Gazeta Transilvaniei, 1877 (Anul 40, nr. 1-102)

1877-10-09 / nr. 79

„Gazet’a“ ese de 2 ori. Joia si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe 1/­ 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe uuu aim seu 2*/3 galbiui mon. sunatoria. Amilii XLI. XI. 79. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cruceri v. a. Tacs’a timbrata a 30 ev. val. austr. de fia­care publicare. BRASIOYU, 2119 Octobre1&77. R e s b c 1 u I«. Brasiovu, in 20 Octobre n. Victoria strălucită sub Kars. Foi’a s’a schim­­batu definitivii in favorulu armeloru chrestine. In­­ceputulu s’a facutu in Asi’a. Arm­at’a lui Mukhtar­­pasi’a este nimicită si parte mare luata prisoniera. Trei divisiuni turcesci au fostu silite se intinda armele cu siese pasi, după unele telegrame, cu siepte, si cu 32 tunuri. învingerea a fostu déj’ com­pleta. Ataculu generalu alu russiloru contra po­­sitiuniloru lui Mukhtar s'a inceputu in 15 i. c. La amédiu au luatu russii muntele Avliar, chiar’a positiuniloru turcesci si au spartu prin acést’a cen­­trulu turcescu. O parte din oștirea lui Mukhtar s’a retrasu cu acest’a in fortareti’a Kars, or’ cele trei divisiuni din flanculu dreptu au fostu bătute si silite a capitală. Se poate dice ca turcii nu mai au armata in Asi’a, ca­ci restulu care s’a scapatu in Kars este inchisu si incungiuratu acolo. Russii potu se înain­teze acuma spre Erzerum fara că se intimpine vreo pedeca, ca­ci turcii nu mai au cu ce se le contraste. Victori’a acést’a va avé urmări, cari astadi inca nu se potu prevedé. Tiarulu tuturoru Russieloru a insciintiatu indata pe aliatulu seu im­­peratulu Wilhelm prin telegrafu despre acestu de­­cisivu succesu alu armatei sale. Desastrulu tur­­ciloru coincide cu denumirea lui Mukhtar-pa­­si’a de „Ghazi“ (victoriosulu). Sultanulu, care pana acuma portă numai singura acestu titlu, l’a conferitu si belliduciloru sei Mukhtar si Osman­­pasi’a. Numirea acést­a a lui Mukhtar de „Ghazi* a fostu inse ominósa pentru elu, ca­ci de atunci totu reu i-a mersu, pana ce in fine ’si vedi­l mai tata astea nimicită. Titlulu de „Ghazi” da o deosebita santiania aceluia, ce’lu porta si pote ca sultanulu a speratu, ca dandulu celoru doi co­­mandanti, va face că oștirile loru se fia si mai multu entusiasm­ate pentru învingerea semi-lunei. Ber’ n’a ajutatu nimicu. Acuma va veni rondulu la Osman-pasi’a. în­vingerea dela Kars a fostu publicata in modu ceremoniak armatei de Occidentu si a fostu salu­tata prin reînceperea bombardamentului contra Plevnei in 17 i. c. pe tota line’a. Armat’a lui Ghazi Osman-Nuri-pasi’a se afla după tóate scrrile primite intr’o positiune desperata si nu va poté resiste indelungu armateloru romano - russe. Se anuntia, ca turcii au scosu tunurile din redut’a cea mare, pe care ei o numescu „Osman“, si de care s’au apropiatu romanii pana la 30 pasi; se vorbesce multu si de aceea, că turcii ar’ fi subminatu redut’a voindu se-o faca se sara in aeru candu va fi atacata de romani. Credemu ca romanii se voru fi prevediutu si pentr’unu asemenea casu,­­ vom submină si ei. Poate ca turcii inca se temu de asia cevasi si pentru aceea se pregatescu de a parasi fortula. In curandu vomu avéa sciri si despre actiunea decisiva in Bulgari’a. Fia ca ea se aiba totu resultatulu acelu stralucitu că cea din Asi’a. Gorni-Studen, 4/16 Oct. Strălucită victoria sub Kars. Armat’a lui Mukhtar-pasi’a a fostu pusa pe fuga si a fostu taiata dela Kars. Gorni-Studen, 5/17 Octobre. (Amenunte despre victori’a dela Kars.) O parte din armat’a lui Muktar-pasi’a a fostu bătută si risipita. S’au luatu mai multe mii de pri­­sonieri si patru tunuri. Cealalta parte a armatei lui Muktar, compusa din trei divisiuni si 42 tunuri, a fostu incongiurata, după ce suferise perderi enorme, si s’a predatu cu prisoniera la 3/1,5 Octobre împreuna cu siese pasi. Muktar­­pasi­a a fugitu in Kars. * Telegramele marelui duce : Gorni-Studen, 3/15 Octobre. La 1/13 Oct. 1000 basi-buzuci călări si pedestrii atacara Moren’a aprope de Elena. 