Gazeta Transilvaniei, 1877 (Anul 40, nr. 1-102)
1877-01-13 / nr. 3
Nice pe acesta base nu s’a potutu medialoci o intielegere, si asia resolverea cestiunei s'a amanatu de nou. Ungurii amenintia cu banca nationale independenta, ce credu a o infiintiu cu ajutoriulu unui imprumutu fortiatu, la care voru trebui se partecipe toti locuitorii, cari platescu dare preste 50 fl. — Numai atata le mai trebue. — In fine s’a intemplatu. Coilferulti’a din Constantinopole s’a spartit, adeca s’a disolvatu. Consiliul a celu mare alu imperiului turcescu a decretatu respingerea propuneriloru conferintiei. In urm’a acest’a Savet-pasi’a s’a presentatu in siedinti’a dela 20 Ian. a conferintiei si a cetitu o nota, prin care Turci’a declară, ca punct, relative la instituirea guvernatoriloru creștini si la comissiunea europeana de controla, nu le poate acceptă, mai vertosu după ce ea are acum o constituția noua. In urm’a acést’a delegatulu Salisbury constată, ca conferinti’a se considera de închisa, deoarace nu mai are nice o base de pertractare comuna. Ignatieff accentuă, ca toata responsabilitatea va cade asupra Turciei, despre care spera inse, ca va sei se respecteze drepturile supusilor unei crestini, si contra Serbiei siSra Muntenegrului nu va mai întreprinde nice unu pasu. — Domineca in diu’a urmatoria delegatii europeni subscrissera protocolulu din urma si unii dintre dinsii si plecara catra casa. — Ultimatulu conferintiei lu publicamu mai la vale. — Acest’a este resultatulu scremeteloru de o luna si diumetate de dile. Cu tote aceste inse se crede, ca resbelu nu se va face, deorace Russi’a se teme de reu, nefiindu de ajunsu de bine pregătită. Noi nu facemu inse d’ocamdata nice o combinatiune, despre ce are se se intemple. Dilele prossime ne voru aduce date mai sigure in acestu respectu. Vederemo. Din Romani’a ne aduce „Monitoriulu“ soirea, ca in urm’a încetării din viétia a A. S. R. princesa Mari’a, soci’a principelui Carolu de Prussi’a, fratele imperat. Germaniei, Curtea Inaltîrailoru Sale inca a luatu doliu pe 3 septemani, dela 7 Ian. incependu. Cu ocasiunea anului nou emise Mari’a S’a urmatoriulu ordinu de di: „Ostasi! In anulu, care incetéza astadi, prin disciplin’a vóstra si caldurosulu resunetu, ce a gasitu in voi apellulu Tierei, ati meritatu stim’a si încrederea Nóstra. Ve multiamescu! Patriotismul vostru este celu mai bunu garantu, ca veti fi totu-deauna gata a ve face detori’a, candu Tier’a ve va incredintia apararea drepturiloru sale. Fiti nestramutati a practică că si in trecutu acelesi virtuti militari; astufeliu numai veti merită inalt’a onóare de a fi scutulu patriei. Ve urezu unu anu bunu si fericitu! In diu’a de anulu nou, după ce in presăra se facă la palatu serenada cu tortie si cu musica militare, M. Sa asistă la officiulu divinu, apoi la s. metropolia a uratu garnisonei insirate: multi ani, or’ trupele cu strigări entusiastice inaltiara votulu loru cu: se traiasca Mari’a Sa! La 11 ore primiră MM. SSale felicitările auctoritatiloru ministeriali, basericesci, militari si civili si mai antaiu ale agentiloru si consuliloru generali ai poteriloru străine, intr’unindu-i la dejunu, cu care occasiune redică M. Sa urmatoriulu toastu: „La inceputulu anului antaiulu gandu trebue se fiu pentru Tiera. Se dé Ddieu, că acestu anu se ne aduca pace, linisce si concordia, dorindu din sufletu de a vede scump’a nóastra Romania totu-deauna tare si multiumita. Urezu la toti ani multi si fericiti!