Gazeta Transilvaniei, 1878 (Anul 41, nr. 1-104)

1878-06-30 / nr. 48

Unele dinam­e adusera scirea, ca la Berlinu s’a arestatu si unu teneru din Romani’a, pentru­ ca a luatu parte la agitatiunile social-democratice si se banuieă chiaru, ca ar’ fi complicele lui Nobiling. Acést’a scire a produsu mare sensatiune in Ro­­mani’a. Lucrulu inse s’a deslusitu astfeliu: Tene­­rulu, studiate de medicina, cu numele Abraham Blumenthal, va se­dica evreu, a carui’a parinti traiescu in Romani’a, a fostu parasitu Berlinulu după atentatulu lui Nobiling. Intorcendu-se orasi, a fostu arestatu la facultatea de medicina. S’a facutu indata perchisitiune la domiciliulu seu si s’au aflatu la densulu mai multi articuli, cani erau atatu de radicali, incatu diuariele socialiste au refusatu a-i primi, dupa cumu areta unele scrisori, aflate asemenea intre chiarthiile sale. Nu s'au aflatu inse semne, ca ar’ fi fostu intielesu cu Nobiling. Press’a germana mai independenta descrie cu mare amaratiune trista stare, in care au aruncatu cele din urma doue atentate imperati­a germana. Ranele imperatului au facutu, ca statuiu intregu se fia scuturatu de frigurile cele mai teribile — reactionarie. Tier’a intrega este bântuita de spioni si denuntianti, a caroru numeru e legiouu si cresce pe di ce merge. Nu mai cuteaza astadi nimenea se se apropie de unu omu, c’unu esterioru, ce da locu banuielei, c’ar’ poté fi unu social-democratu. Se gasescu preste acést’a mulțime de oameni de nimiru, cari din reutate denuntieza de muite­ ori pe omeni onorabili. Se dice, ca unu comerciantu din Stettin, fiindu astfeliu denuntiatu de catra unu iuimicu aiu seu, a fostu bagatu in arestu preven­­tivu, legandui-se manile. Elu de întristare asupra acestei tractari, sciindu-se nevinovatu, s’a impus­­catu. Din scrisorile aflate la elu se se fi doveditu in adeveru, ca a desaprobatu atentatulu. S’au aflatu si pungasi, cari au voitu se storca bani dela cetatiani pacinici, amenintiandule, ca de nu le voru nimană o suma anumita, ii voru denuntiu. Politia ii umbla pe strade alungandu pe toti, cari li se pare ca m­iresa a socialisti. In zelulu loru ei vedu in cea mai mica umbra unu complice pe­­riculosu alu lui Nobiling. — Era ce spectaculu ne oferă in momentele de fagia Germani’a, care pretinde, ca pasiesce in frun­tea civilisatiunei europene. Daca arestările, provo­cate de miile de denuncianti in toate partile Ger­maniei, voru continuă cumu au inceputu, in scurtu timpui inchisorile nu voru mai nota cuprinde pe toti condamnații pentru lesa­ Majestate. Ar’ fi bine, candu aceste mesuri ar’ contribui la paralisarea agitatiuniloru socialiste, dér’ se poate documentă deja acuma, ca ele producu tocmai efectulu contrariu. Agitatiunea social-democratica, care e indreptata in contra institutiuniloru presente ale statului si are de scopu liberarea lucratoriului de sub jugulu capitalisti­­loru se maresce inca in locu a se micsioră si devine mai periculosa, latrendu-se pe ascunsu in urm­a pressiunei de susu. De curendu avu locu o adu­nare de socialisti in Berlinu, la care a esclamatu m­ului din conducătorii socialiști: „Nu prin aten­tate si acte de potere, ci prin revolutiunea spirite­­loru voiescu se ’si alunga scopulu social-democratii. Se va vedé la 30 Juliu in diu’a alegeriloru catu de multu a inaintatu acést’a revolutiune in Ger­mani’a. Se va dovedi in curendu, déca democrati’a sociala cu toate persecutiunile sta inca neclintita.