Gazeta Transilvaniei, 1876 (Anul 39, nr. 7-100)
1876-09-16 / nr. 72
Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Fai'a, csndu concede ajateriale. — Pretiulu: pe 1 ana 10 a., pe 7t 3 3. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe ana anu sdu 21/* galbini mon. Bunataria, Anula min. Brasiovu 28 16 Septembre Hr. 72. 8e prenumera la postele c. si r., si pe 1ft DD. corespondenti. — Pentru serie 0 er, Taca’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. 1876. Brasiova 15/27 Septembre 1876. La noi in Transilvani’a ,se constitue“ si „se organiseaza* municipiele de a ruptulu capului. Ei vine omului a crede ca se afla la inceputulu unei noue periode a creatiunei administrative. Regimulu maghiaru si credintiosii sei lucra si făcu că si candu acesta tiera nu ar’ fi avutu niciodată o constitutiune si administratiunea s’a propria, ca si candu ar’ intra numai acuma prin nou’a reorganisare plănuită si esecutata de catra centralistă din Budapesta, in sirulu tieriloru cu administratiune regulata. Destulu ca ne aflamu vrendu nevrendu aruncati in vertejulu noului torrentu organisatoriu, facla cu care ni se impune din nou necessitatea conservarei proprie. Luptele municipale s’au incinsu in totu cuprinsulu tierii si represintantii romani nu au fostu cei din urma, cari ’si-au ridicatu cuventulu in congregatiunile comitatense pentru legalitate. Lupt’a pentru dreptu se marginesce deocamdată la aperarea legalității. Centralismulu maghiaru, nedumeritu cumu este, violedia neincetatu insesi legile cari iau datu nascerea si ni se oferă unulu din cele mai curiose spectacole. Opositiunea nationala se afla astadi constrinsa a veghiă din motivulu aperarei principiului legalității, care invalva toata ordinea in statu, asupra strictei observări aceloru legi, pe cari lea combatutu si combate din punctu de vedere constitutional ca pe unele, ce suntu aduse fara concursulu si cu total’a ignorare a drepturiloru popóreloru nemaghiare. De modelu in privinti’a acest’a ne pote servi atitudinea brava si energica a represintantiloru romani si sasi in comitatulu Uniadorei. Referatulu ce l’amu adusu despre prim’a adunare a municipiului acestui’a din 4 si 5 Septembre ne descrie cu colori destulu de viue decursulu lupteloru de acolo. Dar’ si in alte parti nu au remasu romanii inderetu. In comitatulu Brasiovului, alu Sibiiului, alu Bistritiei-Naseudu amu vediutu pre represintantii romani in sirurile cele d’antaiu ale combatentiloru pentru legalitate. Fablicamu mai la vale unu referatu despre a dou’a congregatiune a comitatului Brasiovu. Acest’a a decursu in toata liniscea, cu toate aceste contiene unele momente forte caracteristice pentru mersulu nouei organisatiuni. — Conferintiele ministriloru austriaci si unguresci in Vien’a cari s’au ocupatu cu noulu pactu dualisticu earasi nu au avutu nici unu resultatu positivu, afara de acel’a ca „impacarea cumnatiloru* s’a amenatu la cererea ministriloru austriaci pana la inceputulu anului viitoriu. Asupra datoriei de 80 milioane ce are a da statulu bancei nationale, s’au unitu ambele ministerii intr’acolo, ca acést’a cestiune se se decidă de catra unu arbitriu constatatoriu din trei membrii si anume unu jude maghiaru si unulu austriacu, cari ’si voru alege apoi unu presiedinte din străinătate. Deca nu se vor’ uni in alegere, va numi Maiestatea S’a pe presiedinte. Curiósa modalitate, frumóse prospecte de impacare! — Pre campulu de resbelu domnesce momentanu o tăcere, care semena mai multu cu liniscea inainte de furtuna. Interventiunei mariloru poteri ia successu a aduce o pausa in inimicitiele serboturcesci. Unu armistițiu formalu inca nu s’a inchiaiatu pana acuma. Comandanții turci si serbi I au declaratu numai ca se voru tiena cu trupele loru in timpu de 8 dile in defensiva. Marile poteri pretindu inse inchiaiarea unui armistiu formalu prin care se inauguradia de corrunu pacea. Port’a inse nu este aplecata la acést’a si Serbi’a si mai pucinu. Armistitiulu provisoiu s’a finitu in nóptea din 25 Septembre. Se die, ca Cernajeffu ar’ fi primitu ordinulu a reîncepe ostilităţile, ca consulii au recomandatu o prelungire a armistiţiului aceluia inca pe 8 zile, or’ guvernulu serbescu nu a voitu se-o accepte. Spiritele in Serbi’a suntu inca si acuma profundu agitate si dapuse pentru continuarea resbelului. Nu e mirare, candu de-o parte Russi’a face totu spre a nutri foculu iniSerbi’a, de alta parte marile poteri o incuragiédia prin atitudinea loru amicabila causei slave. Angli’a este astadi după Russi’a poterea cea mai binevoitore causei serbesci. Cabinetulu anglesu si-a schimbatu deodata tactic’a si acum’a pare a merge mai multu mana in mana cu Russi’a decatu cu poterile apusane. Propunerile de pace ale Angliei s’au priimitu de catra toate celelalte poteri. Ele constau din 3 puncte si ad. 1. Serbi’a si Muntenegrulu se remana in starea loru de mai inainte — status quo ante bellum. 2. Serbi’a se nnm«sca despăgubire de resbelu. 