zips), cumca institutiunea popularia in limba maghiara se delatura cu totulu si se predica tendentie cu totulu contrarie ideei de statu magharu. In impregiurari cu aceste tienemu, ca lucrulu celu mai importantu e, a face, ca episcopatele se se occupe cu barbati de aceia, cari dau garanție, ca voru fi activi in sensulu ideei de statu maghiaru, dice totu »Reforma,cer’după acesta saluta cu bucuria pe nou denumitulu episcopu in Scepusiu Georgiu Csasska. — Hei! deca si »Reforma,* care e cea mai toleranta de nationalitati intre celelalte diamia maghiare, se nutresce totu din precalculatele mortatiuni ale nationalitatiloru din Ungaria, deca si instrucțiunea popularia in limb’a nationalitatiloru e o crima in contra statului maghiaru, după cum de multu s’a inferatu, ca e ca atare; deca adi episcopii, mane preotii prin asemene ingerintia voru deveni numai popanti, ma numai lupi in fruntea oiloru cu missiune politica de maghiarisare, apoi nationalitatiloru nu le mai remane indereptu, de catu resistenti’a la tota călcarea legii de nationalitati, pe care o prevedemu in progressiva preingrijire cu tare resolutiune si cu solidaritate, care se si porni din partea — asia dicundu — a tuturoru nationalitatiloru din Ungări’a si Transilvanii, cari desi nu au naparlitu tóte perulu de vulpe, totuși facia cu sartea egale in apasarea ce o suferu din punctulu maghiarisarii si alu totalei desconsiderări, chiaru si nevrendu se simtu avisate la una lupta solidaria pe tóte terenele legalității. Asia vedemu simptomele acestei solidarități in resultatulu alegerii dela Panciova, unde nationalitatile intrunite reportară victoria in alegerea deputatului Dr. Politu, cu toate machinarile partitei contrarie. Asia vedemu, ca sasii scormonindu pe toti germanii de prin Ungari’a s’au pusu in ordine de a -si apera nu numai limb’a si nationalitatea, ci si dreptulu avutu de Saxenlandu, provocandu atatu »S. d. Tageblatt,“ catu si »Herrn. Zeit. v. m. S. B.“ la concentrarea tuturoru poteriloru natiunei spre asecurarea viaţii loru naţionali si culturali, vrendu a recunósce, ca indreptatite si pretensiunile altoru nationalitati, cari sufera sub miseri’a de asemenea chauvinismu, dér’ inse dela program’a din Mediasiu ei neci odata se nu se abata. — Reuniunea politica a romaniloru din Aradu e convocata la adunare pe 14 Aprile spre a si alege directiune si a pertracta cestiunea interessului nationale. Clubulu deputatiloru nationali dela dieta — Romano-serbu — inca se adunase înainte de serbatori spre a -si manifesta program’a precisata inaintea lumii, inse intrevenindu une disceptatiuni asupra traducerii dechiararii in limb’a maghiara, s’a amanatu fipsarea pana ce se voru reintoarce deputații după serbatori. or’ dep. Parteniu Cosma esise din clubu nesuferindu abatere dela program’a din Aradu si lucrulu a remasu se se intruneasca la revedere. Candu se va aduna si Reuniunea politica a Romaniloru din Ardealu concentrați, cu sasii, si organisandi cu toate alte partite politice in cestiunea apararii viații noastre naționali si culturali, vomu impartasi la tempulu ce se va defige, care inse fara dispendiu, fara dauna mare a causei naționali nu se mai poate amana indelungata. Toate partitele politice maghiare vrom la numeru se reorganisara spre asi pote si executa programele fixate. Ambele partite extreme maghiare se întruniră sub numire: »Opositiune de statu întrunită.“ Si dedera la lumina manifesta si dechiaratiuni statorindu-si program’a si modulu executării ei, nelasanduo balta cum sio lasara altii. — »Ungari’a sefia statu ungurescu nedependentu, liberu de totu amesteculu strainu, regalandusi afacerile, afara de administratiunea civile, deplinu independentu in afacerile financiari, de resbellu, relatiunile internationali si toate cestiunile economiei de statu.“ Acesta le e program’a. Ei apellara la toti amicii nedependinti ai Ungariei, ca se sprijinesca la ajungerea scopului acestuia. Ei voru cere se se desfiintieze ministerium comuna dualistica, delegatiunile, armat’a comuna, pretindiendu restituirea autonomiei municipialoru istorice si abaterea dela centralisatiune rigida si dela burocratismu, voru a atrage si pe nationalitati la sene, apromitendule libertate de a -si desvolta nationalitatea, câ se nu privesca patria ca străină, »fogadom de nem adom.