* Toti oaspetii cu entusiasmu respunsera cu: Se traiesca MM. SSale Domnitoriulu si Domn’a! Pre S. S. metropolitulu primatu adause: Preinaltiatulu nostru Domnu a redicatu toastulu pentru inaltiarea si prosperarea natiunei Romane. Fericirea patriei e strinau legata de sanetatea ii multiumirea Aug. nostri suverani si redică toastulu pentru sanetatea si fericirea la multi ani a MM. Sale. In diu’a botezului M. Sa luă parte la totu actulu basericescu, care fă inalttatu cu salve de tunuri si a beutu aiasma sarutandu si cruce. M. Sa a intrunitu apoi la prandiu 90 officieri superiori cu min. de resbelu. — — D. Ion Ioneseu, profef. de agronomia primi medali’a „Bene merenti* cl. I pentru importantele sale lucrări pe terrenulu agriculturei teoretice si practice. ■j* Martea bravului Dr. Iatropolu e regretata cu totu dreptulu de tier’a intrega. In necrologulu ce-i tienă dn. Costinescu, nici unu cuventu nu este exageratu („Rom.* din 31 Dec.). Cu toate calitățile sale eminente, modestu, nepretentiosu, romanu intregu, patriotu de modellu, că omu si medicu de sentiementu sublime, oriunde a cerutu interessulu publice, l’ai aflatu in lini’a prima. Acei teneri, cari au burse dela societatea Transilvania, ei suntu datori cu multa recunoscintia, că unui romanu care, de si mai multu pe nesciute, după datin’a sa, concursese din toate poterile la infiintiarea acelei Societăţi. Memori’a lui se fia eterna la naţiune si la toata omenimea nobilu simţi toria. B. Ultimatulu conferintiei din Constantinopole. Despre ultimatulu, pre care representantele Angliei Salisbury l’a presentatu delegatiloru Turciei si pre care marele consiliu turcestu la respinsu, in urm’a cărei respingeri s’a disolvatu si conferinti’a, — cetimu in diariulu „Deutsche Zig,* urmatoriulu resumatu.: 1. Muntenegru. Rectificarea confinteloru Muntenegrului, la care sunt de a se annectă districtele Banjani, Piva cu Risici, Dobrinacu, o parte a districteloru Colacinu, Cucci-Drecatovici, Cucei Craini, Vasoievici, dela Zievna pana la Limu, apoi territoriulu Mali si Veli Brdi cu Spatiu si Zabliacu. — Comissiune ad hoc pentru regulares confinieloru; libertatea navigatiunei pe Boiana si neutralisatiunea forturiloru la Scutari. 2. Serbia. Status quo ante bellum pre langa regularea confinieloru din partea catra Bosnia prin o comissiune de arbitri conformu Hauisierifului din 1833. 3. Pentru ambe aceste principate. evacuarea teritoriului acestoru doue principate de catra trupele otomane si vice-versa a teritoriului turcescu de catra trupele ambeloru principate. — Schimbarea prisonieriloru si amnestia pentru auditii proprii, cari au facutu servitia inimicului. 4. Bosnia, Erzegovina si Bulgaria. Guvernatorii generali ai acestoru provincie se voru denumi pentru cei cinci ani dela inceputu de catra Part’a otomana, inse numai după ce va fi cerutu mai inainte consentiementulu poteriboru. Provinciele se impartu mai antaiu in districte cu prefecti in frunte, pre cari Part’a ii denumesce pre unu tempu anumitu in urm’a propunerii guvernatorelui, apoi in cantone dela 5000—10,000 locuitori cu auctor. cantonale, cari in fiacare comuna se voru alege liberu de catra poporatiune si cari sunt competente in tóte Gestiunile, ce atingu interessele cantonului. Adunările provinciali se alegu de catra consiliere cantonali pe tempu de patru ani. Acele au se faca bugetulu provinciei după sistemulu in vigore si se denumesca pe consiliarii da administratiune ai provinciei, a caroru opiniune are guvernatorulu de a o cere de cate ori e vorba de unu lucru, ce trece preste marginele strictei si simplei esecutari a agendeloru legali, despre ce apoi dinsii potu se faca reportu la inalta Porta. Ameliorarea referintieloru de dare: Adunările provinciali si consiliere cantonali voru avè de a conscrie dările si de a le distribui, afara de taxele vamali, postali si de telegrafu, precum si a taxeloru de tabacu si spirituosu. Arendarea decimeloru se delatura cu totulu, restantiele de dare nu se mai incasseza, bugetulu provincieloru se statoresce pe basea venituriloru totu la cinci ani. O parte a aceluia se folosesce pentru platirea detoriei publice si pentru esigintiele guvernului