4 companii din regimentulu lui Sewsky, 2 esca­­droane de dragoni ii puseră intr’o mare disordine, si cu o perdere considerabila inimiculu lasă multi morţi pe campulu de resbelu. Dintre russi fura 4 răniţi din regimentulu Sewsky. Din partea Rusciucului turcii continua a concentra fortiele loru. Nimicu nou din alte puncte ale teatrului de resbelu. Gorni-Studen, 3/15 Oct. (Anterióra victoriei dela Kars.) Turcii au trecutu Lomulu la Ciflik, cu patru colone de infanteria, pentru a recunosce positiunile russesci. Intempinati de foculu ante-gardeloru nóstre, s’a retrasu. Unu detasiamentu tramisu in contra loru sub generalulu Kossici nu i-a mai gasitu. Casacii s’au marginitu a respinge ante­­posturile turcesci dincolo de Lomu. — Nimicu nou in cele­lalte puncte. De pe campulu de resbelu. (Correspondintia particulara a „Gaz. Transilvaniei“.) Din faţi’a Plevnei 12 Octobre c. n. ... De cateva dile ploua mereu si că se au ni se urasca mai ninge si cate odata. Astu­ feliu o di si o nóapte ne-a ninsu mereu, incatu zapad’a eră apróape de o palma si imediat’a ne-a patrunsu pana la ose. Déca acést’a vreme va mai dură multu apoi ne va merge reu. Dér’ turciloru cu nimicu nu le merge mai bine, din contra ei sunt in mai rele conditiuni decatu noi, adeca ei mai sufera si de lips’a de mancare si de îmbrăcăminte, după in­formațiunile ce le avemu dela soldați turci cari desertéza mereu atatu la noi catu si la russi. Desertori turci dicu, ca toata armat’a lui Osman se intretiene numai cu pane, capatandu fia­care omu numai cate 1/i pane pe di si numai ranitiloru, cari sunt destulu de numeroşi, li se da la cate 2 dile carne.­­Atatu răniţii catu si mulţi­mea de bolnavi sunt o mare belea pe capulu bietului Osman, ca­ci nu-i poate evacuă din caus’a nesigurantiei sioselei Sofi’a, trebuindu-i pentru fia­­care transportu, care l’ar’ face, trupe numerose că escorta. Din caus’a timpului sunt întrerupte tote ope­­ratiunile, cari vise credu, ca voru incepe indata, ce timpulu se va îndreptă avendu totulu preparatu. Eri la orele 12 din di M. S. Domnitoriulu inspecta transieurile fara de a tiené contu de ma­rele noroiu, care face comunicatiunea apróape im­­­possibila si de glanttele, cari siuerau giuru impre­­giuru. Maria S’a inspects cu deameruutulu bateri’a cea mare din fati’a redutei turcesci construita din nou pentru a bate fortulu Bucovei si lagarulu re­­translatu (intaritu) de acolo. Acést’a bateria fiindu situata in fagia fortului turcescu la o depărtare de 900 metre, prin urmare in batai’a pusciloru ini­mice, Mari’a S’a desconsidera pericolulu, la care eră espusu inspectandu-o. Cu acést’a ocasiune M. S’a ordonă a se trage vre-o cateva obuse asupra fortului si remase incantatu de efectulu produsu. Domnitoriulu adressă fiecărui soldatu cuvinte de consolare si incuragiare, interessanduse totodată multu de hran’a, îmbrăcămintea si starea sanetatii loru, si ordonandu a se face bordee. După acést’a Mari’a S’a se duse la ambulantia spre a visită bolnavii, cari din caus’a timpului reu sunt destulu de numerosi. Russiloru le-au sositu numeróse ranforturi (ajutorie), incatu speramu, ca in curundu vomu poté reluă ataculu pe tóata line’a. Dela cuarticulu generalu din Gorni-Studen (12 Oct.) i se scrie „Romanului“ urmatóriele: Este fóarte greu a aretă adeverat’a situatiune acumu, pentru­ ca tóate mișcările de trupe sunt secrete si oficialii russi au devenitu fóarte reservati in comunicatiunile loru. Corespondintiloru li s’a interdisu de a mai visită positiunile la Plevn’a. Divisiunile I-a si IlI-a din garda si I-a divisiune de cavaleria au fostu tramise la Plevn’a, împreuna cu alte trupe. Intentiunea este de a face din Plevn’a unu altu Metz. Credu ca nu