Gazeta Transilvaniei, 1878 (Anul 41, nr. 1-104)
1878-03-26 / nr. 24
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piati’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Joi’a si Duminec’a. IPreti'U-l'U. abonamentului : pe unu anu 10 fi., pe siese luni 5 fi., pe trei luni 3 fi. v. a. — Tieri esterne 12 fi. pe unu anu sau 28 franci. Nr. 24. -A-nvLl-u. ISZX-iIDumineca, 26 Martiu 7 Apriliu Se prenuraera: la postele c. si r. si pe la» dd. corespondenti. ^.an.\a.aa.cia.xile : un’a serie garmondn 6 cr. si timbru de 30 cr. v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. 1878. Maghiarii si romanii. Brasiovu, 6 Apriliu 1878. ,Nu e destulu se avemu consciinti’a dreptului nostru, trebuie se convingemu despre acelu dreptu si pe ceilalti, trebuie se facemu pe marile poteri se intielega, ca e si in interessulu loru a recunosce dreptulu nostru“, a disu ministrulu-presiedinte Bratianu in ajunulu plecării sale la Vien’a Scopulu călătoriei sale este destulu de bine caraterisata prin aceste cuvinte. Domnulu Bratianu a voitu se dovedesca ministrului Andrasy, ca interessele austroungare pretindu categoricu, ca monarchi’a nostra se se intrepuna cu tota influinti’a si poterea s’a pentru aperarea drepturiloru si a integrității României, in contra periculului ce’o amenintia din partea Russiei. Succesu-ia acest’a ? Fost’a are de lipsa a face esplicari multe contelui Andrasy, spre a’lu aduce acolo se recunósca, ca in adeveru coincidu interessele romane cu cele austro-ungare in punctulu esistentiei libere si nealterate a statului romanu dela Dunăre li In casulu de fagia domnulu Bratianu n’a avutu lipsa de multa elocuentia, pentru ca evenemintele timpului din urma au preparatu indestulu terenulu, pe care trebuia se se seversiasca cu necessitate o apropiare intre Austro-Ungari’a si Romani’a. Domnului Andrásy, care este laudatu, ca a solutu se inaugureze o politica amicabila poporeloru Orientului, nu a potutu se-i fia decatu binevenita visit a dlui Bratianu. Deca Romani’a are necessitate in momentele critice de fagia de spriginulu poteriloru si in deosebi de acel’a alu Austro-Ungariei, atunci interessele acestei’a pretindu in egala mesura, ca Romani’a in adeveru se nu fla lipsita de acelu spriginu. Eata dor’ pentru ce calatori’a dlui Bratianu are o dupla importantia. Sub impregiurarile de fagia s’a polutu asemenea prevedé, ca densulu va fi bine primitu la Vien’a si scrrea ce-o aducu diuamele de acolo, ca missiunea lui ar’ fi avutu unu buuu succesu, suntemu férte aplecati a-o crede. „Romani’a merita in prim’a linea simpathi’a si sprijinulu poteriloru europene, fia aceste întrunite in congressu, care anevoie se va mai aduna, fia pășindu fiacare separatu pentru aperarea interesseloru sale; merita recunoscinti’a Europei, caci, desi o potere mica, ea se arata acuma mare,“ a disumai deunadile dinariulu oficiosu „Fremdenblatt“. Si care statu trebuie se fia mai multiamitoriu, mai recunoscétoriu pentru reala atitudine a României, déca nu Austro-Ungari’a ? Este necessariu a nu perde din vedere, ca Romani’a are unu dreptu la sprijinulu mariloru poteri si in specialu la acel’a alu Austro-Ungariei, asemenea credemu, ca nu potemu destulu accentua comunitatea ce esiste intre interessele austriace, ungare si romane in Orientu, candu vedemu, ca calatori’a dlui Bratianu si visit’a dloru Ghic’a si Suurz’a la Budapests s’a esplicatu, mai cu sema de catra compatrioții nostri maghiari, intr’unu modu, care nu corespunde pe deplinu situatiunei reale create de evenimentele cele mai recente. După cumu voru vedé cetitorii noștri mai josu „partitulu liberalu independents alu camerei ungare a adressatu catra ministrulu-presiedinte o interpellates, prin care cere, ca guvernulu austroungaru es spriginesca Romani’a in cestiunea Basarabiei, se nu lase ca integritatea teritoriului ei se fia violata de russi. Pasulu acesta alu partitutului opositiunaiu e imbucuratoriu din tóte punctele de vedere si n’ai nu avé de a mai