centralu, era restulu pentru lipsele provinciei. Justitia se va reorganisă pe basea unei mai mari independintie a magistratiloru. Guvernatorii denumescu pe judii civili si penali pe langa aprobarea Brasiova 8/20 L L77. Inca dela anulu 1859 esiste latinasiulu romanu de aici o societate de lectura stdentiloru din classele superióre infiintiata biturientii din anulu memoratu si pusa sub tiu corpului professoralu, din alu caruia sinu nrii societății si ’alegu pe conducatoriuiu lui De atunci si pana astadi aceasta societate numai ca si-a pusu o temelia solida si puterniciatintiei sale, ci pe acesta temelia ea s’a desvolt istă de securu si cu atat’a successu, incatu asi, candu pentru prim’a data a ajunsu a se presei naintea societății celei mari a romaniloru din novu, a fostu in stare se imple de bucuria anik publicului privitoriu si se-i storca chiar admiratiunea. Este vorb’a despre „serat’a*ariata de societatea de lectura a studentiloru ani din Brasiovu in onoarea dilei onomastice a ISale părintelui Ioanu Popasu episcopulu Cssebesiu* lui, care serata, precum amu notificata scurtu si in nr. precedentu, a avutu locu in L8 Ian. a. c., adeca in preser’a serbatorei sânii Ioanu botezatoriulu, in sai’a cea mare si pomi a gimnasiului romanu, cu care ocasiune s’a estatu urmatoriulu programu: 1. Discursu de deschidere, nunciatu de conducatoriuiu societăţii Dr. I. Ledatu; 2. Oda la Ioana Popasu de I. Laptu, declamata de Gonstantinu Alessiu, stiel. VII gimn.; 3. Auditi acolo, coru barbati de George Dima, esecutata de membrii scietatii; 4. Mihnea si baba, balada de Dolintineanu, declamata de Vasilie Stinghstud. de cl. II comerciale; 5. Rogatiune duperca „O nopte in Granada“, coru amestecatu; 6.otpourri de Wiest, duetu pentru violina, mutatu de Romulu Badulescu, stud. de cl. IV. nn. si de George Popasu stud. de cl. II comercial. Umbra lui Mihnea de Alassandrescu, damata de I. Ciurcu, stud. de cl. VI., si in fin8. Scene din dram’a „Brigandii* de Schiller,adusu de I. Negruzzi, jocate de mai multi studei Inceputulu seratei fu anunciatu pe cre ser’a vnse dejă pre la 5 ore abia se mai povede cate unu locu neocupatu in sala, era galeri'semiă sub greutatea tinerimei scolare, careia i savisase acelu locu. Intrare au avutu numai invitati, inse fiindu invitata toata elit’a romana Brasiovu si infacisiandu-se toti cei chiamati, ei cu nepotintia, că sal’a se-i poata cuprinde pe tin siuulu seu. Locurile de siediutu fura presteau ocupate de o maretia si imposanta cununa de me si darnicele, alu caroru numeru se urcă la 1), ora bar- consiliului administrate ativu, simembrii forului de appellatiune se denumescu detra înalta Porta in urma propunerii guvernatori. Publicitatea desbateriloru judecatoresci si a anchetelor este obligatoria. Pentru afacerile slab ale deriteloru confessiuni esiste o jurisdune excusiva. Contra convertiriloro silnice se giteaza. Usulu limbei provintii la autoritatile judecatoresci si ainistitive se pune pe unu asemenearadusă si usulu limbei turcesci. Iibuintiara de trupe irregularie este oprita absolu se va formă inse o gendarmeria si o militia cirestinii musulmani in reportu cu poporatiuneai căror officieri subalterni se voru denumi datra guernatorulu generalu. Colonisarea cu cerci este prita. Pentru crestinii dejudecati si urmar pentru cause politice se va da o amnestia genera In hsni’a si Hertiegovin’a se va facilită nu nii castrarea de bunuri de ale statului, ci si retrcerea emigratiloru, si dispusetiunile respective voru luă in tempu de trei luni. Poterile europene voru denumi ci comisiuni de controla, cari voru avea de a supeghi crearea si punerea in practica a regulintelor si voru sprijini pe auctoritatile locali toate ospusetiunile relative la buna ordine isecuitatea publica. Comissiunile de controla va priji instrucțiuni speciali.“