“ vis­­u.­ Simleu, 24 Iuniu 1878. Onorata Redatiune ! Apropiandu-se adunarea generala a „Associatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu“, ce se va întruni la 4 Augustu an. curentu in S i m 1­e u­­ u S i­l­ v­a n i­e i — veni cu toata onoarea a aduce la cu­­nosciuti’a onoratului publicu romanu, ca pentru de a se poté luă mesurile necessarie cu privire la incaperile atatu pentru siedintia, catu si pentru membrii singuratici (cuartire) — sala de baiu eventual minte teatru — prandiu comunu si carau­­si’a membriloru, carii vom veni pe line’a Clusiu- Ciucea si Oradea-Ciucea, comitetulu arangiatoriu a aflatu de bine, că toti membrii, cari s’au resolvitu a participă la adunarea amintita, se se insi­nueze in scris­u, pana in 20 alunei lui Juliu a. c. la presie dintele comi­tetului arangeatoriu R. D. A­l­i m p­­­u B a r b o­­loviciu in Simleulu Silvaniei. Prin urmare cu toata onoarea sunt rogati si provocati toti acei’a, cari voiescu a participă la adunarea memorata, se se insinueze in scrisu pe terminulu si la loculu mentionatu, avendu totude­­odata datorinti’a in interessulu propriu de a semnala si line’a pe care voiescu se calatoresca (Clusiu Ciucea, Carii-Simleu, ori Orade’a-Ciucea-Simleu, Zelau-Simleu, Orade’a-Simleu .) Adunarea se va întruni in 4 Augustu a. c. I va premerge serbarea cultului divinu, prin ur­mare e de doritu, că membrii din depărtare si mai alesu aceia, cari voru calatori pe­­ i n e ’a Clusiu-Ciucea sau Orade ’a - Ciucea, se­’si intocm­ésca marsiurut’a (calatori’a) asia, că pe diu’a de 3 Augustu cu trenulu de demanétia neamanatu se sosesca la Ciucea, unde ii va așteptă comissiunea de primire sub presidiulu dlui Georgiu Popu, deputatu die­­talu, ca la d’incontra comissiunea nu va garantă despre carausia. — Spre orientare : Trenulu Clusiu-Ciucea sosesce la Ciucea la 8 óre demanétia, era celu de catra Oradea-Ciucea la 11 óre totu demanéti’a. Primirea comitetului centralu si a membriloru coadunati, de catra comitetulu arangiatoriu, va fi i­n 3-a Augustu soara la 8 ore in piatr’a opidului Simleu, unde si pe candu au se soseasca din toate partile. Toti, carii voru ceti acest’a provocare, bine­­voiasca a-’si tiena de datorintia nationala a-o aduce la cunosciutia de repetite­ ori, in giuruiu si in so­cietatea, unde se afla, si-a nisui intru acolo, că sternindu interessare se se adune intr’unu numeru catu mai mare. -- Din siedinti’a comitetu­lui arangiatoriu. V. Popu, actuariu. Din camer’a ungurésca. In siedinti’a dela 24 i. c. adunarea deputati­­loru a primitu unu proiectu de lege, care stabi­­lesce, ca in afacerile de regularea posessiuniloru neurbariale (comassatiuni) in Transilvani’a nu se cere timbru. Ministrulu de justitia Per­­c­z­e­­­dice, ca la traganarea acestoru afaceri nu sunt de vina tribunalele respective, ci negligenti’a partiloru interessate. Dep. Adolf Z­a­y sustiene din contra, ca guvernulu si organele sale au pe­­catuitu multu pe terenulu acest’a alu comassariloru. Unulu din pecatele regimului e si acela, ca a la­­satu dela 1 Ianuariu pana acuma cestiunea libe­­rarei de timbru neregulata. Negliginti’a, dise Zay, si lips’a de cunoscintia a causei este, dupa espe­­rientiele făcute, pe partea organeloru jude­­catoresci, nu a partiloru private; acest’a se pote dice mai cu seama cu privire la processele urbariale. Ce se atinge de decisiunea ministeriala a lui Bittó