obiecta nimicu, déca cu ocasiunea acelei interpellari nu s’ar’ fi vorbitu si scrisu unele cuvinte, cari stau in contradicere cu starea faptica a lucruriloru. Interpellanten dlu baronu Bánhidy recunósce de-o parte, ca interessele vitale ale României coincidu cu interessele de căpetenia ale monarchiei nóastre, de alta parte inse nu se poate conteni a descrie lucrulu astfeliu, ca, si candu Romani’a s’ar’ afla intr’o situatiune atatu de desperata, incatu numai dela Ungari’a ar’ mai poté astepta ajutoriu si scapare. „Naţiunea romana a venitu la cunoscintia — dise elu — ca Romani’a si Ungari’a e amenintiata de unu inimicu comunu, ca romanii potu astepta numai dela noi ungurii vr’unu bine, ca sunt avisati la noi.“ Esaminandu lucrulu seriosu ar’ fi foarte greu se spunemu, ca are Romani’a e mai multu avisata la Ungari’a sau Ungari’a la Romani’a. După a nóstra părere cumpen’a interesseloru, cari ar’ trebui se lege de olalta aceste tieri este egala in amendoua partile. Nu intielegeiu dar’, pe ce s’ar’ basa maghiarii, voindu a joca rol’a de protectori ai României. Nu scimu ce a vorbitu baronulu Bánhidy cu dnii Ghic’a si Sturz’a la banchetulu datu de generalulu Türr in auorea loru, dér’ nu credemu, ca barbatii de statu romani ar’ fi imploratu protectiunea maghiara pentru Romani’a. De cumva voru fi cerutu inse alianti’a Ungariei contra unui inimicu comunu, tier’a le ar’ datori numai recunoscintia. După strălucitele succese militare eluptate pe campulu de lupta, după ce toate poterile Europei o recunoscură démna de sprijinulu loru, Romania nu are lipsa se vina se se închine înaintea mariloru politici din Budapest’a. Maghiarii ar’ trebui se mai lase din slabitiunea ce o au de a joca pe marele. Ungari’a singura inca nu este o potere mare. Numai Austro-Ungari’a cu tóate popoarele sale poate se ofere României scutulu acel’a poternica, pe care romanii sunt in dreptu a’iu astepta dela toate poterile garante. Intre popoarele monarchiei se afla inse si trei milione de romani, acesti’a locuiescu mai toti in Transilvani’a si Ungari’a si amu crede ca acést’a impregiurare aviseza in deosebi pe Ungari’a la o buna intielegere cu statulu vecinu romanu. Déca maghiarii ar’ distinge mai bine si ar’ judeca mai dreptu, ’si-ar’ dice : O aliantia durabila cu romanii nu potemu inchiaia pe catu timpu locuitorii romani din Transilvani’a si Ungari’a voru fi scurtati in drepturile loru nationale prin insesi legile aduse de noi. Dinariulu partitului liberalii independentu „Közvélemény“, care pledéza in termeni foarte caldurosi pentru drept’a causa a României ar’ fi fostu scutitu de-o conclusiune falsa logica, déca ar’ fi judecatu lucrulu cu mintea rece si nepreocupata. Adeveratu, ca si romanii din Transilvania, Ungari’a si fost’a granitia militară recunoscu, ca maghiarii si romanii au interessé comune, adeveratu, ca ei vedu intr’o aliantia maghiaro-romana garanti’a cea mai poternica a esistentiei Ungariei si României, der’ ei intielegu sub aliantia o fratiésca cointielegere pe bas’a unei egale indreptatiri. Diuariulu opositiunaiu voiesce inse se venimu cu nesce pecatosi si se ceremu ertare dela natiunea maghiara. Pentru ce Asia’si inchipuesce partitulu „liberalu independentii“ alianti’a cu romanii ? „Közvélemény“ pretinde cevasi camu multu, candu astepta dela noi, ca, pentru ca maghiarii simtu trebuinti’a unei aliantie cu Romani’a, noi romanii din Transilvani’a si Ungari’a se serutamu varg’a, cu care ne-au batutu interpeilatiunea baronului Bánhidy. Este surprindietoria atitudinea de pana acuma a guvernului austro-ungaru in cestiunea Basarabiei. Pre candu organele contelui Andrásy declara, ca Austro-Ungari’a nu poate suferi, ca influinti’a Russiei se predomnesca in Orientu, pre candu se ocupa cu cestiunea bulgara, serba, muntenegrina, bosniaca s. a. observa o tăcere mistica numai asupra unei singure cestiuni, asupra retrocessiunei Basarabiei. In privinti’a acest’a nu cunoscému inca de locu parerea guvernului nostru, nu