se voru atacă toate positiunile dela Plevn’a; se va caută numai a luă marea reduta de lenga Griviti’a, ceea ce nu va presintă mari dificultăți. Siantiurile ro­­maniloru sunt acumu apropiate pana la 30 pasi. Antaiulu dragomanu russescu la Constantinopolu, Macrcoff, care a fostu la Plevn­a, — nu scimu inca cu ce missiune — a raportatu, ca turcii n’au decatu puţine provisiuni. Numai o livra de pane de omu se dă pe oi. Elu mai spune, ca trupele sunt bine imbracate, dér’ slăbite, ca sunt multi bolnavi si mare nemultiamire domnesce printre sol­daţi. Transporturile cu munitiuni au fostu oprite in mai multe ronduri de a intră in Plevn’a. Cuartirulu generalu alu imperatului se va mută la Sistovu, celu multu peste o septemana; dér’ nu se *­scie déca si cuartirulu marelui duce Nicolae se va mută la Sistovu, ori la Poradim; este inse sigura ca nici unulu nu va remane aici. Tiarevici a fa­cutu o demonstratiune de cavaleria in contra liniei Salonikului, uuu b­uletiu despre resaritu de Lom. Armat’a s’a a ocupatu si acesta linia. Armat’a lui Mehemet-Ali a disparutu. La cuartirulu gene­ralu domnesce mare multiamire pentru înlocuirea lui Mehemet-Ali cu Suleiman-pasi’a. La Sipc’a situatiunea a remasu aceiasi, afara numai ca russii au mai ocupatu pasuri Ham­­ kidi. Drumurile sunt in foarte rea stare. Transporturile de provisiuni si munitiuni se făcu foarte greu. Dunarea e crescută si cresce mereu, der’ podulu functioneaza, de si cu greutate. Drumurile de ierii Zimnicea-Fratesci si Benderu-Galati voru fi gata in Decembre. Situa­tiunea nenorocitiloru refugiati de peste Balcani este deplorabila. Mi s’afirma ca moru 50—70 pe fia­ce di. In giurulu Sistovului, s’au facutu noue întăriri si se voru mai face. Intre acestu orasiu si monastirea Sistovu, s’au asiediatu cate­va baterii si s’au construitu si sfantiuri pentru tiraliori. Re­vist’a politica. Brasiovu, in 19 Octobre n. Opositiunea nationala din Austri’a incepe a dă noue semne de viétia. In toata tacerea s’a esecutatu in sinulu natiunei boeme unu actu de mare gravitate politica, care pote servi de esemplu tuturoru poporeloru din acestu imperiu, actulu de impacare si de uniune intre cele doue partide celtice, cari pana mai eri alaltaeri se combateau un’a pe alta cu mare inversiunare, adeca intre partid’a asianumita a cehiloru betrani (a passivis­­tiloru) si a cehiloru teneri (a activistiloru.) Este mare numerulu acelor’a chiaru din mediuloculu passivistiloru boemi, cari dicu si sustienu, ca sub impregiurarile de fagia ar’ fi pote mai consulta pentru cehi că se parasésca terenulu resistentiei passive si se intre in senatulu imperiali, ca­ci prin acést’a ar’ poté se marésca contingentul­u opositiunei din senatu cu 38 voturi si ar’ esercită o mare infirintia asupr’a desvoltarii ulterioare a lu­­cruriloru. Pe asta cale, credu ei, ar’ poté ajunge opositiunea multu mai iute la tient’a ce o ur­­maresce. După o relatiune a lui „Deutsche Ztg.“ din Vien’a intre acei multi celu mai neobositu agitatoru pentru intrarea in senatu ar’ fi acuma fostul mi­nistru Jireczek, ca­ci elu ar’ fi de părere ca toc­mai, candu se tratéza despre pactulu dualisticu cu Tingari’a pe alti 10 ani, boemii ar’ trebui se apese prin participarea loru la desbateri in cum­­pen’a parlamentaria si se nu lase că pactulu se se faca că si in 1867 fara de ei. Argumentatiunile lui Jireczek se fi facutu o impressiune mare asu­pr’a conducatoriloru boemi si se fi provocatu in simulu loru discussiuni serioase asupr’a intrarei in acțiune parlamentaria a opositiunei cehe. Siefulu partidei, Dr. Rieger, se fi conferitu in privinti’a acést’a in Vien’a cu mai multi deputati opositiunari. In curandu vomu vedé deca este ceva adeverit in aceast­a relatiune sau ca este numai espressiunea unei dorinite a nemtiloru decembristi. Numai foarte grave momente ar’ potea se îndemne pe cehi

Next