* Nu apromitu câ se si dau. Destulu, ca ea cu opositiune in contra statului modernu esi cu manifestu si se reconstitui. Noi nu in contra, ci in sinlu statului modernu, cărui ei damu totu ce ni se pretende, se nu ne reconstituimu si reorganisamu partit’a politica nationale cu statutu, cum s’au organisatu si frații nostri Aradani spre scopulu luptei, culturei si desvoltarii noastre autonome tocma spre binele statului?! Cine ne poate impedeca, deca opositiunea de dreptu de statu, asia cum o vedemu, propaga manifeste atatu de afundu taiatorie in viati’a statului modernu. Viderint, cu vorb’a străbunului Ovidiu: »Fertilis, assiduo si non renovetur aratro, Nil nisi cum spinis gramen habebit ager,* se nu se implinesca. — — In scurtu se va reforma si legea electorale si poate si cea a nationalitatiloru, ministeriulu se ocupa acum cu proiecte de aceste, după ce se reintersera pr. Bittó si Ghyczy dela Vien’a, unde se asiedia, bugetulu min. comunu pe 1875 cu vreo 658,031 fi. mai multu cu celu de esttempu. — Comissiunea de 21, esmissa pentru salutea tierei, elaboratulu de 170 pagine alu subcomissiunei sale de 9, fara alta pertractare, lu dede dietei, care lu si primi in sied, din 26 Martiu. Operatulu se va preda ministeriului se lu folosesca la propuneri. Comissiunea propuse unu imprumutu de 55 mil. er’ deficitulu pe 1874 lu află, mai mare cu 17 mil. cam la 51 mil. Horn dice, ca deca va merge totu asia, domenele statului tóte se voru ipoteca si apoi neme nu va mai împrumuta Ungariei neci unuor. — Italianii din Turciu pretensera dieta deosebita si propunerea se dede la o comissiune de 15 in camera cislauana. Daca va reesi causta aceasta, ea va avea multa influintia pentru autonomistii intregei monarchie. — — Romani’a se inaltia in relatiunile cu statele străine. D. George Filipescu e numitu aginte alu Domnitoriului la curtea imperatului Rusiei, care primi acesta referintia. — In Franci’a s’a facutu propunere in camera, ca la 1 Iuniu a. c. se se decidă forma definitiva a gubernului si arginti’a nu s’a recunoscutu. — E de mare importantia. — — In Ispani’a republicanii -si apera positiunile occupate dela Carlisti, nu scimu resultatele. — Republicanii din toata Europ’a pandescu si prelucra terenele. — Corupția mea in afacerile publice. Adecă politica cu doue morale, una pentru se-ne, alt’a pentru te-ne. Cea pentru se-ne suna: ,Fa numai ce place lui.“ Cea pentru te-ne: »Sufere se’ti faca tie orice’i place lui.* Ve aduceti aminte, ca inainte cu patru luni, diakiulu officiosu »Kelet (Orientele)“ din Clusiu si alaturea cu elu altele din Buda-Pestea, începuseră a propaga pe facla la poporale acestoru fieri nefericite acea morala spurcata, pana ce se sparse in capulu loru multu mai curundu de catu astepta»«ramu noi. Cu acésta ocasiune era si ne veniră in minte cuventele marelui oratoru alu Romei antice. Mani’a lui Ddieu vene incetu, pedéps’a lui inse este cu atatu mai infricosiata. Dela restaurarea ministeriului ungurescu, toata lumea de pe la noi se intreba, ca are fi-va mai bine. Respunsulu ilu dau in lini’a prima mai multe diame nemtiesci si maghiare, inse in sensu negativu, adeca: Nu va fi mai bine. Pentru ce nu? Au ministrii pusi in capulu tierei nu suntu óameni honesti, patrioţi buni, toti unulu ca unulu? Ba suntu, ca la oameni privaţi, n’ai ce vina se le afli. Apoi ? Apoi éca asta, totu nu va fi mai bine. Explicaţi-ve, ca nu ve intielegemu, nu ne vorbiţi in termini misterioşi. Noi ve vorbimu numai asia precum ne taia capulu si precumu ne a invetiatu experienti’a trista si amara. Starea lucruriloru o explicară unii dintre exministrii, si alti candidaţi de miniştrii. Lumea ’i audi vorbindu in comissiunea de 21 si in cea de 9, ii vediu apoi pe unii din ei scriendu unele ca acestea. Corruptiunea morala, pe care o adusera emigranţii in a. 1867 din tieri străine, o au propagatu prin diaristica loru, si au astupatu gurile omeniloru de omenia, inse multu mai simpli, decatu suntu acei emigranţi. Omenii catediatori au apucatu a predomină in tiera, pentru ca ei au sclutu se terrorisedie cu armele insultei, cu ale prepusului (suspicio), si ale calumnieloru scârnave. Amu ajunsu asia departe, catu in Ungari’a calumni’a (clevetirea si minciun’a) isi are scoal’a sa politica, in care oamenii invétia ca in oricare alta scoala. »Calumniati barbatesce, minţiti barbatesce, ca totu se prinde ceva,* era sententi’a cunoscuta si la romani. Astadi acea axioma spurcata, in Ungari’a s’a prefacutu in doctrina, in arte, in axioma politica; presta din Ungari’a s’au accomodatu după ea si a organisatu scoala de calomnii. Acesta cal-