3. Bosniei, Hertiegovinei si Bulgariei i se va da o autonomia administrativa. Aceste conditiuni suntu favorabile serbiloru. Contele Andrássy a fostu cerutu se. raderea fortaretiei Alexinatz, Serbi’a se platesca contributions de pace si principele Milan se recunósca suzeranitatea Portei. — Propunerile Angliei s’au predatu de catra toate poterile Portei. Acést’a inca nu s’a declaratu si cu greu le va priimi neconditionatu. Intr’aceea incidentulu proclamarei lui Milanu de rege alu Serbiei pare ca a deochiatu actiunea diplomatica din Constantinopole. Principele inca nu a primitu dér’ nici nu a refusatu pana acuma formalu demnitatea de rege. Cernajeffu, russulu, se pare ca domina terrenulu si se banuiesce ca ar’ voi se delaturedie pe Milanu si ar’ avea chiaru si planulu de a se face singuru rege. Comitetulu permanentu alu Skupcinei a luatu cu bucuria la cunoscintia „opulu nationalu alu proclamarei lui Milanu Obrenovici de rege alu Serbiei.“ Mare pressiune se face asupr’a lui Milanu. Scirile cele mai noua ne spunu, ca consulii generali ai Russiei si ai Germaniei princip. Karzow si contele Bray ar’ fi declaratu ca voru remané in Belgrad si deca va priimi Milanu officialmente titululu de rege. Din contra agentii Austriei, Angliei si Italiei voiescu se parasesca Serbi’a in casulu acest’a. Frussi’a si Russi’a remanu — va sedica nu a fostu numai o simpla inventiune tratatulu de aliantia secreta, care s’a disu ca esista intre aceste doua poteri. Situatiunea e forte seriosa, Russi’a si Prussi’a se vede ca voru resbelulu cu orice pretiu. Lu voru avu. — — Cetimu in „V. Cov.“ urmatorele: „Cestiunea principala dela ordinea dilei este inprumutulu de 44Y1 milione. Se pare ca guvernulu a facutu cercare si la Paris pentru efectuarea acestui inprumutu, inse după scirile venite de acolo nu suntu sianse, si remane der in pedióre totu numai compani’a sindicatului din Londra ce se formase pentru constructiunea liniei la marea Negra. Casele I solide a acestui sindicatu si propunerile avantagiose ce a facutu, păru a-i garantă toti sortii spre a face inprumutulu. Deja se dice ca guvernulu a aprobatu conditiunile si aru fi insarcinatu pe D. C. A. Rosetti a merge la Londra spre a subscrie conditiunile preliminare. Compania oferă, cum amu ispusu, a face inprumutulu cu 101/2 %, amortisabilu in 30 ani, ceea ce ar’ cere o anuitate de 4ya milioane, care anuitate se va plati pe trimestre si se va garantă in venitulu monopolului tutunului. O a doua cestiune importanta ce este in studiulu unoru sfere însemnate e cestiunea rescumperarii drumuriloru de feru. După calculele făcute, anuitatea ce ar’ trebui spre a stinge capitalulu ce ar’ fi necesaru la rescumperare va fi mai mica cu vr’o 4—5 milioane de catu sum’a ce platesce astadi statulu cu dobandile cailoru ferate. Deca ar fi astfeliu amu recunosce si noi ca afacerea ar’ fi excelenta pentru tiera, care platesce astadi 18 milioane dobândi fara a fi proprietaria cailoru ferate, pe candu prin acestu mijlocu ar’ plati 4—5 milioane mai putinu si ar deveni proprietara. — D. Bratianu, abia s’a intorsu dela Sibiiu unde a avutu o intrevorbire cu imperatorulu Austriei, si se vorbesce ca in curendu va merge la*Livadi’a spre a visită si pe imperatorulu Rusiei ci se afla în inspectiunea trupelorn. Intre achiti de vecini tari si mari fi-va guvernulu destulu de abili a se strecura printre ei si a mantinea neutralitatea? Vomu vedea.* — Brasiovu in 25/9 1876. (—) In 23 a lunei curente a trenutu Comitatulu Brasiovului a dou’a congregatiune comitatensa. In vorbirea de deschidere d. supremu-comite Juliu de Szentivănyi, comunica adunarei, cumca cu ocasiunea presentiei Maiestatii Sale a regelui in Sibiiu, ds’a in fruntea unei deputatiuni din pretoriulu comitatului din Brasiovu, a depusu înaintea Maiestatii Sale omagiale locuitoriloru cetatei si comitatului Brasiovului si cetesce totu-odata si nunciulu regescu, cuprinsulu respunsului Maiestatei Sale deja publicatu. Mergundu tote aceste in limba maghiara, judele opidului Feldióarei, i-a cuventulu si se ruga de d. prefectu, că din motivulu, ca sasii si romanii nu precepu toti limb’a unguresca, se binevoiésca a dispune explicarea atatu a cuventului de deschidere catu si a altoru acte in cursulu adunarei, si in celelalte doue limbi protocolarie, macaruin limb’a germana, pre care o precepu si toti romanii. D. prefectu apromise a face astfeliu, si dispuse indata de i se ceti cuventulu de deschidere si nunciulu regescu si in limb’a germana. La cetirea atatu in limb’a maghiara, catu si germana a nunciului regescu, adunarea s’a redicatu de pre scaune si apoi la propunerea primăriului cetatei Carolu Schnell, adunarea esprima protocolarminte cu supunere loiale si credentia neinfranta, multiumit’a omagiale catra Maiestatea S’a regele, pentru gratioasele cuvente de bunavointia parintiasca, cuprinse in respunsulu tramisu acestui comitatu. Din obiectele ce stetera la ordinea dilei, mai de însemnătate suntu, alegerea a 10 membri in comissiunea administrativa si 9 membrii in comissiunea sanitaria a comitatului.