dela 6 Maiu 1872, apoi acest’a este fóarte defectuosa, necorecta, greuaia, cu unu cuventu nu e de nici o treba. Acest’a ar’ trebui se o sc­e ministrulu, ca­ci proprietari, comune, camere advo­­catiale si reuniuni diferite economice au facutu necontenitu­ atentu pe ministrulu la defectele pro­­cedurei actuale de regularea posessiunei in Tran­­silvani’a. Cu tóate aceste ministrulu n’a facutu nimicu pana acuma spre a satisface dorintteloru esprimate din tóte partile. Negliginti’a acest’a a guvernului este cu atatu mai grava, cu catu grabnic’a regulare a posessiuniloru a de­venit­u o cestiune de vieatia pentru Transilvani’ă si fara ea nici nu ne potemu gândi la o cultivare raţionala a pamentului, la rentabilitatea economiei rurale in Transilvani’a. Nu suntemu dor’ in dreptu, esclama Zay, de a pretinde, că, daca si nu are guvernulu nici sensu, nici anima pentru redicarea bunastarei materiale a poporului, se faca cevasi macaru pentru usturarea de dare a poporului ?! — Dupa acést’a si-a desvoltatu Victoru Istóczi faimós’a s’a interpelatiune asupra celei mai bune solutiuni a cestiunei jidovesci si asupra necessitatii restabilirei imperiului judaicu in P a- t e s t i n ’a. Elu­dise intre altele : „Elementulu mohamedanu fiindu aprope de peire ro­­mane in Europa numai unu elementu strainu: evreii! Europ’a a scapatu de fric’a Islamului, dér’ acuma e po­poralu­ evreescu, care are planulu temerariu de a subjuga poporale europene (Auditi!) Omenii s'au desteptatu acuma si la noi si vedu pericolele de cari e amenintiata societatea nóstra de catra jidovime, care cu poterea pressei, ce se afla in manile sale, a voitu se ne paiaginesca ochii. Sub imperatulu Iosifu numemlu evreiloru in Ungari­a era numai de cateva mii; 80 de ani mai tardiu in 1860 elu se urca deja la 250,000 si astadi numerulu loru trece peste 700,000. Numerulu evreiloru se duplifica in Ungari’a atatu catu si in cealalta Europa la cate 30 de ani. Prin urmare voru vietiui in Ungari’a la 1930 dela 2,900,000 si la anulu 2020 chiaru 17 milione evrei, va se dica mai multu decatu tota poporatiunea de astadi (Viua ilaritate), pe candu in timpulu acestea numerulu chrestiniloru inca se va mai rari. Vorbitoriulu dice, ca pote se dovedesca cu date statistice ca evreii nu suferu de epidemii niciodată in acelu gradu, cu chrestinii. (Ilaritate.) Ei nici nu se supunu la lucruri mai grele si pe lenga bogati’a loru ducu o viétia mai buna si comoda. Ei chiaru din nenorociri tragu folose, spre esemplu din res­­bele, caudu totdeauna cativa literanti evrei devinu milionari si perdu putinu sânge, ca­ci numele loru in este este, pre­­cumu scimu, minimu. Suntemu der’ in pericolu a fi nimi­citi in 2, 3 generatiuni de catra evrei. Pentru aceea se serbamu iubileulu esistintiei patriei noastre de 1000 ani, ca se-o mosteneasca apoi evreii '­! Deca e se traimu, nu mai poate fi dubiu despre aceea, ce trebuie se facemu. (Mare miscare.) Asta e si cu toata Europ­a : interessé evreesci, politica evreesca, barbati de statu evrei, dinaristi evrei, financiari evrei conducu destinele tuturora stateloru mai mari. Evreii sunt agitatorii internationali, cari ad­u­a pe chrestini unii in contra altora, spre a-i nimici prin resbelu, incatu nu-i potu nimici prin coruptiune. Spre a delatura realu acest’a inter­­nationalu, este numai unu singura mediulocu. Jidovii trebuie se fia tramisi afara din Europ­a. Nu s’a datu nici­odată