scimu de consimte la cererea Russiei sau nu. Nu de multu dise unu membru alu delegatiunei austriace, d. Plener, ca cunósce unu singuru punctu alu tractatului de pace, care in adeveru jicnesce interessele austro-ungare in gradulu celu mai mare, acel’a alu retrocessiunei Basarabiei. Dér’, adause elu, tocmai pe acestu punctu se pare, ca guvernulu nostru nu pune nici unu pondu. Se fia are in realitate asia ? Foile oficiose cu „Politische Correspondenz“ in frunte ne spunea acuma, ori de cate ori venea vorb’a despre cestiunea Basarabiei, ca guvernulu austro-ungaru o considera mai multu ca o cestiune secundaria, ca nici monarchi’a noastra, nici celelalte poteri nu voru face unu casus belli dintr’ensa s.c.l. Ba, cetindu espeetoratiunile lui „Pester Lloyd“, relative la situatiunea de fagia politica a României trebuia se credi, ca forma guvernamentala accepta motivele aduse de russi pentru justificarea nedreptei lor pretensiuni. De unu timpu incoce inse oficiosii nostrii evita a intra in discutiunea asupra schimbului Basarabiei, el făcu o tăcere semnificativa, probabilu, ca in urma unui semnalu, ce l’au capetatu dela oficiulu de estenie. Tacerea acest’a inse nu pote linisti pe nimenea. Astadi mai multu ca înainte suntemu in dreptu a cere lumina despre aceea, ca are guvernulu nostru austro-ungaru e aplecatu a concede anecsiunea Basarabiei, seu ca este decisu a-o impedeca. După atitudinea ce-o va lua guvernulu austro-ungaru fagia de cestiunea Basarabiei se poate judeca mai bine politic’a contelui Andrásy, de aci se poate vedé, deca elu sta pe pecioarele lui sau nu. Era timpulu supremu ca intr’o cestiune de importantia atatu de mare pentru monarchia si cu deosebire pentru Ungari’a se intrevina parlamentele si se cera deslucire dela guvernu. Ne bucuramu, ca inceputulu s’a facutu in parlamentulu din Ungari’a, desi deocamdată numai printr’o interpellatiune. In diu’a de 2 Aprile adeca in conferenti’a partitului liberalu independentu, baronulu Béla Bánhidy a espusu motivele, pentru cari voiesce se interpelleze pe ministrulu-presiedinte relativu la integritatea statului romanu amenintiata. Conferenti’a ascultandu argumentele aduse de d. dr. Bánhidy a aprobatu interpellatiunea, care indata a fostu subscrisa de vreo dovedieci membrii de frunte ai partitului. Important’a acést’a interpellatiune a baronului Béla Bánhidy suna in esentia asia : „Este solutu, ca Russi’a voiesce se recâstige asianumit’a Basarabia romana, care a trebuitu se-o cedeze in urm’a tractatului dela Parisa si ca in privinti’a acest’a a si facutu pasi energiosi, cu toate, ca Tiarulu a fostu declaratii, ca nu voiesce se cuceresca seu se anecteze in Europ’a nici macaru o palma de pamentu. Nu potemu dubitu, ca este unu interessu fórte insemnatu alu Austro- Ungariei se nu lase, ca Russia se ’si estinda poterea asupra guriloru Dunării, periclitandu astfeliu navigatiunea si comerciulu monarchiei. Este dér’ si in interessulu monarchiei, ca Romani’a se fia luata in aperare contra abusului de potere russescu si ca integritatea teritoriului romanu se fia asigurata. Fara de a motiva acest’a, mai pe larga, adreseza ministrului-presiedinte simplemente urmatori’a interpellatiune: „Are de cugetu d. ministru-presiedinte a lucra cu influinti’a s’a legala intr’acolo, ca integritatea statului romanu se fia scutita ?“ In legătură cu acest’a întrebare d. Bánhidy mai face urmatoriele observatiuni : Este daru, ca monarchi’a si cu deosebire Ungari’a, voindu se’si asigure interessele politice si comerciale in Orientu, trebuie in prim’a linea se caute a paralisa celu paginu influinti’a russesca si a impedeca estinderea poterei russesci pe peninsul’a balcanica. Deca cestiunea Basarabiei va fi resolvata asia cumu voiesce Russi’a, nu va suferi numai Romani’a ci chiaru si interessele monarchiei ar’ fi adencu vatamate. Este dar’ in interessulu bine intieresu si definitu alu monarchiei, ca Russi’a se nu poata dispune după plăcu asupra României, si cu statulu