o mai buna ocasiune; acama e timpulu a corege eroarea istorica, ce s’a fostu facutu prin nimicirea indepen­­dentiei unei rasse atatu de vengiosa. In evulu mediu nu se gandea nimeni la acestea, ci credeau, ca voru resolvi cestiu­nea, condamnandu pe evrei in massa la morte. (Mare illa­­ritate.) De ce intre altele multe se nu fia restabilitii si statulu jidovescu de odinioara ? Deoarece cei mai multi evrei poseda averea loru in mobilie, potu se’si schimbe locuinti’a in 48 de ore (viua illaritate) si deoarece potu suferi ori­ce clima, se voru aclimatisa iute. (Illaritate.) Evreii prin ta­lentele loru eminente politice, juridice, comerciale si finan­­ciarie, cu deosebire inse prin averea loru, ar’ poté se de­vină unu spriginu poternicu alu imperatiei turcesci atatu de multu cercate. (Mare illaritate.) D. Istoczy citeza dupa acea unele nolitie dela 1876 din „Pester Lloyd“ si alte foi, cari areta, ca ovreii chiaru se ocupa de ide’a restabi­lirei statului judaicu, ca s’ar’ fi formatu o socie­tate evreiasca, care voiesce se cumpere dela Porta Palestin’a cu 8 milioane livre sterlingi. Daca, dice, acestu proiectu nu s’a pusu inca in lucrare, caus’a pote fi, ca poterniciloru evrei le place mai bine a jocă rolulu unoru mari politici in Londr’a, Paris, Vien’a, Berlinu si Budapests, decatu in mic’a Palestina. In fine adauge, ca e fórte possibilu că insusi lordulu Beaconsfield (de origine evreu) se faca propunerea la congressu pentru restabilirea imperatiei jidovesci. Ministrulu Augustu Trefort dice apoi, ca nu e la indoiala, despre aceea, ca acest’a cuventare, că o Încercare literaria, se va perde in vast’a sala fara a lasă vreo urma dupa sene (Aplause) Istoczy declara in fine, ca a avutu numai de scopu a face atenta pe natiune la periculele ce-o amenintia. Nr. 106/1878. Armnciu. In virtutea §-lui 21 din statutele associa­­tiunei transilvane, si conformii cond­usului luatu de adunarea generala din anulu trecutu in siedinti’a dela 7 Augustu Nr. XLIII, in Biasiu, adunarea generale pentru anulu curentu prin acést’a se con­­voca in opidulu Simnleu pe d­i­u ’a d­e 4 A­u­­g­u­s­t­u c. n. 1878. Ceea ce se aduce la cunoscinti’a publica, in­­vitandu pe toti membrii associatiunei a luă parte in numeru catu se pote mai mare la siedintiere acelei adunari. Dela presidiulu comitetului associatiunei tran­silvane pentru literatur’a romana si cultur’a po­porului romanu. Sibiiu, in 24 Iuniu 1878. Iacobu Bolog’a, Dr. Ios. Hodosiu, vice-presiedînte. Secretariu. Societatea studiului limbeloru romane. (Siedinti’a „Cantului Latinului.“.) Siedinti’a concursului pentru Canteculu Lati­nului avu­ locu dela 4 ore si jumetate pana la 6 ore si jumetate sor’a, in interiorulu Peyronului statu’a equestra a lui Ludovicu XIV-lea si Cha­­teau-d’eau. Peyronulu este, dupa cumu se scrie, o primblare, situata pe unu locu fórte inaltu, la un’a din extremitatile Montpellierului si este in­­congiurata de unulti din cele mai intinse si mai magnifice orizonturi ale Franciei meridionale. De o parte Alpii, marea Mediterana si vechia insula Maguelonia, cu biseric’a s’a, care se inaltia muti­lata pe de­asupra apei, de cealalta parte, Pyreneu­, verfulu Saint-Loup si primele Asise dela Cavennes; in fagia, arculu de triumfu, palatulu justitiei si cathedral’a sântului Petru; in dosu, lungile ar­cade ale unui aquaducu, ce duce la Montpellier apele dela St. Clément si dela sorgintea Lez.

Next